Newsletter Agentia de carte - 26 mai 2020

[altmariusbook]

“La mulți ani, acad. Eugen Simion!” plus 8 more

---

• La mulți ani, acad. Eugen Simion!
• William McRaven: „Singurul lucru mai contagios decât virusul este s...
• ”întâmplări cu poetul d.d.marin și alte personaje controversate”, d...
• HISTORY transmite în premieră docudrama „Washington”, cu scene film...
• TNB on-line: O nouă săptămână cu imagini alese din arhiva teatrului...
• ”Zarul spart ”, de Halil Ibrahim Özcan
• „Şotron printre poveşti”, online cu Teatrul „Stela Popescu”
• Câștigătorii concursului ”Write a Screenplay for Anamaria Marinca ș...
• „Titus Andronicus” și “Woyzeck” își dau întâlnire pe scena online a...

La mulți ani, acad. Eugen Simion! Posted: 25 May 2020 08:47 AM PDT Academicianul Eugen Simion împlinește luni, 25 mai 2020, vârsta de 87 de ani. În calitatea sa de președinte al Academiei Române, director al Institutului de Istorie și Teorie Literară G. Călinescu și președinte al Fundației Naționale pentru Știință și Artă, acad. Eugen Simion a inițiat ample proiecte literare și culturale, precum Opere fundamentale, cu peste 200 de volume, Dicționarul-tezaur al limbii române, Manuscrisele eminesciene, Dicționarul scriitorilor români, Enciclopedia literaturii române vechi, Dicționarul general al literaturii române. Muzeul Național al Literaturii Române  vă invită să citiți mesajul transmis cu această ocazie de directorul general al MNLR, prof. univ. dr. Ioan Cristescu, precum și câteva fragmente din volumul „Eugen Simion. La ceasul împlinirilor supreme” (Editura Tracus Arte, 2018), scrise de acad. Ioan-Aurel Pop, acad. Dan Berindei, acad. Michael Metzeltin, acad. Viorel Barbu, acad. Mircia Dumitrescu, prof. Gisèle Vanhese. „Lovinescu ar fi citit cu pasiune «Scriitori români de azi» și ar fi văzut în Eugen Simion un al doilea urmaș al său, numai cronologic vorbind după Pompiliu Constantinescu.” – Șerban Cioculescu Prof. univ. dr. Ioan Cristescu: „Eugen Simion reprezintă unul dintre puținele repere și modele culturale pe care societatea românească le mai are. În sens uman, i-am admirat întotdeauna verticalitatea pozițiilor și argumentația imbatabilă. Este un constructor, dar mai ales un luptător. Cărțile sale, multe la număr, nu vor putea fi ocolite de niciun cercetător al culturii române, fie că vorbim despre ciclul «Scriitori români de azi», «Dimineața poeților», «Ficțiunea jurnalului intim» etc., fie că vorbim despre consistentele și de netrecut «Genurile biograficului», «Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei», «Tânărul Eugen Ionescu», «Ion Creangă. Cruzimile unui moralist jovial», «Cioran – o mitologie a nedesăvârșirilor» etc. Recitirea literaturii române vechi și moderne în narațiuni critice cu un stil inconfundabil pe care ne-a oferit-o în decursul anilor se înscrie, fără îndoială, între constantele culturii române. Cele peste 200 de volume de ediții științifice apărute din 2000 încoace reprezintă o dovadă obiectivă a reușitei. «Dicționarul General al Literaturii Române», «Enciclopedia literaturii române vechi», «Cronologia vieții literare» și să nu uităm impresionanta ediție a manuscriselor eminesciene, împlinind astfel visul lui Constantin Noica, sunt, de asemenea, întreprinderi a căror importanță în cultura română este nu doar vitală, cât esențială, dovedind prin aceasta un spirit de întemeietor. Muzeul Național al Literaturii Române îi este recunoscător pentru faptul că în ultimii ani instituția muzeală a fost «complice» la editarea lor. La mulți ani, domnule Profesor!”  Academicianul Eugen Simion, la ceasul împlinirilor supreme Acad. Ioan-Aurel Pop: „Rostirea numelui lui Eugen Simion ne face imediat să ne gândim nu numai la o personalitate culturală de prim rang, ci la o adevărată instituție. De fapt, Eugen Simon reunește în sine mai multe instituții. Mai întâi este vorba despre cercetătorul asiduu care, de decenii, s-a aplecat asupra zestrei noastre literare, arătând țării și lumii valoarea creației românești, reliefând pentru publicul instruit fațete necunoscute ale romanului, nuvelei, schiței, eseului literar, dramaturgiei, poeziei din spațiul nostru spiritual. A fost și este o muncă de erudit, menită să tălmăcească lumea ideală recreată de scriitori, o lume în care ne refugiem toți, de care avem atâta nevoie și care ne poate face să privim viața cu încredere. Este aproape imposibil să ni-i reprezentăm pe Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ion Creangă, Eugen Lovinescu, Petru Dumitriu, Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Lucian Blaga, Tudor Vianu, George Călinescu, Nichita Stănescu și pe atâția alții fără inspiratele referințe critice ale lui Eugen Simion. În altă ipostază, cel evocat aici este și profesorul care a format generații întregi de alți profesori, de critici, istorici și teoreticieni literari, de scriitori, de iubitori ai textului literar și, implicit, de oameni de cultură. Profesorul este cel chemat să explice emulilor lumea în termeni clari, preciși, conciși și exacți, care să ajungă pe calea cea mai scurtă la receptori. Eugen Simion a făcut dăscălie din vocație, dar și din imensa acumulare de cunoștințe realizată de tânăr, din calitatea de polihistor al secolului al XX-lea, din stăruința și străduința prin care a interpretat lumea recreată de scriitori. Cercetătorul, criticul și dascălul Eugen Simion este și creator și animator de reviste literare, de asociații și fundații, organizator de congrese, colocvii și conferințe care au în prim-plan literatura, arta și cultura în general. Ca editor și restituitor al valorilor beletristice clasice, Eugen Simion ne-a întors spre origini, spre modele, spre coloana vertebrală a literaturii române și spre filoanele sale europene și universale. Devreme sau târziu, dar întotdeauna temeinic, au venit și recunoașterile, consacrările, onorurile meritate, răsplățile spirituale pentru acribia demonstrată, pentru ascuțimea observațiilor interpretative, pentru restituiri, pentru învățătura și educația date altora. Cea mai înaltă recunoaștere a fost, fără îndoială, alegerea sa în Academia Română, cel mai înalt for de consacrare intelectuală din România, adică în acea instanță a elitelor, aflată de peste un secol și jumătate în serviciul națiunii noastre. Prezența sa în Academie s-a făcut remarcată în asemenea măsură, încât confrații Domniei Sale l-au ales, pentru două mandate consecutive, președinte al instituției. A îndeplinit înalta funcție din 1998 până în 2006. Din 2006 este și director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară «G. Călinescu» al Academiei Române. Ca președinte al Fundației Naționale pentru Știință și Artă (FNSA), creată în ianuarie 1998, Domnia Sa a inițiat cea mai amplă serie de editare a clasicilor literaturii române, anume colecția «Opere fundamentale» – un fel de Pléiade românească – ajungând să numere astăzi mai mult de 200 de volume. Ca președinte al Academiei, al Secției de Filologie și Literatură a Academiei, al menționatului Institut «G. Călinescu», Eugen Simion a inițiat, coordonat și elaborat (…) «Dicționarul-tezaur al limbii române», început de mai bine de un secol, finalizat inițial într-o ediție cu 37 de volume, urmată de o alta în 19 volume, cuprinde aproape 200.000 de cuvinte, fiind demn să fie pus alături de cele mai importante opere similare ale celor mai răspândite limbi din lume. Tot ca președinte al Academiei, Eugen Simion a stimulat secțiile noastre să elaboreze opere fundamentale ale domeniilor respective, precum tratatul de istoria românilor, din cele mai vechi timpuri până azi, ajuns la al zecelea volum (cuprinzând trecutul nostru de după al Doilea Război Mondial până la 1989). Evocarea și invocarea numelui lui Eugen Simion conțin în sine ideea de perenitate, de statornicie și chiar de nesfârșit. Dacă viața pământească trece repede («vita brevis»), opera unora dintre oameni rămâne («ars longa») și, astfel, în ciuda timpului care curge necruțător («Fugit irreparabile tempus»), acei fericiți pot pretinde că au fost atinși de harul zeilor («Et in Arcadia ego!»). Eugen Simion este o astfel de personalitate fastă, născută sub o zodie generoasă și cu auguri favorabili, o personalitate care a găsit proporția fericită între muncă și talent și care și-a revărsat mereu preaplinul creației sale spre oameni. Eugen Simion este, prin educația dobândită, produsul unor instituții și, prin activitatea sa de decenii, creatorul unor instituții. Dar chiar fațetele personalității sale întruchipează instituții, adică piloni ai națiunii și își înscriu, încă din viață, prin creația sa, în colecția pe care a inițiat-o, aceea de opere literare fundamentale ale națiunii române.” Eugen Simion a fost timp de două mandate preşedinte constructor al Academiei Acad. Dan Berindei: „Academicianul Eugen Simion a ajuns la o vârstă memorabilă după o viaţă pe deplin împlinită. Creaţia şi opera sa se află într-un proces necontenit de împlinire. Nu trece o zi fără ca o contribuţie a sa să nu se adauge, demonstrând o creativitate necontenită şi cu rod bogat. Este un model pentru cei din generaţiile tinere şi locul său în istoria venerabilei noastre Academii este pentru vecie asigurat. Dintr-o întâmplare a sorţii, de aproape 30 de ani, de la 9 martie 1991, am fost primiţi în Academia Română în aceeaşi şedinţă. De atunci şi până astăzi, am petrecut mulţi ani împreună şi ne-am găsit pe poziţii similare, am colaborat, ne-am îngrijorat, dar ne-am şi bucurat de succese. Eugen Simion a fost unul dintre cei mai vrednici preşedinţi ai înaltei noastre societăţi, dar el are şi meritul, astăzi la fel ca şi ieri, al unei prezenţe neîncetate, într-o formă sau alta, la evoluţia destinelor ei. Eugen Simion a fost timp de două mandate preşedinte constructor al Academiei. A avut dăruirea şi tăria de a se consacra instituţiei noastre, luptând pentru ea literalmente în toate privinţele. A avut în vedere, în primul rând, locul ei în devenirea naţiunii şi prestigiul ei. Poziţia sa fermă a contribuit în bună măsură la dobândirea sau, mai bine zis, la respectarea locului Academiei noastre în ierarhia naţională. Se cuvine ca nicicând acest loc să nu fie pierdut şi nici lezat.” Acad. Răzvan Theodorescu: „Despre colegul Eugen Simion, de două ori preşedinte al Academiei Române – un preşedinte de succes trebuie să adaug – se vor spune în aceste zile aniversare multe lucruri bune şi foarte bune. Se va vorbi despre profesorul câtorva generaţii de critici şi istorici literari, despre directorul reformator al Institutului «G. Călinescu», despre acţiunea sa recuperatoare în domeniul istoriei culturii – mă gândesc la Maiorescu şi Lovinescu –, dar şi despre acţiunea sa civică din ultimele trei decenii. În ceea ce mă priveşte, aş dori să evoc o singură faţetă a personalităţii sărbătoritului: aceea de ctitor. Vocaţia sa întemeietoare este până la urmă impresionantă. Într-o cultură unde adamismul este la ordinea zilei, academicianul Eugen Simion a patronat, energic şi clarvăzător, lucrări de mare anvergură: «Dicţionarul scriitorilor români», «Enciclopedia literaturii române vechi» şi impresionanta Pléiade Românească cu peste 200 de volume care, ca o colecţie de sine stătătoare, ar putea încununa ea singură o viaţă de cărturar. Fundaţia Națională pentru Ştiinţă şi Artă este o altă ctitorie a lui Eugen Simion –  alături de o Doamnă a Academiei noastre, charismatica Maya Simionescu – o instituţie devenită de prim rang în România. Colocviul Internaţional «Penser l’Europe», organizat anual de această fundaţie, este şi el o creaţie intelectuală a lui Eugen Simion – în parteneriat cu Thierry de Montbrial – după cum marca Simion o poartă iniţiativa salutară a facsimilării manuscriselor Eminescu, vechiul vis al lui Noica, realizat în cele din urmă. S-a întâmplat ca jumătate din timpul acoperit de mandatele sărbătoritului nostru de astăzi să fie acoperit şi de mandatul meu ministerial la Cultură. Pot depune mărturie că în acest timp colaborarea Guvernului cu Academia Română a fost semnificativ ilustrată de iniţiativele acestui «ctitor cultural» care este Eugen Simion. Îi urez în această zi aniversară tot binele din lume, aşa cum îl merită.” Michael Metzeltin: „Baza esențială pentru istoriografia literară o constituie critica literară, care în România pornește de la Titu Maiorescu. Unul dintre cei mai importanți critici actuali este Academicianul Eugen Simion, cu o carieră de peste 50 de ani, cu o activitate de cercetare și publicare neobosită, de la «Proza lui Eminescu» (1964) și «Eugen Lovinescu, scepticul mântuit» (1971) trecând prin volumele: «Scriitori români de azi (1974-1989)» și «Fragmente critice (1997-2000)» până la «Posteritatea critică a lui E. Lovinescu». Sunt mii de pagini în care Eugen Simion analizează și evaluează opere ai căror autori consideră că sunt literare, cerne grâul artistic din neghina neestetică, conștient fiind, ca om de știință, că se poate înșela. (…) Istoricii pot supradimensiona sau demitiza marii autori ca repere ale unei culturi naționale, metodele lor pot suscita judecăți morale și politice, dar nu este meseria lor să nedreptățească valoarea estetică (ib., 292). De aceea, cu dreptate, Eugen Simion ne amintește ca «ideile, simpatiile, antipatiile politice să nu influențeze criteriul estetic în judecata de valoare» (ib., 293). Dante, Neruda, Eminescu sunt repere și naționale, și universale, independent de opinia istoricilor și politicienilor.” Eugen Simion – un portret neconvenţional Viorel Barbu: „Stilul său – fie că este vorba de studii critice, istorie şi teorie literară sau eseu – este unul măsurat, reţinut şi riguros, fără efuziuni lirice sau atitudini tranşante. Nu se hazardează în verdicte definitive, iar judecăţile de valoare sunt cumpănite şi riguros argumentate. Nu este un spirit sec, dar se entuziasmează greu şi evită superlativele. Crede în teoria mutaţiei valorilor estetice şi, din acest motiv, se fereşte de judecăţi critice absolute şi pronosticuri literare. Cred că scriitorii despre care a scris Eugen Simion au avut parte de judecăţi drepte şi corecte şi care au fost ulterior confirmate valoric. Nu ştim dacă domnia sa a descoperit sau lansat vreun mare scriitor, dar ceea ce a scris despre scriitorii români importanţi a întregit profilul şi orizontul hermeneutic al operei lor şi prin aceasta se înscrie în galeria marilor critici români. Atitudinea sa faţă de politică (…) este una pragmatică şi nu l-a interesat decât în măsura în care interfera cu proiectele sale academice. Neangajarea sa politică în anii nouăzeci a surprins mediul academic şi i-a fost aspru reproşată de către unii colegi de generaţie şi de o parte a «intelighenţiei» româneşti, dar angajamentele sale au mers în altă direcţie şi cred că nu a greşit. Desigur, participarea elitelor intelectuale la mişcarea politică post-decembristă rămâne un subiect controversat dar, retrospectiv privind, bilanţul pare a fi negativ deoarece, cu mici excepţii, construcţiile politice ale intelectualilor români au eşuat şi au avut ca efect colateral nedorit clivajul mediului cultural românesc. Totuşi, domnul Eugen Simion nu s-a limitat la contemplaţia pasivă a fenomenului social-politic românesc, ci s-a implicat şi a excelat în proiecte importante pentru cultura română. Înainte de 1989 a evitat compromisurile cu puterea totalitară, păstrându-şi nealterată demnitatea intelectuală, tot aşa cum, după Revoluţie, ignorând chemările sirenelor politice, a navigat pe o mare tulbure spre reperele viabile ale culturii române. Este, desigur, un european convins, dar şi unul anti-globalist, deoarece perspectiva pierderii identităţii culturale europene şi, în particular, a celei româneşti îl nelinişteşte. A fost şi a rămas însă o conştiinţă intelectuală şi naţională şi, totodată, un artizan al proiectelor împlinite. Coexistenţa acestor trăsături în aceeaşi structură de personalitate este o surpriză, dar îl întregeşte ca om.” Mircia Dumitrescu: „În februarie, în data de 5, în anul 1974, Constantin Noica îi trimite lui Eugen Simion o epistolă în care cere alianță la chestiunea Eminescu (…) mai mult, îi cere a-i lua locul: «Ce nu mai pot face eu și trebuie făcut poate face din plin cineva ca dumneavoastră. Mă gândesc că războiul de azi al culturii noastre s-ar putea să nu mai dureze mult și atunci cum vom sta în fața celor de mâine?» (…) Eugen Simion este o INSTITUȚIE, un învingător, care rupe superstiția că românii, mai ales valahii, nu sunt capabili să-și finalizeze proiectele grandioase. La mulți ani, domnule Profesor Eugen Simion și, așa cum am început, amintesc tot de Constantin Noica – și am să închei cu fraza Domniei sale: «vă exprim pe această cale prețuirea mea colegială și românească». La mulți ani, domnule Profesor Eugen Simion! Și vă doresc aceeași putere de muncă pe care o admir și o invidiez.” Pe drumul faimos al Zeiței Literatură. Eugen Simion și imaginația critică Gisèle Vanhese: „Critic de anvergură europeană, Eugen Simion și-a dedicat viața literaturii și, în mod special, scriitorilor din România, o țară în care, pentru a-l parafraza pe Paul Celan, trăiesc «oameni și cărți». Misiune pe care a dezvoltat-o în numeroase scrieri, precum «Scriitori români de azi», «Fragmente critice», și în demersul enciclopedic «Dicţionarul general al literaturii române» la fel ca și în crearea admirabilei colecții «Opere fundamentale», care este echivalentul românesc al Bibliothèque de la Pléiade, fără a uita publicarea integrală a tuturor manuscriselor Eminescu. Priceput la înțelegerea structurii profunde a evoluției literare, el reușește, de asemenea, să-și concentreze analiza asupra autorilor singulari care sunt, în același timp, aliați esențiali în căutarea sa critică, precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Emil Cioran.” Credite foto: Dan Vatamaniuc (arhiva MNLR) Sursă: mnlr.ro/la-multi-ani-acad-eugen-simion/   Număr de vizualizări :8http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/K-Q9ShDjL4w?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

William McRaven: „Singurul lucru mai contagios decât virusul este s... Posted: 25 May 2020 08:37 AM PDT Autor al bestsellerurilor ”Fă-ți patul” și ”Povești pe mare. Viața mea în trupele de operațiuni speciale” publicate de Lifestyle Publishing, parte a grupului editorial Trei, amiralul în rezervă William H. McRaven este nu doar un autor apreciat, ci și un adevărat formator de opinii. Cariera sa de 37 de ani ca membru al trupelor SEAL, comandant al Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale Statelor Unite și participarea la misiuni cu valoare istorică (uciderea lui Osama bin Laden, capturarea lui Saddam Hussein, salvarea căpitanului Richard Phillips) au conferit greutate cuvintelor amiralului McRaven. Foarte activ din punct de vedere social, William H. McRaven l-a luat „în bătaia puștii” chiar și pe președintele Donald Trump, afirmând că declarația acestuia referitoare la presa de știri ca inamic al poporului american este „cea mai mare amenințare la adresa democrației” întâlnită în cariera sa. Situația dramatică creată de pandemia de coronavirus în Statele Unite și în întreaga lume, de altfel, nu putea să rămână departe de atenția amiralului McRaven. Într-un articol publicat în Washington Post, William H. McRaven povestește un episod din timpul antrenamentelor dure prin care a trecut pentru a ajunge membru al trupelor SEAL, de care amintește și în volumul Povești pe mare. Viața mea în trupele de operațiuni speciale.   Amiralul McRaven rememorează celebra Săptămână a Iadului, cea mai dură perioadă a antrenamentelor: șase zile fără somn, cu o continuă hărțuire fizică și psihică și o zi specială petrecută în ținuturile mlăștinoase dintre San Diego și Tijuana. Pentru a testa rezistența fizică și psihică a recruților, instructorii au cerut grupului de pregătire format din 55 de tineri să intre în mlaștină. Li s-a spus că vor ieși de acolo doar în momentul în care cinci dintre ei vor abandona misiunea. Epuizați după nopți la rând nedormite, în noroi până la gât, amorțiți până la oase de frig și cu încă opt ore de așteptare înainte, până la răsăritul soarelui, unii dintre recruți au fost aproape de punctul de a renunța. În acel moment, o voce – afonă, dar plină de entuziasm – a început să cânte. Iar speranța oferită de acea persoană s-a răspândit la toți ceilalți recruți, care au trecut cu bine testul de rezistență psihică, fizică și solidaritate.   „Astăzi, coronavirusul ne-a azvârlit pe toți în noroi. Ne e frig, suntem uzi și mizerabili și mai e cale lungă până la răsărit”, spune William H. McRaven. „Nu trebuie să fim nici nesăbuiți față de amenințarea acestei pandemii, dar nici să nu ne simțim fără speranță și paralizați de frică. Nimic nu va fi ușor în viitorul apropiat. Dar nu vă lăsați înșelați – vom reuși, pentru că singurul lucru mai contagios decât virusul este speranța. Suntem în noroi până la gât. E timpul să începem să cântăm”, mai spune amiralul în rezervă William H. McRaven. Număr de vizualizări :9http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/EH3AGztJfU8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”întâmplări cu poetul d.d.marin și alte personaje controversate”, d... Posted: 25 May 2020 08:00 AM PDT La editura Limes a apărut volumul de poeme întâmplări cu poetul d.d.marin și alte personaje controversate, de Ofelia Prodan. Poezia Ofeliei Prodan se desfăşoară în paradigma anti- cu o consecvenţă care nu exclude, ba dimpotrivă, numeşte alianţele. Scrie poezii „după” cutare şi cutare şi cutare, autori care au creat tipare în literatura de azi. Antilirică, antisentimentală, poezia „antipoetică” din acest volum ne propune un proiect de deconstrucţie, mereu solidară cu Marius Ianuş, Medeea Iancu, Dan Coman, Hose Pablo, Dan Sociu, cu Gelu Naum sau Nora Iuga.  Există şi un personaj care stimulează comedia urmuziană a autodistrugerii, D.D. Marin, un fel de oglindă a celorlalţi. Şi a autoarei. A poetei care îşi trăieşte experienţa de scriitor „în vremea Coronavirusului”. Într-un prezent care ne aminteşte că se împlinesc 75 de ani de la apariţia cărţii de vârf a unei generaţii, „Libertatea de a trage cu puşca”. Ofelia Prodan sărbătoreşte în felul ei libertatea de a trage cu puşca. – Cornel Ungureanu Peste ani, stilul și toată poetica Ofeliei Prodan au evoluat hibrid. Firește, Întâmplările cu poetul DD Marin sunt pline de un umor aberant-logic-subtil – pe linie Harms uneori -, excelent de altfel, dar asta nu e tot. Actanții sunt cel mai adesea poeți, dar și alte specii mai rare. Textele mai lungi devin scurt-metraje cosmopolite, dar și cu sondări ale abisurilor personale. Dincolo de ironizarea unor abordări de stil, toată viața de gândire a poetei este pusă pe tapet: de la problemele sociale, la ideologii, cultură, întâmplări etc. Pe primul plan rămâne înghesuit-elitista lume a poeților cu promoțiile ei, cu „durerile” ei. Dar ni se oferă texte ale unui om care călătorește, se implică în diverse, are contact cu tot felul de oameni și specii. Variațiuni, varietate, varieteu, vertij, veselie, vindicație. Ceva atât de V, dar de altfel pynchonesc.- Felix Nicolau Ofelia e o poetă în formă continuă (și continuată cu dese volume) ale cărei domenii păreau frustrările și apostrofele de tip ecologist. Inimă simțitoare, a luat partea exclușilor și striviților, blamînd ordinea cinică a lumii. Nu părea să aibă rezerve pentru ludice de atîta seriozitate și implicare, cînd, iată, pe nepusă masă, s-a pornit să zburde în aceste întîmplări cu poetul dd marin și alte personaje controversate, transformîndu-l pe ddm într-un fel de Mopete, iar pe restul personajelor în pretexte de pastișă. Stropite cu puțină urmuziană, poemele au vervă și pornirea caricaturală e, de fapt, afecțiune declarată.- Al. Cistelecan     Ofelia Prodan a debutat editorial în 2007 şi a publicat mai multe cărți de poezie, printre care Elefantul din patul meu, 2007 (Premiul pentru Debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, 2008; Nominalizare la Premiul Naţional de Poezie Mihai Eminescu – Opera Prima, 2008); Ulise şi jocul de şah, 2011 (Nominalizare la Premiul Literar Internațional Città di Sassari, 2016); Călăuza, 2012 (Premiul Naţional Ion Minulescu, 2013); No Exit, 2015 (Premiul Național George Coșbuc, 2015; Premiul Național Mircea Ivănescu, 2016); Șarpele din inima mea, 2016 (Premiul Cartea de poezie a anului 2016 la Festivalul Național Avangarda XXII, 2017). La editura Limes i-a mai apărut Periodic reciclăm clișeele, în 2019. O antologie de autor i-a apărut în Spania (High, El Genio Maligno, 2017), iar în Italia volumul bilingv Elegie allucinogene (Elegii halucinogene, Edizioni Forme Libere, 2019). A fost inclusă în mai multe antologii, printre care Voor de prijs van mijn mond (Jan H. Mysjkin, Ed. Poëziecentrum, Belgia, 2013) și Pour le prix de ma bouche (Jan H. Mysjkin, Les éditions l’Arbre à paroles, Franța, 2019). Este laureată a Premiului Internaţional de Poezie şi Proză Napoli Cultural Classic, ediţia a VIII-a, 2013, câştigând Premiul I la secţiunea POESIA in lingua straniera.     Număr de vizualizări :19http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/nwbwFHWGXhI?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

HISTORY transmite în premieră docudrama „Washington”, cu scene film... Posted: 25 May 2020 03:18 AM PDT HISTORY® difuzează, în premieră și în exclusivitate, în perioada 3-5 iulie 2020, de la ora 20:00, docudrama „Washington”, care urmărește evoluția primului președinte al Statelor Unite ale Americii, de la soldatul tânăr și ambițios, la figura legendară de mai târziu, care a jucat un rol crucial în obținerea independenței americane. Noutatea acestei docudrame constă în faptul că majoritatea cadrelor care redau culoarea locală a secolului al XVIII-lea american și care reconstituie evenimentele istorice în care George Washington a fost direct implicat au fost filmate chiar în România. Timp de o lună, atmosfera străzilor din New York și Philadelphia, serile dansante și ceremoniile religioase americane au fost recreate pe platourile de filmare din țara noastră sau în interiorul unei celebre case interbelice din centrul Bucureștiului. De asemenea, scenele exterioare de luptă care reconstituie victoria de la Saratoga sau uciderea lui Jumonville au fost filmate pe câmpurile de la Călugăreni. Cele trei episoade ale docudramei prezintă povestea devenirii unui tânăr soldat fără tată, care condus de o forță interioară extraordinară ajunge liderul și inspirația unei națiuni întregi. Episod după episod, va fi dezvăluită personalitatea marcantă a unuia dintre părinții fondatori ai Statelor Unite ale Americii, atât cu ajutorul reconstituirilor istorice, cât și prin intermediul comentariilor fostului președinte Bill Clinton și ale fostului secretar de stat Colin Powell. În plus, veridicitatea informațiilor istorice este susținută de o serie de istorici și biografi cunoscuți, printre care și Doris Kearns Goodwin, câștigătoare a Premiului Pulitzer și producătoare a acestei docudrame. Primul episod – „Loialul slujitor” îl aduce în scenă pe tânărul George Washington aflat la începuturile carierei sale militare în slujba armatei britanice. Trimis de guvernatorul Virginiei să transmită un ultimatum francezilor la frontieră, pe râul Ohio, Washington cunoaște primul său eșec în calitate de lider. Pe măsură ce capătă mai multă experiență, Washington devine din ce în ce mai dezamăgit de armata britanică pe care jurase să o servească. Al doilea episod – „Comandantul rebel” îl găsește pe Washington în centrul Războiului de Independență. Cu o armată complet nepregătită și fără să dispună de armament suficient, Washington reușește totuși să realizeze inimaginabilul prin viclenie, ingeniozitate și determinare, obligând astfel Marea Britanie să recunoască independența Statelor Unite. Ultimul episod – „Părintele fondator” este o lecție despre dârzenie și răbdarea de a clădi o societate. George Washington face astfel ceea ce niciun alt lider revoluționar nu a mai făcut până atunci: dă poporului puterea de a alege. În timp ce națiunile în război atacă frontierele Americii, iar răscoalele amenință din interior, George Washington începe construcția Statelor Unite după principii democratice valabile și astăzi. Despre HISTORY® HISTORY® este unul dintre cele mai cunoscute și îndrăgite branduri TV internaționale. HISTORY® reprezintă o sursă de divertisment și informare pentru milioane de oameni de pe tot globul prin poveștile inspiraționale, uneori extravagante ale unor personaje extraordinare din viața reală ale căror experiențe sunt adesea mult mai spectaculoase decât ficțiunea. HISTORY® provoacă și duce mai departe noțiunea tradițională de „istorie”, oferind spectatorilor o perspectivă alternativă. Gama variată de emisiuni difuzate dezvăluie modul în care poveștile umane sunt modelate de fapte fascinante și adesea surprinzătoare. HISTORY® a fost lansată în 1995 și ajunge la peste 300 de milioane de locuințe din întreaga lume, în peste 150 de teritorii, fiind tradusă în 37 de limbi. HISTORY® reprezintă principalul canal din portofoliul A + E Networks. Televiziunea HISTORY® este disponibilă în România de peste 10 ani pe toate platformele majore de cablu, IPTV și DTH din țară, inclusiv: Akta-DCS, Digi, Orange TV, Telekom, Vodafone. Pentru mai multe detalii, puteţi accesa site-ul oficial HISTORY România, pagina de Facebook HISTORY România sau canalul local de YouTube.         Număr de vizualizări :48http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/uUc9XWJSNMk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

TNB on-line: O nouă săptămână cu imagini alese din arhiva teatrului... Posted: 24 May 2020 11:27 PM PDT În paralel cu vizionarea online a noilor conferințe programate pentru această săptămână, TNB vă reamintește că puteți revedea și conferințele difuzate în săptămânile precedente, și anume cele susținute de: regizorul Andrei Șerban, maestrul Radu Beligan,  scriitoarea de origine română, distinsă cu premiul Nobel pentru literatură, Herta Müller, poeta Ileana Mălăncioiu, doctorul Vasile Ciubotaru, fizicianul Basarab Nicolescu, consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, istoric și critic de artă Dorana Coșoveanu, istoricul Georgeta Filitti, jurnalista Brândușa Armanca sau regretatul critic de film Alex Leo Șerban, conferințe ce pot fi accesate în continuare pe canalul de Youtube: www.youtube.com/c/TeatrulNaţionalILCaragialeBucureşti   ” Week-end-ul acestui sfârșit de mai readuce în atenția dumneavoastră un spectacol de mare succes din repertoriul stagiunilor trecute, „Ultima oră” de Mihail Sebastian, în regia Ancăi Ovanez Doroșenco, talentata regizoare recent dispărută dintre noi (s-a stins la Nisa, în 16 mai 2020) căreia îi aducem, astfel, un respectuos omagiu. Spectacolul va putea fi vizionat online, într-o înregistrare de arhivă, realizată cu mijloacele tehnice ale anului 2003, când a avut loc premiera.   Așadar, iată programul conferințelor ce vor fi difuzate în săptămâna 25 – 31 mai 2020 la TNB on-line:   25 mai – Germina Nagâț – Deconspirarea – cui prodest? (conferință susținută la data de 10 ianuarie 2014) 26 mai – Prof. Viorel Barbu– Matematica si arta (24 martie 2019) 27 mai – Octavian Paler – Cu melancolie, despre barbari (26 octombrie 2009) 28 mai – Mircea Mihăieș – Despre succes (10 decembrie 2017).     Week-end cu:   Mari actori într-o poveste teribil de actuală, despre… Bucureștiul interbelic : „Ultima oră”!   Vineri, 29 mai, de la ora 16.00, iar sâmbătă 30 mai și duminică 31 mai –  începând cu ora 18.00 ne vom întâlni cu una din cele mai fermecătoare  piese ale dramaturgiei românești,  „Ultima oră” de Mihail Sebastian, o satiră virulentă, ce se bucură, în regia regretatei Anca Ovanez Doroșenco, de o montare și o distribuţie pe măsură: Claudiu Bleonţ, Mircea Albulescu, Ilinca Goia, Marin Moraru, Gheorghe Dinică, Constantin Dinulescu, Ioan Andrei Ionescu, Marcelo Cobzariu, Mihai Niculescu, Liviu Crăciun, Alexandru Hasnaş, Carmen Ionescu, Raluca Petra, Silvia Năstase. Decoruri: Mihai Mădescu; Costume: Luana Drăgoescu. „Ultima oră” este o cuceritoare poveste de dragoste, în mijlocul unei lumi fără scrupule, nu foarte diferită de cea în care trăim. O piesă „la zi” ca o ştire din ziar – așa cum a caracterizat-o regizoarea memorabilei montări. „Ultima oră” s-a bucurat de un mare succes încă de la lansare. Premiera absolută a avut loc pe scena Naționalului bucureștean, la 23 ianuarie 1946,  în regia debutantului la acea oră, Moni Ghelerter. O montare antologică, urmată imediat de consacrarea regizorului. De atunci, piesa a cunoscut numeroase puneri în scenă și interpretări pline de interes.  „În tălmăcirea de azi, inspirată de contemporaneitatea imediată, Anca Ovanez Doroșenco are ca piloni banul și o lume fără idealuri politice, pîrghiile mecanismului corupt fiind mass-media, afacerile și cultura” – scria la data premierei criticul Ludmila Patlanjoglu, în „Cotidianul. Profesorul de istorie Andronic, „visătorul rătăcit și rupt de realitate”, aflat într-o căutare romantică, pe urmele lui Alexandru Macedon, nimereşte, din cauza unor greșeli tipografice, între care un cuvânt cu multiple trimiteri, în jungla presei româneşti interbelice, dar mai ales în vizorul unui temut om de afaceri, Bucșan. Prin ciocnirea dintre două lumi diametral opuse, Mihail Sebastian reuşeşte să construiască o satiră socială de mare rezonanţă pentru actualitatea noastră. „Negocieri” demne de tradiţia „şantajul şi etajul”. – Natalia Stancu, „Curierul Naţional”. „Un spectacol ce trebuie vizionat, pentru că oferă o reală bucurie oricărui iubitor al teatrului”. – Ileana Lucaciu, „România liberă”. Vă invităm să ne urmăriți on-line, și pe celelalte pagini de internet ale noastre, unde vom reveni cu detalii și anunțuri de… ultima oră : – pagina de facebook a TNB- https://www.facebook.com/TNB.Ro/ – website-ul TNB, pe pagina https://www.tnb.ro/ro/livestreaming-tnb” – anunță TNB. Număr de vizualizări :57http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/G9GzME8tkUY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Zarul spart ”, de Halil Ibrahim Özcan Posted: 24 May 2020 10:56 PM PDT La  Editura Napoca Star (Cluj-Napoca, 2020), a apărut volumul de poezie ”Zarul spart ”, de Halil Ibrahim Özcan, în traducerea Niculinei Oprea.  Halil Ibrahim Özcan, poet și prozator turc, născut la 1 ianuarie 1957 în Talas, un orășel din Kayseri. După absolvirea universității, a lucrat ca profesor de școală primară timp de trei ani. În 1977 i‑a fost decernat Premiul „Orhon Murat Arîburnu”, pentru volumul de poezie ,,Zarul spart“. Scrierile sale au fost publicate în cele mai importante reviste literare și periodice din Turcia, Edebiyat Dostlarî (Prietenii literaturii), Varlîk, Nar, Defter, Sonbahar, Yazin și altele… Volumele de poezie Zarul spart (1997), Păstrează-ţi faţa curată, moartea poate veni pe neaşteptate (2000), Micul felinar (2005), precum și romanele Anii Dragonului (2001), Fikriye, mireasa fără voal din Çankaya (2007), Cruci din cenușă, 2009, 2016, au fost bine primite de publicul turc. Din 2009, Halil Ibrahim Özcan este vicepreșe­dinte al PEN Club Central Turcia și președinte al Comitetului Scriitorilor din Închisori. Poeme din creația sa au fost traduse și publicate în mai multe limbi. În traducerea noastră, poemele sale au fost publicate în mai multe reviste literare din România, Luceafărul de dimineață, Bucureștiul Literar și Artistic, Actualitatea Literară, Vitraliu, Cafeneaua literară, ș.a…       Număr de vizualizări :55http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Qra9MOchneo?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Şotron printre poveşti”, online cu Teatrul „Stela Popescu” Posted: 24 May 2020 10:20 PM PDT Teatrul Stela Popescu îşi continuă activitatea online şi în aceste zile cu programul „Şotron”. De-a lungul primăverii, actorii teatrului au prezentat diverse programe online dedicate publicului fidel, luna mai fiind dedicată proiectului Şotron printre poveşti, realizat în parteneriat cu Editura Corint. În fiecare zi actorii teatrului se întorc în copilărie, joacă jocul, aruncă piatra şi sar din poveste în poveste, citind copiilor fragmente din cărţile oferite de editură. Difuzat zilnic de luni până duminică de la ora 15 pe pagina de facebook, pe canalul de youtube şi pe site-ul teatrului, programul „Şotron printre poveşti” din această săptămână îi aduce în faţa publicului pe toţi actorii teatrului, după cum urmează : 25 mai – Ana Maria Ivan – Vântul prin sălcii, de Kenneth Grahame, 26 mai – Crina Matei – Bucle aurii şi cei trei urşi (din Tezaurul cu povești), 27 mai – Cătălin Frăsinescu – Amintiri din copilărie, de Ion Creangă, 28 mai – Irina Cărămizaru – Mituri și legende din Olimp, de Anna Milbourne și Louie Stowell, 29 mai – Cristian Neacșu – Aventurile lui Huckleberry Finn, de Mark Twain, 30 mai – Sorin Aurel Sandu – Momente și schițe, de Ion Luca Caragiale, 31 mai – Manuela Hărăbor – Din lumea celor care nu cuvânta, de Emil Garleanu. În această primăvară pe site-ul şi pe pagina de facebook a teatrului au fost postate cele mai cunoscute momente din arhiva TVR având-o ca protagonistă pe Stela Popescu, de asemenea continuă programul „O fabulă pe zi” pentru copii, programul „Lecturi” de la ora 20 şi scenetele de week-end „Puţin teatru”. www.teatrulstelapopescu.ro   Număr de vizualizări :39http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/jo5O62YNbBs?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Câștigătorii concursului ”Write a Screenplay for Anamaria Marinca ș... Posted: 24 May 2020 10:13 PM PDT American Independent Film Festival anunță câștigătorii celei de-a doua ediții a concursului de scenarii: WRITE A SCREENPLAY FOR…/ SCRIE UN SCENARIU PENTRU…, organizat de Asociația Cinemascop cu sprijinul HBO Europe, în cadrul ediției a patra a American Independent Film Festival. Adina Sădeanu și Kirsten Peters cu Intangibilul câștigă la categoria miniserie TV și Maria Avram cu proiectul S-a întâmplat? la categoria lungmetraj ficțiune. Ediția de anul acesta a concursului este dedicată actorilor Anamaria Marinca și Vlad Ivanov. Outline-urile au fost scrise pentru filme de lungmetraj ficțiune sau pentru o miniserie TV de 6 episoade. Atât proiectele de lungmetraj, cât și cele de miniserie TV, au trebuit să îi aibă pe unul dintre cei doi actori sau pe amândoi, în roluri principale. Anul acesta, peste 150 de autori și-au înscris creațiile în concurs. 148 de înscrieri au fost considerate valide, dintre care 22 de proiecte de miniserie TV și restul, proiecte de film de lungmetraj. 31 de scenariști profesioniști și-au trimis propunerile pentru Anamaria Marinca & Vlad Ivanov, 110 înscrieri provenind de la povestitori cu profesii/ ocupații diferite, de la avocați și până la elevi. 7 persoane și-au înscris mai multe proiecte în concurs. În primă fază, proiectele au fost citite de către specialiștii HBO și scenaristul Alexandru Baciu, care au selectat și trimis ideile cele mai promițătoare în faza sesiunilor de pitching online, fază adaptată condițiilor și restricțiilor aflate în vigoare la momentul actual. ,,Ca scenarist român, te-obișnuiești să activezi într-o lume mică, unde toată lumea cunoaște pe toată lumea și unde posibilitățile de afirmare sînt limitate și mereu aceleași. Tocmai d-aia, astfel de inițiative îmi dau mai multe motive de bucurie. O dată pentru că aduc în atenție nume noi, care altfel poate ar fi rămas necunoscute, apoi pentru că fac posibilă, întîlnirea directă, nemediată, a unui aspirant (amator, debutant sau profesionist) cu un producător și cu un star (sau chiar două), de cinema, lucru care de obicei se întîmplă mai tîrziu, cînd ești deja consacrat. Dacă mai adaug la asta și faptul că, în ciuda situației incerte în care a intrat și industria noastră, s-a onorat promisiunea celei de-a doua ediții și se pregătește cu siguranță și a treia, am toate motivele să fiu optimist și să cred în viitorul acestei meserii.” spune scenaristul Alexandru Baciu. În faza a doua, cei 10 participanți aflați pe lista scurtă a proiectelor câștigătoare au avut ocazia să primească feedback, precum și teme de gândire pentru dezvoltarea proiectului, astfel încât să poată trimite către juriu propunerile revizuite. Etapa a treia a selecției a presupus sesiuni de grup online, între finaliști, Alexandru Baciu și Ioanina Pavel (HBO) și sesiuni one-on-one cu tutorii. Fiecare proiect finalist a fost discutat în grup pe parcursul a 6 sesiuni, în urma cărora participanții au primit feedback și au avut ocazia să lucreze din nou pe scenariu. A urmat apoi ultima etapă înainte de anunțul câștigătorilor, sesiunile one-on-one. Ioanina Pavel, development producer HBO, ne spune cum ,,Concursul de scenarii din cadrul AIFF a fost, și la această a doua ediție, un succes. Am descoperit noi talente, voci originale, și ni s-a confirmat că avem o piață care promite incredibil de mult, nu doar la capitolul cinema, ci și în sectorul de premium TV.  Dacă perioada recentă ne-a perfecționat tuturor talentul de ,,devorator TV” în izolare, finaliștii concursului de scenarii și-au folosit timpul cu și mai mult folos. S-au dovedit scriitori de producții TV inspirați, care înțeleg procesul de workshop necesar dezvoltării unei miniserii premium. A fost o plăcere să lucrăm, chiar și la distanță, cu finaliștii de anul acesta și abia așteptăm să începem dezvoltarea proiectului câștigător sub umbrela HBO.” La sfârșitul celei de-a treia etape, juriul a decis să continue procesul dezvoltării de la idee la scenariu  cu două proiecte și astfel au fost aleși câștigătorii concursului Write a Screenplay for Anamaria Marinca și Vlad Ivanov: Adina Sădeanu și Kirsten Peters cu Intangibilul pentru miniserie TV și Maria Avram cu lungmetrajul S-a întâmplat?. Povestea din proiectul miniserie TV Intangibilul are loc în plin Război Rece. Într-o lume în care ideologia este totul, unul din cei mai influenți spioni din Blocul de Est decide să dezerteze în Occident din motive care nu au nici o legătură cu brutalul regim comunist pe care l-a servit ani de zile. El își lasă în urmă familia și o fiică ce îl adoră, trădând tot ce știe doar pentru a scăpa de investigațiile ce-i pun în pericol cariera și chiar viața. În decurs de câteva zile, agenda politică a României și a unei mari puteri sunt date peste cap. Vânătorul devine vânat iar ,,regele” devine un pion în jocurile politice ale istoriei. În lungmetrajul S-a întâmplat?, doi profesori sunt puși într-o poziție dificilă atunci când o fată acuză un coleg de abuz sexual în timpul unei excursii cu școala. Când unul o crede pe fată și celălalt vrea doar să evite un scandal, apare o situație imposibilă în care fiecare persoana implicată oferă o poveste și o soluție diferită și un compromis pare imposibil. ,,M-am bucurat să fac parte din duo-ul cu Vlad, să citim numeroase proiecte de calitate de la un grup de scriitori și scenariști atât de diverși. Le mulțumesc și îi felicit din toata inima. Mi-a placut mult  propunerea Mariei Avram, care la doar 18 ani a creat o poveste originală, intrigantă și matură. Voi urmări dezvoltarea proiectului și sper că Maria își va vedea filmul la cinema, într-o lume mai senină și mai atentă la tinerii ei talentați și la enormul potențial cultural pe care îl are România. ” declară actrița Anamaria Marinca. Vlad Ivanov ne spune că ,,Proiectele câștigătoare, diferite dar în egală măsură foarte puternice, oferă oportunitatea de-a juca pe de o parte un rol consacrat în istoria recentă și destul de puțin abordat de cinematografia noastră, pe de altă parte un rol original și provocator scris de o tânără talentată. Amândouă mă încântă și mi se par importante de explorat pentru viitorii spectatori. Colaborarea cu Asociatia Cinemascop și HBO mă bucură, ca de fiecare dată, și cu siguranță ne vom întâlni din nou, pe viu, sperăm cât mai curând, să dezvoltăm serialul împreună. Îi felicit pe toți cei care s-au înscris și le urez succes câștigătorilor.” Proiectele câștigătoare vor primi un sprijin de câte 1000 de euro și asistență pe toată perioada de dezvoltare a proiectelor din partea unor profesioniști, cu o primă formă a scenariilor preconizând a fi gata până pe data de 1 octombrie 2020. Totodată, când noile date American Independent Film Festival vor fi anunțate, câștigătorii cât și cei care au trimis proiecte în cadrul concursului vor fi invitați să participe la o serie de de workshop-uri și întâlniri cu profesioniști din industria românească și internațională.   Prima ediție a concursului Write a Screenplay For… a avut loc anul trecut și l-a avut ca invitat special pe actorul american de origine română – Sebastian Stan. Proiectele câștigătoare de anul trecut au fost dezvoltate până la stadiu de scenariu final, iar HBO Europe continuă dezvoltarea serialului câștigător la categoria miniserie TV a lui Alex Molico intitulat URUC. / transmite  American Independent Film Festival Număr de vizualizări :36http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/lgG956q2WoE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Titus Andronicus” și “Woyzeck” își dau întâlnire pe scena online a... Posted: 24 May 2020 10:00 PM PDT Iubitorii de teatru încă nu pot să vină în sălile de spectacol. Teatrul Municipal „Lucia Sturdza Bulandra” a reușit însă, prin selectarea şi difuzarea în fiecare săptămână a unor spectacole importante din repertoriul său trecut sau prezent, să fie în peste 1.500.000 de locuinţe ale românilor din Bucureşti, din ţară şi din lumea largă. Din dorința de a le vorbi spectatorilor săi despre lucruri importante din istoria lumii reflectate în marea dramaturgie universală, Teatrul „Bulandra” continuă seria dedicată arhetipurilor umane. Astfel, în zilele de 27 și 29 mai 2020, la ora 19:00, Teatrul „Bulandra” transmite, pe pagina oficială de facebook și pe site-urile www.bulandra.ro, www.smartradio.ro, spectacolele Anatomie. Titus. Căderea Romei după Heiner Müller, regia Alexandru Darie (2003), respectiv Woyzeck de Georg Büchner, regia Gábor Tompa (1995). Ambele sunt producții de excepție ale Teatrului “Bulandra” care spun povești de viață și aduc în prim plan tipologii umane.   Programat miercuri, 27 mai, ora 19:00, spectacolul Anatomie. Titus. Căderea Romei după Heiner Müller, pus în scenă de regretatul Alexandru Darie în anul 2003, vorbește despre răzbunare, sacrificiu și politică, teme mereu extrem de actuale. O oglindă pusă în fața noastră a tuturor și un semnal de alarmă pentru cei care uită că violența naște monștri. Un spectacol care merită văzut pentru energia sa incisivă, pentru veritabilele performanțe actoricești și pentru modul în care dă de gândit celor care urmăresc povestea.   Spectacolul Woyzeck de Georg Büchner, montat de Gábor Tompa în anul 1995, îi are în rolurile titulare pe Mihai Constantin și Oana Pellea și va fi transmis vineri, 29 mai, ora 19:00, pe pagina oficială de facebook și pe site-urile www.bulandra.ro, www.smartradio.ro. Gábor Tompa, recunoscut pentru montările unor autori precum Brecht, Büchner, Beckett, Ionesco, punea în scenă la „Bulandra” un sublim poem scenic despre umilirea unui om, care prin personalitatea sa este diferit de lumea care-l înconjoară. Teatrul „Bulandra” și-a făcut deja o carte de vizită datorită profunzimii și calității artistice pe care o au majoritatea spectacolelor sale. De aceea, își propune prin această nouă săptămână dedicată arhetipurilor umane și spectacolelor Anatomie. Titus. Căderea Romei după Heiner Müller și Woyzeck de Georg Büchner să aducă în prim-plan personaje importante ale  istoriei și dramaturgiei universale. – transmite Teatrul „Bulandra” .