Newsletter Agentia de carte - 25 septembrie 2019

[altmariusbook]

“„Reverența”, de Florin Partene” plus 8 more

---

• „Reverența”, de Florin Partene
• ”Nu ne atașăm de scriitori fiindcă sunt canonici, ci fiindcă litera...
• Capodopere ale greilor picturii românești, la Palatul Suțu
• România, reprezentată la Milano Fashion Week: piesa INNEI, „Iguana”...
• Festivalul cultural latino-american (FCLA)
• ”Zilele Culturii Palestiniene”, la Muzeul Național al Țăranului Român
• Turneul ”Cartea de identitate” debutează la Craiova
• ”Doctor Faustus – live drama music show”, la Teatrul Maghiar din Ti...
• Susanne Altmann, la ”Privind spre viitor, privind în trecut #5”

„Reverența”, de Florin Partene Posted: 24 Sep 2019 11:13 PM PDT În curând, la Editura Tracus Arte va apărea volumul Reverența, de Florin Partene, în colecția „Poezia deceniului I”, ediția a III-a, revăzută. ,… după părerea noastră ieri lumea s-a umplut de femei ele toate cîntă dansează şi desigur ascultă prefăcute părerea noastră părerea noastră e ca o apă limpede în care ele prăjesc peşti doar în vis mai ieşim din laptele lor după părerea noastră lumea e plină pînă şi-ntr-o femeie dai de o femeie conform acestei păreri e numai bine aşa…,   Florin Partene s-a născut la 26 septembrie 1974, în localitatea Maieru. A debutat cu volumul reverența, Editura Vinea, București, 2007 (ed. a II-a, 2009). Volumul a obținut Premiul Național de Poezie Mihai Eminescu, Opera Prima, 2008, și Premiul revistei Cuvântul pentru debut, în același an. A mai publicat volumul de versuri liber de causis, Editura Charmides, Bistrița, 2013. Este prezent cu versuri în mai multe antologii și reviste literare. Website Editura Tracus Arte: https://edituratracusarte.ro/2019/09/24/reverenta-de-florin-partene/     Număr de vizualizări :18http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/kG5Q_bFbTKc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Nu ne atașăm de scriitori fiindcă sunt canonici, ci fiindcă litera... Posted: 24 Sep 2019 11:02 PM PDT Foto: Sorin Șerb Claudiu Komartin (n. 1983, București) este, începând din 2010, redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de editură Max Blecher. A publicat volumele de poezie: Păpușarul și alte insomnii (Vinea, 2003, 2007), Circul domestic (Cartea Românească, 2005), Un anotimp în Berceni (Cartier, 2009, 2010), Cobalt (Casa de Editură Max Blecher, 2013), Dezmembrați (Casa de Editură Max Blecher, 2015, volum semnat cu heteronimul Adriana Carrasco) și antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme 2010-2017 (Cartier, 2017, 2018). Pentru cărțile sale a primit Premiul „Mihai Eminescu” Opus Primum (2004), Premiul Academiei Române pentru poezie (2007), Premiul pentru literatură acordat de PEN România (2018). Volumele sale au fost traduse în germană (2012), sârbă (2015), turcă (2015) și bulgară (2017). Coautor a două texte care au stat la baza unor piese de teatru, a tradus în limba română șase cărți de proză și patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Clézio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov, Gökçenur Ç. ș.a.). A editat și îngrijit aproape o sută de cărți și antologii de poezie românească și mondială, printre care O anumită căldură umană de Vasile Petre Fati (Casa de Editură Max Blecher, 2016), Oameni obosiți de Andrei Bodiu (Cartier, 2016), Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului (Cartier, 2018) și Orgi și altare demontate. Poeme alese (1968-2018) (Cartier, 2019) de Constantin Abăluță. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, cu Claudiu Komartin. Trăiești (și) în câmpul literaturii de peste un deceniu și jumătate. Ce sentimente îți trezește perioada asta? Crezi că poezia (autentică) și-a păstrat puterea de a schimba lumea? Sincer să fiu, am avut mereu îndoieli în legătură cu ceea ce tu numești „puterea de a schimba lumea” a poeziei. Sigur, am vrut să cred asta de multe ori, și am acționat ca atare – atât în scrisul meu, cât și în activitățile „conexe” (îți dai seama că folosesc cuvântul ăsta mai degrabă ironic, fiindcă eu cred că tot ceea ce am făcut ca traducător, organizator de evenimente și editor nu poate fi desprins de propria literatură, care a fost ba infuzată de scrisul altora și de toate lucrurile pe care le-am mediat, ba – uneori, pentru perioade de timp asumabile – ecranată de activitățile așa-zis secundare). Au fost ani plini, în care s-au întâmplat, de unde am privit și privesc eu lucrurile, evoluții pasionante, dar au avut loc și niște scăderi și retrageri ale „literarului”, datorate și felului în care a evoluat în anii ăștia lumea (la nivel românesc, dar și global), și emergenței lumii virtuale, care a schimbat pe alocuri regula jocului, conducând la declinul inexorabil al tipăriturilor… Cum nu am un termen de comparație în epocile anterioare decât din cărți și istorii ale altora, sunt înclinat să spun că poezia (și, într-un sens extins, cultura scrisă) a pierdut sau a părăsit niște poziții (roluri?) pe care le ocupa în societate – dar de fapt cred că în bună măsură ele au suferit niște transformări. E de ajuns să ai lecturi în fața câtorva sute de oameni tineri la Nocturnele ARCEN sau la Street Delivery, cum mi s-a întâmplat în ultimii doi-trei ani, și să înregistrezi lucid faptul că Institutul Blecher, clubul de lectură pe care l-am pornit în septembrie 2009, încă are audiență și un public constant de câteva zeci de inși care vin duminică de duminică să asculte poezie ca să nu disperi sau să te avânți în predicțiile alarmiste ale multora. Poezia își reinventează posibilitățile de a se face auzită și își găsește modulații specifice epocii și obișnuințelor noilor generații. Se întâmplă lucruri palpitante în discursurile celor care au acum vârste cuprinse între șaisprezece și treizeci de ani (au citit la ultimele două ediții ale Institutului Blecher doi poeți de clasa a X-a care sunt promisiuni substanțiale), eu nu mă tem că nu există viitor pentru povestea asta a noastră, mi-e teamă numai să nu cumva să ajung, ca atâția dintre scriitorii care ne-au precedat, să nu mai înțeleg nimic din (și, în consecință, să mă blazez și să nu mă mai intereseze) noutățile psiho-sociale, de limbaj și de atitudine pe care le aduc și le impun cei ce vin. Zece ani de Institutul Blecher și nouă ani de „Poesis Internațional”, revista anului 2018 la recenta Gală APLER, sunt iată borne exemplare din biografia ta literară. Ce motor te angrenează și te menține viu și entuziast în susținerea acestor proiecte la cele mai ridicate standarde ? Cred că e o formă de autoprezervare. Unii se apucă de diete sănătoase, au un regim de viață impecabil, alții își pun felii de castraveți pe ochi înainte de culcare să nu facă pungi, eu mă țin de lucrurile astea în primul rând ca să rămân angrenat în fenomen și să contribui la menținerea unui status-quo. Sigur, poți să faci asta și pe cont propriu și fără să te înconjuri de nimeni, dar personal am simțit nevoia asta (ca să nu-i zic pretențios „chemarea”) de a organiza spațiile și contextele în care multiplicitatea de prezențe și personalități care fac din literatură o lume diversă și vitală să-și găsească un țărm și să primească o încurajare (sau confirmări) pe care establishmentul învechit și falimentar nu mai e în stare, cam de la începutul acestui secol, să le ofere. Pe lângă numele unora ca Ion Caraion și Geo Dumitrescu, antologia-poveste Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului, apărută la Editura Cartier în 2018, aduce în prim-plan poeți fabuloși, care, la aproape un secol de la nașterea lor, au supraviețuit, mulți dintre ei, doar în memoria unor cercuri restrânse. Crezi că poeți ca Dimitrie Stelaru sau Constant Tonegaru vor fi cu adevărat recuperați de canonul literar? Ce ar însemna această recuperare necesară pentru literatura română vie de azi? Canonul e stabilit și sigilat, și de altfel nu cred că mai interesează pe nimeni din afara mediului academic și al făcătorilor de manuale școlare. Nu ne atașăm de scriitori fiindcă sunt „canonici”, ci fiindcă literatura lor ne spune ceva important la nivel personal, care poate funcționa ca un colac de salvare în vremuri tulburi. Uită-te, înainte de oricine altcineva, la Max Blecher. A intrat el în canon, deși a fost recuperat în ultimele decenii și e azi nu doar unul dintre cei mai traduși și mai admirați scriitori români, dar și un reper formidabil pentru ultimele promoții? Nu cred. E unul dintre acei autori care îi amprentează durabil pe cei ce-l descoperă și un scriitor superior din multe puncte de vedere faimelor literaturii române din perioada în care a trăit și a scris, dar literatura lui a rămas o curiozitate, o extravaganță pentru pasionați. L-aș putea menționa aici și pe bizarul și extraordinarul Alexandru Monciu-Sudinski, autorul unui volum de povestiri aproape necunoscut, Rebarbor. În ce-i privește pe poeții generației războiului, cea mai lipsită de noroc promoție din literatura asta, nu numai că istoria i-a terciuit (în primul rând pe Tonegaru, poet exemplar, mort la nici treizeci și trei de ani din cauza bătăilor încasate în închisoare), dar nici contemporaneitatea nu e tocmai grațioasă cu ei. Dar cine să-i pună acolo unde le-ar fi locul în istoria literaturii? Nicolae Manolescu, a cărui marotă e, de zece ani încoace, să-l impună pe țucălarul de Chifu ca mare scriitor contemporan? Nu, nu e cazul. Poate că antologia mea îi va readuce pe câțiva dintre poeții generației 40 în atenția scriitorilor și cititorilor tineri de azi, care, după câte am văzut, n-aveau habar de cei mai mulți dintre ei. Până și Geo Dumitrescu, poet valoros, care e, cel puțin pentru Libertatea de a trage cu pușca, o bornă a poeziei noastre de la mijlocul secolului trecut, a fost aproape cu desăvârșire uitat. Caraion la fel, despre Stelaru se vorbește ca despre un boem legendar, dar pe necitite, nu mai zic de Ben. Corlaciu sau de Iordan Chimet, la cărțile cărora țin și mă reîntorc. Partea bună e că poeți tineri de azi găsesc corespondențe și asimilează ce le prinde bine din scrisul acestor poeți prin intermediul cărții pe care am făcut-o și în care i-am recuperat cu ce aveau mai bun. A fost o injecție utilă, de nu chiar necesară, ce va întări, poate, un sistem imunitar slăbit. Un gest care a pus în discuție memoria noastră ferfenițită. O fi mult, o fi puțin? Traduci literatură din limbile franceză și engleză. Ce te-a determinat să te orientezi către traducerea textelor literare? Care este statutul traducătorului Komartin în fața poetului Komartin? Am zis și mai devreme că traducerea e o parte importantă a profilului meu de scriitor. Îmi prinde bine să fac asta din o droaie de motive – în primul rând, îmi scoate în cale impasuri din care sunt obligat să ies folosind calitățile pe care le am ca cititor pătimaș și poet. În al doilea rând, tot ce traduci trece prin niște filtre complicate ale spiritului tău și poți avea norocul după o vreme să realizezi ce au lăsat în tine la nivel profund textele pe care le-ai transpus în limba în care scrii, ce ai asimilat și lucrează subreptice în practica textuală proprie. Performance-ul poetic are șanse să mărească publicul de poezie? Unde vezi literatura noastră peste un deceniu și jumătate? Cui i se va mai putea adresa? Ești pesimist sau optimist față de viitorul atât de volatil al receptării literaturii în spațiile publice și virtuale? Uite că mă credeam în fața ultimei tale întrebări, gâfâind deja, și ea e de fapt un mănunchi de-ntrebări. Performance-ul e o șansă a poeziei de a ajunge la public alfel decât prin lectura care se petrece în intimitate. Pui la bătaie și alte calități, dacă ai disponibilitatea și înzestrarea pentru asta. Să nu uităm de unde vine poezia, și de istoria ei (cel puțin în occident) care este, cum s-ar zice azi, „performativă”, de la poeții latini care-și declamau versurile, trecând prin trubaduri și menestreli medievali și ajungând la întreaga tradiție a barzilor, deveniți în ultimii cincizeci de ani performeri, artiști de slam sau spoken word. Nu mai vorbim de culturile preponderent orale din unele părți ale Africii și ale Asiei, unde nu există o distincție tranșantă între poezie scrisă și rostită. Cred că literatura noastră (și, în general, literatura lumii) va fi, dacă nu este deja, mai subțire (în ambele sensuri ale cuvântului), adică mai emancipată și mai nonșalantă, mai puțin normată, dar și mai superficială (în sensul istoric al conectării la tradiție dat de T.S. Eliot), interesată într-o mult mai mică măsură de „estetic” sau „literar”, cât de unele opoziții fundamentale de care lumea de azi e tot mai preocupată: corect-incorect, angajat-neangajat, personal-impersonal, adevărat-fals. Dar scriitorii excepționali vor fi la fel de mulți – sau de puțini – ca azi. De aceea, nu-mi însoțesc această observație, poate fără acoperire, de pesimism – e doar o etapă, se va trece și peste ea cum s-a trecut peste atâtea altele, și-apoi cine poate spune ce-o să urmeze?       Număr de vizualizări :22http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/vcFU43Zdnfg?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Capodopere ale greilor picturii românești, la Palatul Suțu Posted: 24 Sep 2019 10:48 PM PDT Vineri, 4 octombrie 2019, ora 18.00,Muzeul Municipiului București vă invită la vernisajul expoziției tematice „Natură moartă, natură vie – Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București”, eveniment care va avea loc la Palatul Suțu (Bdul Ion C. Brătianu, nr. 2). Expunerea – concepută ca un spectacol al frumosului, o invitație la o fantastică întâlnire cu operele greilor artei plastice românești – propune publicului o incursiune plină de culoare prin istoria artei noastre, având drept pretext prezentarea a două genuri artistice extrem de apreciate de colecţionari şi de amatorii de artă: natura moartă (statică) şi peisajul (natura vie). Destinate iniţial să înfrumuseţeze, prin decorativismul lor, reşedinţele aristocratice sau burgheze, natura moartă şi peisajul devin în timp pretexte rafinate pentru studii moderne de formă şi culoare. Muzeul Municipiului Bucureşti, prin Secţia de Artă, continuă cu această nouă expoziție prezentarea și promovarea bogatului patrimoniu existent în Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti. „Natura statică şi peisajul sunt două genuri artistice aflate aparent în opoziţie, având însă ambele un important punct comun: artistul, creatorul subiectiv al imaginii. Pictorul îşi alege modelul de reprezentare din faţa lui (un colţ de natură sau un grup de obiecte) şi-l reproduce apoi prin formă şi culoare, transformându-l într-un artefact (opera de artă). În expoziţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti, peisajul va fi prezentat şi analizat alternativ cu natura moartă, aceasta din urmă gândită în pictura modernă şi contemporană mai ales ca o scenografie de atelier sau ca un exerciţiu de măiestrie artistică. În spaţiul românesc, redarea peisajului (natura vie) a căpătat profunzime odată cu Nicolae Grigorescu, arta plastică autohtonă devenind, prin creaţia lui, cu adevărat înnoitoare. Grigorescu se desprinde definitiv de maniera academistă de tratare a peisajului datorită vibraţiei romantice a percepţiei sale artistice. Mai mult decât atât, îmbinând peisajul rural cu detaliul etnografic al costumelor personajelor reprezentate în natură, Grigorescu a definit în pictura autohtonă caracteristica specificului naţional. Ştefan Luchian, marele maestru al florilor, este pictorul care a manifestat în toată opera sa un pregnant simţ al naturii. Datorită bolii de care a suferit, Luchian nu a mai putut, la un moment dat, să picteze în peisaj. Imobilizat la pat, el a adus natura vie în pictură şi prin intermediul naturilor statice cu flori, disipând graniţele dintre cele două genuri artistice. La Theodor Pallady natura statică rămâne foarte bine individualizată, devenind un gen major, alături de nud sau de scenele de interior, care i-au definit creaţia şi care au făcut să fie considerat cel mai rafinat pictor român modern. Cu aceeaşi strălucire metalică, dură, a culorilor, Gheorghe Petraşcu a excelat în ambele genuri, peisaj şi natură moartă, creând lucrări emblematice, care l-au definit ca un mare maestru al picturii autohtone. Punând în valoare opera unor importante personalităţi ale artei plastice româneşti: Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Ştefan Popescu, Elena Popea, Cecilia Cuţescu Storck şi alţii, expoziţia: Natură moartă, natură vie – Capodopere din Colecţia Pinacotecii Municipiului Bucureşti este concepută ca un spectacol al frumosului, destinat să producă vizitatorilor încântare şi plăcere estetică pură” – Dr. Elena Olariu, director adjunct, Secția Artă a MMB. Intrarea la vernisaj este liberă. Expoziția va rămâne deschisă în spațiul dedicat Pinacotecii, la Palatul Suțu, până pe data de 27 septembrie 2020. Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Muzeul Municipiului București Număr de vizualizări :50http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/SvA090h7LHk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

România, reprezentată la Milano Fashion Week: piesa INNEI, „Iguana”... Posted: 24 Sep 2019 09:00 PM PDT Zilele acestea, în cadrul Milano Fashion Week, România a fost reprezentată la eveniment de piesa INNEI, „Iguana”, care a fost inclusă în show-ul Versace primăvară-vară 2020, în timpul defilării modelelor.  „Este o reală bucurie să îmi aud piesa inclusă în show-ul celor de la Versace, mai ales pentru că este unul dintre brandurile mele preferate. Este o onoare să aflu că muzica pe care am compus-o este apreciată!”, a spus INNA.   Video aici.   „Iguana” este una dintre piesele incluse pe albumul „YO” pe care artista l-a compus integral în limba spaniolă și l-a lansat anul acesta. În prezent, INNA se află în Mexic, una dintre țările în care este primită mereu cu entuziasm și multă iubire din partea fanilor. Artista a susținut un concert în fața unui public de 100.000 de persoane, pe aceeași scenă cu artiști de top cunoscuți în întreaga lume, precum Anitta, Nicky Jam și Sofia Reyes. INNA a cântat piese extrem de iubite din repertoriul său, precum ”Sun is Up”, ”Club Rocker”, dar și piese de pe cel mai recent lansat album, „YO”: „Iguana” și „RA”.   Video 1 EXA Video 2 EXA   Totodată, INNA a mai avut un motiv de bucurie atunci când piesa „Sin Ti” de pe albumul „YO” a fost inclusă în episodul al șaselea din cel de-al doilea sezon al serialului original Netflix, „Elite”. https://www.youtube.com/watch?v=Q1B-v67_5uI     Tot anul acesta, o altă piesă compusă de INNA, „Tu Manera”, tot de pe album „YO”, a fost inclusă pe coloana sonoră a serialului ”Grand Hotel” de la ABC, produs de Eva Longoria. Link aici .   Platforma Global, formată din Global Records, casă de discuri, Global Booking, agenție de impresariat și organizare de evenimente și Global Talent United, agenție de talente care reprezintă artiști de top precum INNA, Antonia, Carla’s Dreams, Delia, Irina Rimes, The Motans, Mark Stam, Nicoleta Nucă, Vanotek, Alina Eremia, AMI, Minelli, 5Gang, DJ Project, Gran Error, SICKOTOY și influenceri de referință precum BRomania, Laura Giurcanu, Alina Ceușan, Carmen Grebenișan, Laura Mușuroaea, Gina Pistol, Selly, Vlad Munteanu, Cristi Munteanu și mulți alții.   Număr de vizualizări :16http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/RIbbBFYQ01k?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Festivalul cultural latino-american (FCLA) Posted: 24 Sep 2019 05:23 AM PDT Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu reprezentanțele diplomatice ale țărilor Argentina, Brazilia, Chile, Cuba, Mexic, Peru și Uruguay în România, organizează Festivalul cultural latino-american (FCLA), în zilele de 3 și 4 octombrie 2019, în spațiul expozițional al muzeului (Strada Nicolae Crețulescu 8). Cu scopul de a promova relația între cultura țărilor Americii Latine și cultura română, timp de două zile, vom prezenta publicului român și turiștilor care se află în vizită în Capitală lecturi de poezie și proză, proiecții de filme, ateliere pentru copii, concerte de muzică, expoziții de fotografie, de obiecte tradiționale și de cărți, dezbateri și o savuroasă degustare de preparate și băuturi specifice Americii Latine. Deschiderea festivalului va avea loc pe 3 octombrie, la ora 18.00, în prezența conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director general al MNLR, și a membrilor corpului diplomatic: Excelența Sa, Domnul Eduardo Augusto Ibiapina de Seixas, Ambasador al Braziliei în România, Excelența Sa, Domnul Felipe Guillermo Álvarez de Toledo, Ambasador al Argentinei în România, Excelența Sa, Doamna María Eugenia Echeverría Herrera, Ambasador al Republicii Peru în România, Excelența Sa, Domnul José Guillermo Ordorica Robles, Ambasador al Mexicului în România, Excelența Sa, Domnul Roberto César Hamilton Magaña, Ambasador al Cubei în România, Excelența Sa, Domnul Omar Néstor Mesa González, Ambasador al Uruguayului în România, Domnul Rodrigo Guzmán Barros, Însărcinat cu Afaceri a.i. al Republicii Chile în România, Domnul Consilier Carlos Maria Vallarino, Șef Adjunct al Misiunii în cadrul Ambasadei Republicii Argentina în România. Evenimentul se va desfășura în limbile română, spaniolă și portugheză. Programul FCLA poate fi consultat aici: http://mnlr.ro/festivalul-cultural-latino-american-3-4-octombrie-2019/. Număr de vizualizări :63http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/JYIcu0kAHGw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Zilele Culturii Palestiniene”, la Muzeul Național al Țăranului Român Posted: 24 Sep 2019 04:40 AM PDT Prima ediţie a „Zilelor Culturii Palestiniene” se va desfăşura în incinta şi în curtea Muzeului Național al Țăranului Român din Bucureşti, între 27 şi 29 septembrie 2019. „Zilele Culturii Palestiniene” vor aduce muzică, expoziţii de fotografie, dansuri tradiţionale, prezentare a costumelor tradiţionale palestiniene, prezentarea turismului, literatura palestiniană şi gastronomie autentică. Evenimentul este organizat de Ambasada Statului Palestina la Bucureşti în colaborare cu Centrul Cultural Palestinian „Mahmoud Darwish”. Deschiderea evenimentului va avea loc vineri, pe 27 septembrie, de la ora 17:00, cu un program artistic şi cu vernisajul unei expoziții de fotografie. Link eveniment Facebook: https://www.facebook.com/events/1285179428308424/   Intrarea este liberă.   Program   Vineri, 27 septembrie   17:00 – 19:00 – Deschiderea evenimentului va avea loc la Studioul Horia Bernea   Discurs Excelenţa sa domnul Foad Kokaly Ambasador Extraodinar şi Plenipotenţiar al statului Palestina la Bucureşti.   Recital de muzică tradiţională “CHEMS  BAND”  Acest proiect îmbină poezia, tradițiile și muzica din Magreb și Orientul Mijlociu. Ele sunt prezentate de cântărețul palestinian Mountrer al Raee, muzicienii Wassim Qassis (Bouzouki, Oud) și trupa franceză Chems (Chems Amrouche – cântăreață și chitaristă, interpretă Saz / Malik Ziad – guembri și mandole & Slim Mesbah – percuție). Combinația dintre muzica tradițională și cea improvizată oferă un repertoriu bogat de compoziții și aranjamente pentru o călătorie muzicală transformatoare pentru întreaga familie.   Expoziţie de fotografie despre Palestina – Vernisaj   Sâmbătă, 28 septembrie    10:00 – 20:00   Zona Food – mâncare tradiţională, cafea arăbească, ceai cu arome. Zona Portului Palestinian – articole vestimentare cusute de mână din materiale alese şi aduse din inima Betleemului. Zona Bazar – icoane, suveniruri Zona Expoziţie de Fotografie Zona Literară  Kids Corner – pictură, pictură pe faţă, dans, literatură pentru copii.   11:30 – 12:30 – Studioul Horia Bernea   Dansuri tradiţionale “Dabka” – ansamblul “BALADI” Grupul de dansuri populare Baladi a fost înființat în 1991 într-un oraș mic, numit Beit Jala, de către un grup de tineri promițători din oraș cu scopul de a păstra și de a transmite moștenirea noastră palestiniană inerentă de la o generație la alta. Grupul “Baladi” este format din 16 dansatori profesionişti cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.  Dabka – este un dans popular levantin interpretat de pestinieni, libanezi, sirieni, iarkieni şi iordanieni. Dabka combină dânsul în linie cu dânsul în cerc şi este îndeplinit pe scară largă la nunţi şi alte evenimente festive.   Prezentare de modă “BINT ELBALAD Fashion House” Casa de modă “Bint Elbalad” a fost înfiinţată în anul 2009 de către Khawla Eltaeel Abu Saada. Creaţiile lor sunt cunoscute pentru că păstrează, reinterpretează şi perpetuează portul tradiţional palestinian.    13:00 – 13:30 – Studioul Horia Bernea   Palestina Turistică – Film turistic   14:00 – 15:30 – Studioul Horia Bernea   Atelier “CHEMS BAND” Atelier de introducere în muzică orientală arabă. O călătorie interesantă care vă va face să cercetați și să descoperiți frumusețea muzicii orientale arabe, ca parte a zilelor culturale palestiniene. Artiștii ”CHEMS” vor lucra cu copii cu vârste cuprinse între 6-16 ani şi nu numai, unde le vor prezenta muzica și le vor explica diferite aspecte ale acesteia. Copiii vor cânta împreună și vor interacționa cu artiştii „CHEMS”   16:00 – 17:30 – Studioul Horia Bernea   Recital OUD – WASIM QASSIS Wasim Qassis este un compozitor și interpret ce cântă la mai multe instrumente muzicale precum BuZuk, percuție și oud. A studiat muzica în privat în Damasc, Siria, pe lângă învățământul universitar. A absolvit ca inginer în agricultură iar apoi a studiat și la Conservatorul Național de muzică Edward Said din Palestina. De curând a absolvit Universitatea din Birzeit cu o diplomă de licență în muzică arabă specializată în Buzuk. Oud-ul este considerat „regele instrumentelor”.   Dansuri tradiţionale “Dabka” –  ansamblul “BALADI” Grupul de dansuri populare Baladi a fost înființat în 1991 într-un oraș mic, numit Beit Jala, de către un grup de tineri promițători din oraș cu scopul de a păstra și de a transmite moștenirea noastră palestiniană inerentă de la o generație la alta. Grupul “Baladi” este format din 16 dansatori profesionişti cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.  Dabka – este un dans popular levantin interpretat de pestinieni, libanezi, sirieni, iarkieni şi iordanieni. Dabka combină dânsul în linie cu dânsul în cerc şi este îndeplinit pe scară largă la nunţi şi alte evenimente festive.   Prezentare de modă “BINT ELBALAD Fashion house” Casa de modă “Bint Elbalad” a fost înfiinţată în anul 2009 de către Khawla Eltaeel Abu Saada. Creaţiile lor sunt cunoscute pentru că păstrează, reinterpretează şi perpetuează portul tradiţional palestinian.    18:00 – 19:00 – Parcul Kiseleff   Eveniment sportiv – Aleargă pentru Palestina Detalii: https://www.facebook.com/events/735917800213315/   Duminică, 29 septembrie   10:00 – 20:00   Zona Food – mâncare tradiţională, îngheţată, cafea arăbească, ceai cu arome. Zona Portului Palestinian – articole vestimentare cusute de mână din materiale alese şi aduse din inima Betleemului. Zona Bazar – icoane, suveniruri Zona Expoziţie de Fotografie  Zona Literară  Kids Corner – pictură, pictură pe faţă, dans, literatură pentru copii.   12:00 – 13:00 – Studioul Horia Bernea   Dansuri tradiţionale “Dabka” –  ansamblul “BALADI” Grupul de dansuri populare Baladi a fost înființat în 1991 într-un oraș mic, numit Beit Jala, de către un grup de tineri promițători din oraș cu scopul de a păstra și de a transmite moștenirea noastră palestiniană inerentă de la o generație la alta. Grupul “Baladi” este format din 16 dansatori profesionişti cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.  Dabka – este un dans popular levantin interpretat de pestinieni, libanezi, sirieni, iarkieni şi iordanieni. Dabka combină dânsul în linie cu dânsul în cerc şi este îndeplinit pe scară largă la nunţi şi alte evenimente festive.   Prezentare de modă “BINT ELBALAD Fashion house” Casa de modă “Bint Elbalad” a fost înfiinţată în anul 2009 de către Khawla Eltaeel Abu Saada. Creaţiile lor sunt cunoscute pentru că păstrează, reinterpretează şi perpetuează portul tradiţional palestinian.    13:30 – 14:00  – Zona Literară   Lansare de carte “Morgana nisipurilor” – Mohamad Awad   15:00 – 16:30 – Studioul Horia Bernea   Recital de muzică tradiţională “CHEMS  BAND”  Acest proiect îmbină poezia, tradițiile și muzica din Magreb și Orientul Mijlociu. Ele sunt prezentate de cântărețul palestinian Mountrer al Raee, muzicienii Wassim Qassis (Bouzouki, Oud) și trupa franceză Chems (Chems Amrouche – cântăreață și chitaristă, interpretă Saz / Malik Ziad – guembri și mandole & Slim Mesbah – percuție). Combinația dintre muzica tradițională și cea improvizată oferă un repertoriu bogat de compoziții și aranjamente pentru o călătorie muzicală transformatoare pentru întreaga familie.   17:00 – 17:30 – Studioul Horia Bernea   Palestina Turistică – Film turistic   Parteneri: Muzeul Național al Țăranului Român, Cinema Muzeul Țăranului, Solidaritate România-Palestina, Cofetăriile Tip Top   Parteneri media: TVR, Munteanu, AGERPRES, Ziare.com   Număr de vizualizări :45http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/cePnzRTkHfE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Turneul ”Cartea de identitate” debutează la Craiova Posted: 24 Sep 2019 02:26 AM PDT Vineri, 27 septembrie 2019, ora 12:00, la Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman” (str. Mihail Kogălniceanu nr.9) din Craiova, în sala „Acad. Dinu C. Giurescu”,  se lansează Turneul ”Cartea de identitate”, un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Astfel, prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Satu Mare și Odorheiul Secuiesc – , comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER. Aceste daruri de carte sunt marcate de conferințe și recitaluri publice. La Craiova, invitați sunt prof.univ.dr. Silviu Angelescu și prof.univ.dr. Nicolae Panea, iar moderatorii evenimentului sunt scriitorul Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER, și Lucian Dindirică, directorul Bibliotecii Județene ”Alexandru și Aristia Aman”. ”Am ales să lansăm programul Cartea de identitate la Craiova și pentru faptul că APLER a premiat, anul trecut, în 2018, Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman“ din Craiova cu Premiul Cea mai bună bibliotecă a anului 2017 pentru realizarea Bibliotecii exilului românesc la Paris – Academician BASARAB NICOLESCU şi pentru proiectul unic în România-Biblioteca exilului românesc. Astfel, îi onorăm pe craioveni cu câteva titluri din categoria operelor fundamentale, care, iată, grație energiei creatoare a academicianului Eugen Simion, sunt editate și tipărite, la FNSA, într-o colecție ce s-a îmbogățit în această lună cu cel de-al 251-lea său titlu. Suntem bucuroși că putem face această donație substanțială craiovenilor grație sponsorizării făcute de Loteria Română, o instituție care, de altfel, este finanțatorul proiectelor culturale din România prin Administrația Fondului Cultural Național”, a declarat Ioan Cristescu, președintele APLER. ”Alegerea Craiovei, a Bibliotecii Aman, în mod implicit, ca prim popas în cadrul turneului de promovare a identității naționale prin operele literare și culturale fundamentale reprezintă o onoare majoră pentru care le mulțumim colegilor de la APLER. Dotarea unui număr de 10 biblioteci publice cu lucrările monumentale ale literaturii noastre este un demers pe care nu doar că îl încurajăm, ci îl susținem și promovăm în mod necondiționat. Pentru întărirea și promovării reperelor identitare, proiectele de acest fel sunt cele care se bucură de cel mai mare impact. Suntem deopotrivă convinși și încrezători că publicul craiovean va aprecia această inițiativă, care are rolul de a facilita accesul la operele fundamentale pe care fiecare dintre noi are datoria de a și le însuși și recomanda. De asemenea, suntem încredințați de faptul că zestrea cu care biblioteca noastră se va îmbogăți va constitui un nou punct de interes cititorii și utilizatorii noștri.”, a declarat Lucian Dindirică. Partenerul turneului este asociația Euro CulturArt. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro   Turneul ”Cartea de identitate” vine să acopere achiziția de carte din categoria operelor fundamentale în bibliotecile publice din România, în condițiile în care, în ultimii ani, bugetul dedicat acestor achiziții a cunoscut drastice reduceri. Turneul ”Cartea de Identitate realizează un acces democratic al comunităților din 10 orașe ale României la resurse culturale de patrimoniu cultural național, luptând pentru formarea şi educarea unui public de opere literare canonice, identitare, europene și naționale. Astfel, programul asigură, într-un formulă interactivă, creşterea gradului de competenţă culturală şi acces la cultură a beneficiarilor proiectului. Silviu Angelescu s-a născut la 24 ianuarie 1945, în București. Folclorist, etnolog, antropolog, teoretician literar, eseist şi prozator, eminent profesor al Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti. Studii: Facultatea de Filologie a Universității din București, între 1967 și 1972. Doctor în filologie, în 1983, cu o teză despre portretul literar. Profesor universitar la Catedra de Etnologie și Folclor, Facultatea de Litere a Universității București; a fost directorul Institutului de Istoria Artei „G. Oprescu” al Academiei Române. Lucrări publicate (selectiv): Portretul literar, Editura Univers (1985) – Premiul „G. Călinescu” al Academiei Române pentru critică literară; Calpuzanii, Editura Cartea Românească (1988) – Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române; Mitul și literatura, Editura Cartex (1995), ediția a II-a, Editura Univers (1999); Legenda, Editura Cartex (1995).   Nicolae Panea (n.1961), antropolog, profesor universitar la Universitatea din Craiova, membru al Uniunii Scriitorilor din România, este autorul mai multor volume prin intermediul cărora a reușit concilierea bogatei tradiții folcloristice românești cu metodele și problematicile impuse de antropologia culturală contemporană. Domeniile lui de cercetare sunt antropologia urbanului (Zeii de asfalt, București, Cartea Românească, 2001, Orașul subtil, București, Editura Etnologică, 2013, premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române) și teoria ritualului (Gramatica funerarului, Craiova, Scrisul Românesc, 2003, ediția italiană, Torino,2014, ediția rusă, Sankt-Peterburg, 2017, Pâinea, vinul și sarea. Ospitalitate și moarte, Craiova, Scrisul Românesc, 2005).       Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București) este licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între 2011 și 2018, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.   Lucian Dindirică s-a născut în 10 decembrie 1978, în Craiova. Este licențiat în teologie și istorie și a absolvit două programe de master în Cercetarea și Conservarea Mărturiilor Istorice, respectiv Dezvoltare Regională. În 2011, a obținut titlul de doctor la Universitatea „Ovidius” din Constanța cu lucrarea „Miron Cristea – Patriarh, Regent și Prim-Ministru” (lucrare distinsă, în 2012, cu Premiul „Dimitrie Cantemir” al Academiei Oamenilor de Știință din România). A publicat, în calitate de autor, coordonator, coautor, editor, referent științific sau traducător, 23 de volume, respectiv 31 de articole și studii științifice. În prezent, este manager al Bibliotecii Județene „Alexandru și Aristia Aman” și președinte al Comisiei Naționale a Bibliotecilor din România. În 2015, a fost distins cu Ordinul „Sf. Ioan Gură de Aur” al Patriarhiei Române pentru merite deosebite în păstrarea dreptei credințe și promovarea culturii creștine. Pentru politicile publice promovate și implementate, a fost distins cu premii pentru management cultural național și internațional și strategii culturale de către Academia Internațională „Mihai Eminescu”.     CARTEA DE IDENTITATE turneu de conferințe și donații de carte în 10 orașe din România Sponsor: Compania Națională Loteria Română www.loto.ro         Număr de vizualizări :169http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/1MYf_KqXyyk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Doctor Faustus – live drama music show”, la Teatrul Maghiar din Ti... Posted: 24 Sep 2019 12:19 AM PDT Miercuri, 25 septembrie 2019, de la ora 20.00, în sala Studio a Teatrului Maghiar din Timișoara, va avea loc spectacolul ”Doctor Faustus – live drama music show”.  Kocsárdi Levente a   compus muzica, a regizat  și interpretează în premieră acest spectacol bazat pe capodopera omonimă a lui Thomas Mann . Un show cu o tipologie unică în spațiul muzical și teatral timișorean, o experiență cu totul în afara tiparelor, deopotrivă pentru artiști și spectatori. Criza de inspirație a creatorului, vocația tragică a ratării, fragilitatea și  geniului,  compromisul fatal și eul  supus experienței interioare a timpului, relația dintre neant și etern, disjuncția geniului de schizofrenie sunt temele care alcătuiesc arhitectura acestui inedit concert de muzică contemporană de teatru inspirat de povestea vieții compozitorului Adrian Leverkühn, rememorată de prietenul său intim Serenus Zeitblom.  Actor, regizor și compozitor de muzică de teatru, Levente Kocsárdi  a conceput spectacolul ca pe un proiect evolutiv. ”Orchestra  faustiană” a premierei îi are  în componență pe tinerii muzicieni  Sarolta Vass (flaut, mezzo), Cătălin Sidorov (vioară), Ana Pricop (violoncel).  Universul vizual al spectacolului este creația scenografului Mihai Donici. ” Pentru că drama doctorului Faustus, teama de ratare și disperarea artistului în criză, sunt teme care m-au preocupat în tot acest timp trăit în teatru, aș putea spune că sunt 24 de ani de când pregătesc acest spectacol, iar astăzi, când am exact vârsta personajului său, am hotărât să-i expun vulnerabilitățile”, explică artistul. Proiect de autor, ”Doctor Faustus – live drama music show” se bazează exclusiv pe muzica originală compusă de Levente Kocsárdi  pentru acest theater-concert ce abordează pactul mefistofelic dintr-o perspectivă nouă,  un Faust contemporan, cu dilemele, disonanțele și acutele  lumii  acestei clipe. Dramaturgia este realizată de Simona Donici.  Videoartist: Cornel Putan. Poster by Ugron Lajos. ”Doctor Faustus – live drama music show” este un spectacol produs de Asociația Culturală Arte-Factum. Proiectul este  cofinanțat de Consiliul Județean Timiș și Primăria Municipiului Timișoara. Parteneri: Teatrul Maghiar de Stat Csiky Gergely, Centrul de Cultură și Artă al județului Timiș și Casa de Cultură a Municipiului Timișoara. Rezervări: tel. [phone] ***spectacol nerecomandat minorilor   Număr de vizualizări :62http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/gEmqvVZ-9Ig?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Susanne Altmann, la ”Privind spre viitor, privind în trecut #5” Posted: 24 Sep 2019 12:11 AM PDT Institutul Prezentului (IP) anunță un nou eveniment ca parte a seriei de conferințe Privind spre viitor, privind în trecut. Al cincilea eveniment din cadrul seriei este dedicat întrebărilor deschise de istoria recentă a artei textile în spaţiul est-european și internaţional în perioada 1960–1980, perioadă ce determină o schimbare de paradigmă în ceea ce privește modul de utilizare, interpretare și chestionare teoretică și artistică a mediului. Redefinirea posibilităţilor de lucru cu materialitatea, organicitatea şi dimensiunea imersivă a textilului la începutul anilor ’60, perioadă de turbulenţe şi transformări în geopolitica internaţională, determină repoziţionarea artei textile în cîmpul artelor vizuale, părăsirea poziţiei sale marginale în favoarea unei ascensiuni care se va păstra pînă la începutul anilor ’80. Trecerea de la formalismul specific artelor aplicate la autonomia mediului are loc prin articularea unui nou tip de discurs ce reflectă o radicalizare a viziunii artistice, formularea unei noi estetici care transgresează locurile comune şi care reuşeşte să imagineze o poziţionare specifică faţă de anumite tradiţii locale şi practici comunale (ritualice) faţă de tensiuni ideologice şi politice sau faţă de anumite preocupări din arta minimalistă şi conceptuală a vremii. Formarea unor reţele internaţionale de promovare a noilor tendinţe în arta textilă, precum Bienala de la Lausanne (1962) sau Trienala de Tapiserie de la Łódź (1972), sau deschiderea unor expoziţii internaţionale precum Wall Hangings (MoMA, 1969), Perspectief in textiel (Stedelijk Museum Amsterdam, 1969) reușesc să aducă în prim-plan internaţional poziţii artistice-reper din Europa de Est ale căror practici sintetizează căutările momentului de spaţializare a mediului, de sculpturalizare și abstractizare a formelor. Prezentarea de faţă urmărește o repunere în context a naraţiunilor artei textile, întorcînd privirea către anumite momente și studii de caz, adesea uitate sau trecute cu vederea. ** Privind spre viitor, privind în trecut #5 SUSANNE ALTMANN joi, 26 septembrie 2019, ora 19:00 Rezidența BRD Scena9, strada I. L. Caragiale nr. 32, București acces liber, eveniment în limba engleză ** Susanne Altmann. Desprindere. Artistele din Blocul Estic reinventează arta textilă și a fibrelor Deseori, lucrul artistic cu textile, ţesături și fibre este asociat vieţii domestice feminine sau, în cel mai bun caz, este categorisit ca artă aplicată. Artiste din Europa Centrală și de Est precum Magdalena Abakanowicz, Christa Jeitner, Ana Lupaș și Adriena Šimotová au sfidat aceste interpretări cu mult înainte de 1989. Au făcut acest lucru infuzînd maleabilitatea sculpturală și mundană a acestor materiale cu agresiune, suferinţă și anxietate. Materialele pe care le-au creat în procesul artistic au căpătat o autonomie sculpturală. În experienţa lor tactilă se face mereu simţită o conexiune cu îmbrăcămintea și, odată cu ea, o legătură cu acel „strat” antropologic care în esenţă separă sau protejează corpul individului de spaţiul social. Prezentare va încerca să pledeze pentru o interpretare responsabilă a artei textile înainte de 1989 și să sublinieze unicitatea și originalitatea sa revoluţionară. Cercetarea modului în care acest mediu s-a dezvoltat și a transgresat ideile comune canonului (post)modern este abia la început. Este nevoie de o re-evaluare decisivă pe baza unor parametri estetici și raportaţi la meșteșug, pe lîngă analizele socio-politice care, cel mai adesea, încă pun în umbră o perspectivă istorică a artei. Susanne Altmann este istoric de artă stabilit la Dresda. A studiat istoria artei și filozofia la Dresda și la New School for Social Research din New York. Între 1998–1999 a asistat departamentul curatorial al Dia Center for the Art din New York, iar în 2004 a primit o bursă de cercetare la Universitatea Oxford. Pe lîngă diverse activităţi curatoriale și editoriale, din 2004 s-a concentrat pe studiul producţiei artistice din zona socialistă a Europei înainte și după 1989. Cercetările sale abordează atît ideea dezvoltării unui canon, cît și modalităţile de recepţie ale avangardelor non-conformiste, inclusiv adresînd recontextualizarea artei create în Germania de Est. Eseul său despre Gabriele Stötzer și Grupul de artiste de la Erfurt a fost publicat în cartea All-women Art Spaces in Europe in the Long 1970s (eds. Agata Jakubowska și Katy Deepwell, Liverpool University Press, 2018). În 2017, monografia sa cu privire la opera artistei Magdalena Jetelova a fost inclusă în catalogul expoziţiei dedicate acesteia la Galeria Naţională de Artă din Praga. Recent, a contribuit la un studiu despre arta textilă în spaţiul Europei comuniste pentru monografia artistei Magdalena Abakanowicz (Muzeul Central de Artă Textilă, Lodz, Polonia). Din 2010, Altmann a predat istoria artei contemporane și germane a secolelor 20 și 21 în cadrul Academiei de Arte Frumoase din Dresda (HfBK, programul DAAD în limba engleză). În decembrie 2018, expoziţia sa The Medea Insurrection. Radical Women Artists behind the Iron Curtain s-a deschis la Colecţia Publică de Artă din Dresda (Albertinum, Kunsthalle Lipsiusbau) și va fi itinerată în SUA (Wende Museum of Cold War, Los Angeles) în 2019. Catalogul expoziţiei a fost publicat în 2019 la Walter König, Köln. Institutul Prezentului este o platformă de cercetare și resurse artistice în domeniul culturii vizuale și performative creată de Ștefania Ferchedău și Alina Șerban. Centrat pe artiști și istoriile lor personale, pe experiențe determinate temporal și forme de (auto)arhivare, Institutul examinează diverse practici și situații din trecutul recent pînă în prezent din perspectivă transnațională și transculturală. Privind spre viitor, privind în trecut #4 este parte a proiectului Uncanny Fabrics. Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Parteneri: Rezidența BRD Scena9/ Fundația9, CEREFREA/ Villa Noël. Identitate eveniment: Sebastian Pren. Zorka Ságlová, Așezarea scutecelor la Sudoměř, 1970 (detaliu). Foto: Jan Ságl. Prin amabilitatea Galeriei Naționale din Praga // Zorka Ságlová, Laying out Nappies at Sudoměř, 1970 (detail). Photo: Jan Ságl. Courtesy of the National Gallery in Prague