Newsletter Agentia de carte -22 decembrie 2019

[altmariusbook]

“„Revelion 2020. Disco Night Fever”” plus 7 more

---

• „Revelion 2020. Disco Night Fever”
• Concert la ICR, în semn de solidaritate cu poporul albanez, după cu...
• „Jertfa zidirii în fondul baladesc nord şi sud-dunărean”, de Gheorg...
• Transformarea României în ultimii 30 de ani, surprinsă în expoziţia...
• O dezbatere a Revistei „22” la Teatrul Național București
• „Două Luni” marchează Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice (...
• Moş Gerilă şi Moş Crăciun
• Douăzeci de Centre de reușită universitară vă așteaptă în universit...

„Revelion 2020. Disco Night Fever” Posted: 21 Dec 2019 12:33 PM PST Hiturile anilor ’80-’90 vor fi live la cea mai mare petrecere dintre ani din București – „Revelion 2020. Disco Night Fever” – organizată de Primăria Capitalei prin ARCUB. Printre artiștii care vor urca marți, 31 decembrie 2019, de la ora 17:30, pe scena din Piața Constituției se numără O-Zone, Haddaway și Milli Vanilli.Tradiționalul concert de Revelion în aer liber din București a fost inspirat anul acesta de energia și exuberanța mișcării disco și îi va face atât pe nostalgici, cât și pe cei tineri să fredoneze unele dintre cele mai cunoscute refrene de dans din anii ’80-’90 și de la începutul anilor 2000. În cele peste șase ore de petrecere, staruri internaționale și artiști români vor aduce la „Revelion 2020. Disco Night Fever” hituri care au marcat generații întregi. Capete de afiș, trioul de senzație din Republica Moldova, O-Zone cântă pe aceeași scenă cu Haddaway și cu rapperul american Turbo B., fostul solist al trupei Snap!. Lista invitaților străini este completată de artiștii din spatele numelui Milli Vanilli Experience (Face meets Voice) care vin la București pentru petrecerea de Revelion din Piața Constituției. Printre invitații serii se numără și unele din cele mai longevive și de succes trupe din România ca Holograf și Vunk, dar și Horia Brenciu & HB Orchestra și Cristi Minculescu, Valter și Boro, iar trupa André cântă la „Revelion 2020. Disco Night Fever” la puțin timp după ce și-a anunțat revenirea în muzica românească. Un alt nume important pentru muzica dance din România, trupa 3rei Sud Est va interpreta atât single-ul proaspăt lansat, dar și piese din topul discotecilor, iar Ovidiu Komornyik & OK Band va completa lista artiștilor prezenți la „Revelion 2020. Disco Night Fever”. Seara se va încheia cu un spectaculos show de artificii. Intrarea este liberă. Număr de vizualizări :3http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/3YvpQBCHX0s?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Concert la ICR, în semn de solidaritate cu poporul albanez, după cu... Posted: 21 Dec 2019 12:25 PM PST Luni, 23 decembrie 2019, de la orele 19.00, în Sala Mare a Institutului Cultural Român,Gaqi Piano Duo va concerta în semn de solidaritate cu poporul albanez, greu încercat după tragicul cutremur din 26 noiembrie 2019. Concertul extraordinar de muzică clasică susținut de frații Piro și Gjergji Gaqi este organizat de Asociația Liga Albanezilor din România (ALAR) în colaborare cu Institutul Cultural Român. Evenimentul își propune să sensibilizeze publicul cu privire la clipele dificile pe care le traversează poporul albanez, ca urmare a nefastului cutremur. Gaqi Piano Duo care a luat ființă în 2013 este format din cei doi frați albanezi, amândoi pianiști. Venind dintr-o familie de muzicieni, atât Piro cât și Gjergji au fiecare câte o carieră individuală dar concertează și împreună susținând recitaluri în țări din Europa și America de Nord. Programul muzical propus pentru această ocazie se prefațează a fi o punte muzicală între cele două continente, aducând în fața publicului un repertoriu internațional variat cu lucrări inspirate și din diverse tradiții populare. Invitați: Anca SANDU – canto, Camelia Pavlenco – canto, pian, Simona Holiartoc – oboi. Gjergji Gaqi a studiat pianul și muzică de cameră sub îndrumarea prof. Dario de Rosa și prof. Alberto Miodini la Școala Internațională de Muzică de Cameră „Trio di Trieste” din Duino (Italia), în timp ce a finalizat diploma bilingvă de bacalaureat. A absolvit Colby College, studiind pian cu dr. Cheryl Tschanz și compoziție cu dr. Jonathan Hallstrom. Gjergji Gaqi este în prezent profesor de pian la Colegiul Junior Tyler, după ce a predat anterior la Universitatea Siena Heights, Colegiul Continental și Colegiul Brazosport. Este invitat frecvent ca membru al juriului și participant frecvent la festivaluri de muzică. În prezent deține funcția de președinte al Festivalului de muzică de cameră Helen Elbert. Piro Gaqi a terminat studiile de Licență și Masterat la Universitatea Națională de Muzică București, sub îndrumarea profesorilor Delia Pavlovici și Camelia Pavlenco. La Universitatea din Montreal obține a doua diplomă de Master la acompaniament, având ca îndrumător prof. Jean-Eudes Vaillancourt. De asemenea, a urmat cursuri de specializare în Luxemburg, Olanda și Franța, având posibilitatea să lucreze cu profesori renumiți ca Gérard Frémy, Béatrice Rauchs, Hans Vroomans etc. În 2015 termină studiile de doctorat la Universitatea Națională de Muzică București, sub îndrumarea prof. univ. dr. Șerban Dimitrie Soreanu. În paralel cu cariera sa solistică, Piro Gaqi a fost asist. univ. la Academia de Arte din Tirana (Albania) și la Universitatea de Stat din Tetovo (Macedonia). În prezent este lect. univ. dr. la Facultatea de Arte a Universității Dunărea de Jos din Galați. Program: Tiziano Bedetti, Constantin Silvestri, Thoma Gaqi, Christoph Willibald Gluck, Scott Joplin, Alex Ford, Myroslav Skoryk, Iosif Ivanovici, Maurice Ravel, Francis Poulenc, Felix Mendelssohn.   Număr de vizualizări :7http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/-vwRXrA9CF4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Jertfa zidirii în fondul baladesc nord şi sud-dunărean”, de Gheorg... Posted: 21 Dec 2019 12:07 PM PST La Editura Tracus Arte a apărut volumul Jertfa zidirii în fondul baladesc nord şi sud-dunărean. Corpusul bulgaro-macedonean al baladei şi legendei jertfei zidirii, de Gheorghiţă Ciocioi. Jertfa zidirii în fondul baladesc nord şi sud-dunărean, primul studiu comparativ românesc asupra baladei jertfei zidirii din spaţiul românesc şi cel bulgaro-macedonean, bazat pe o riguroasă cercetare documentară, îşi propune să umple un gol în literatura noastră de specialitate. […] Lucrarea lui Gheorghiţă Ciocioi este o construcţie pe mai multe paliere. Primul nivel, fundamental, a fost realizat prin traducerea în limba română a 248 de variante ale baladei şi legendei bulgaro- macedonene legate de jertfa zidirii. Autorul a realizat astfel o spectaculoasă antologie bilingvă care i-a servit drept corpus atunci când a trecut la următorul palier – al cercetării comparativ istorice a variantelor temei din nordul şi sudul Dunării. Analize minuţioase, insistente au fost realizate de autorul cercetării spre a face evidente asemănările şi diferenţele care apar în modul de tratare a temei şi definesc cele două zone de creaţie. – Prof. univ. dr. Silviu Angelescu    Website Editura Tracus Arte: https://edituratracusarte.ro/2019/12/19/jertfa-zidirii-in-fondul-ba...   Număr de vizualizări :11http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/585NI1a5Ut0?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Transformarea României în ultimii 30 de ani, surprinsă în expoziţia... Posted: 21 Dec 2019 11:56 AM PST Expoziţia de fotografii “Then and Now – Romanian Perspectives Celebrating 30 years of Transforming Change” a fost deschisă miercuri, la Institutul Cultural Român, de ambasadorul Statelor Unite în România, E.S. Adrian Zuckerman. La eveniment a participat și preşedintele interimar al ICR, Mirel Taloş. „Este o mare plăcere să fiu aici, sunt mândru să fiu aici în calitate de ambasador al SUA în România, vreau să ştiţi că nu aveţi un prieten mai bun decât poporul american, că SUA şi România sunt unite în interese comune, sunt legate filosofic, iar SUA au fost şi vor continua să fie un sprijin energic pentru poporul român. SUA apreciază România ca fiind un puternic partener independent, economic şi de securitate. Vreau să-i felicit pe toţi participanţii, toate fotografiile expuse sunt absolut fabuloase. Această expoziţie serveşte drept o readucere aminte importantă a evenimentelor în care România a fost implicată în mod dramatic în ultimii 30 de ani, trebuie să ne amintim şi să reflectăm la perioada comunistă, astfel încât să nu mai facem aceleaşi greşeli”, a afirmat Adrian Zuckerman, ambasadorul SUA în România la ICR. 50 de fotografii alb şi negru de „atunci” şi color de „acum” pot fi admirate în Sala Mare a Institutului Cultural Român. „Este primul eveniment cultural la care ambasadorul SUA participă în România, într-o perioadă simbolică pentru această ţară, zilele în care se împlinesc 30 de ani de la căderea comunismului, iar această expoziţie are legătură cu această aniversare. Sunt două cuvinte care marchează această expoziţie, acest eveniment, aceste zile şi mandatul domnului ambasador: libertate şi transformare. Sunt 30 de ani de când românii şi-au recucerit libertatea. (…) Expoziţia arată cum era România înainte de 1989 şi cum arată acum, o transformare la care America ne-a ajutat din plin şi mizăm în continuare pe sprijinul Americii, aliatul nostru strategic. Cred că România trebuie să stea lângă America”, a declarat Mirel Taloş, preşedinte interimar al ICR.   „Crearea acestei expoziţii constituie un important memento. Deşi România a evoluat radical în ultimii 30 de ani, trebuie să ne amintim şi să reflectăm la cum era în perioada comunistă, pentru a nu fi destinaţi să facem aceleaşi greşeli. Mulţi oameni, nerăbdători în privinţa progresului înregistrat de România în aceşti 30 de ani, nu înţeleg impactul pe care l-au avut ravagiile pe care le-a făcut comunismul în instituţiile din România. Vă invit să priviţi fotografiile despre ce a fost şi ce este acum şi să vă întreb dacă este ceva la care România să vrea să se întoarcă. O parte din fotografii servesc drept amintire a vremurilor care s-au scurs, cea de-a doua prezintă cât de departe a ajuns România în aceşti 30 de ani”, a fost îndemnul ambasadorului SUA, care a subliniat că „rezistenţa acestui popor a transformat România în ţara prosperă şi de succes de acum”.   „Aceste fotografii sunt remarcabile în privinţa expresivităţii, a emoţiilor transmise şi surprind transformarea României în ultimii 30 de ani. «Atunci», un termen ce trimite la un indice temporal trecut, o imagine alb negru a copilăriei noastre aşa cum reiese din fotografii, «acum» – termenul devine sinonim cu libertatea precum numele organizaţiei noastre. Acest «acum» înseamnă un prezent în care învăţarea pe tot parcursul vieţii, cultura şi sportul sunt valori accesibile fiecărui individ. Fotografiile color coagulează esenta libertăţii în România”, a spus curatorul expoziţiei Mircea Șiclovan, director al Asociaţiei Liber la Educaţie, Cultura și Sport.   Expoziţia „Atunci și acum”, găzduită în Sala Mare a ICR, va putea fi vizitată până la 4 ianuarie 2020.           Număr de vizualizări :10http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/bQkznxICPCE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

O dezbatere a Revistei „22” la Teatrul Național București Posted: 21 Dec 2019 09:59 AM PST Duminică, 22 decembrie 2019, de la ora 11.00, la Sala Mică, în cadrul programului CONFERINŢELE TEATRULUI NAŢIONAL, va avea loc dezbaterea Revistei „22”- ” Profitori și beneficiari ai Revoluției”. Despre conferinţă   Sunt 30 de ani de la revoluția românilor. Persistă întrebări fără răspuns despre vinovații pentru morții Revoluției, despre felul cum s-au poziționat instituțiile statului și politicienii față de nevoia de adevăr.   Dar există și întrebări mai generale despre evoluția României în cele trei decenii, despre dreptatea socială, despre câștiguri și pierderi. Acestea vor fi temele puse în discuție de Revista „22” la ediția din 22 decembrie 2019, ora 11.00, a Conferințelor Teatrului Național București sub titlul  Revoluția – 30 de ani. Profitori și beneficiari, dezbatere care va avea loc în Sala Mică a TNB. Moderată de jurnalista Brîndușa Armanca, dezbaterea are invitați de prestigiu care vor contura o imagine consistentă a României postdecembriste: Andreea Pora, redactor-șef  al revistei, Prof.univ.Dr. Andrei Cornea -editorialist, Germina Nagâț – membră în Colegiul CNSAS, Andrei Oișteanu, scriitor și Dan Perjovschi, artist plastic, designerul revistei.   Contribuțiile din sală vor completa tabloul și vor reitera practica dialogului deschis despre ceea ce ne preocupă pe toți.   Următoarea conferință va avea loc duminică, 19 ianuarie 2020, ora 11.00, la Sala Mică și va fi susținută de Prof. Dr. Dinu Antonescu cu tema „Impactul comunismului asupra medicinii românești”.         Pentru mai multe informaţii legate de bilete: 021.314.71.71 (Agenţia de bilete) Biletele se pot achiziţiona şi online, pe mystage.ro Număr de vizualizări :10http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/rRN8BhfldKc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Două Luni” marchează Ziua Internaţională a Persoanelor Vârstnice (... Posted: 21 Dec 2019 08:03 AM PST Conform temei din 2019 „Drumul către egalitatea de vârstă”, proiectul „Două Luni”, finanțat de Erasmus +, o inițiativă pan-europeană de 2 ani, pune la dispoziție broșura „Drepturile mele, starea mea de bine” în patru limbi: engleză, finlandeză, italiană și română. Această broșură evidențiază inegalitățile cu care persoanele în vârstă din Europa se confruntă în viața lor de zi cu zi. Broșura își propune să crească gradul de conștientizare al persoanelor în vârstă cu privire la drepturile lor, protejate prin Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) și Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (CRPD); și, făcând acest lucru, împuternicindu-i să își protejeze bunăstarea. Povestirile atrag, de asemenea, atenția asupra existenței inegalităților de vârstă și problemelor sociale și structurale, cum ar fi ageismul, care permite tratarea diferită a persoanelor în vârstă și care le refuză drepturile. Proiectul „Două Luni” reprezintă o colaborare între șase organizații din patru țări. Proiectul se angajează să dezvolte o serie de resurse educaționale, care vor face drepturile omului reale și relevante pentru viața de zi cu zi a persoanelor în vârstă din Europa, și va evidenția pentru state puncte problematice pe care trebuie să le abordeze pentru a mobiliza voința politică și resursele pentru a adresa aceste probleme.   Aceste resurse includ: Un scenariu de teatru documentar format din șase monologuri referitoare la experiențele de inegalitate resimțite de persoanele în vârstă Un ghid de găzduire pentru „Poveștile noastre: drepturile omului și persoanele în vârstă din Europa” – Teatru documentar și Răspuns „Ascultă povestea mea”, înregistrare audio a celor șase monologuri dramatizate, pentru utilizare în ateliere și la posturile radio comunitare.     Vizitați twomoons.eu pentru mai multe detalii și descărcați în limba română „Drepturile mele, starea mea de bine”   Mai multe la: Ziua Internațională a Persoanelor în Vârstă   Notă pentru editori: Pentru a afla mai multe despre Proiectul „Două Luni” și pentru a vă implica în activități, vă rugăm să urmați link-ul: https://twomoons.eu/about-the-project/ (găsiți aici prospectul proiectului în engleză, italiană, finlandeză și română)   Proiectul „Două luni” este cofinanțat de Comisia Europeană în cadrul Acordului de finanțare: 2018-1-IE01-KA204-038768 Număr de vizualizări :10http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/y1GFlxMiKic?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Moş Gerilă şi Moş Crăciun Posted: 21 Dec 2019 06:09 AM PST Nu ştiu cine şi cum l-a impus pe Moş Gerilă în tradiţia românească a sărbătorilor de Crăciun. Majoritatea dintre noi crede că această substituire se datorează unor comunişti zeloşi, ce au îndeplinit astfel un act de servitute faţă de Uniunea Sovietică şi un gest de revizuire politică în favoarea ateismului cultivat în societatea egalitaristă. Cu alte cuvinte, au încercat şi reuşit să-l anuleze pe legendarul Moş Crăciun şi să-l impună pe Moş Gerilă, ca şi cum i-ai suprapune pe sfântul Petru şi Sfântul Pavel. Din păcate, generaţia de dinainte de 1989 credea în Moş Gerilă pentru că el era popularizat în şcoală, la serbări, în cărţile cu poveşti, la radio. În acele vremuri dominate de totalitarism s-a produs o confuzie totală, până la identificarea unuia cu celălalt. În realitate, însă, cei doi „moşi” aparţin unor mitologii şi culturi diferite şi nu pot fi înlocuiţi unul cu celălalt.Cu alte cuvinte, ne-am însuşit o cultură străină, impusă odată cu ideologia partidului unic, iar cei doi eroi ai sărbătorilor de iarnă, Moş Gerilă şi Moş Crăciun, nu reprezintă aceeaşi figură mitologică a nopţii de 25 Decembrie. Moș Gerilă este un personaj din cultura nordică slavă, o zeitate precreştină ce aparţine gheţurilor şi regiunilor polare, şi este simbolul Anului Nou. El se numeşte Ded Moroz (Дед Моро́з, „Bunicul îngheț”) şi a fost convertit şi naturalizat în tradiţia rusească prin legendele care circulau despre acest zeu al frigului, iernii şi îngheţului. Portretul lui Ded Moroz, aşa cum îl ştiu copiii ruşi – bătrân, cu palton de blană, lung până la pământ, roșu, albastru sau alb, cu căciulă de blană semirotundă, toiag înalt pentru magie, cu stea în vârf – a fost construit de regimul sovietic prin anii ’20. Pentru a nu străbate singur gheţurile, el călătoreşte împreună cu nepoata sa, Snegurochka (Ninsoriţa, Fulgişor de Nea), şi uneori cu un băieţel care întrupează Anul Nou. Comuniştii sovietici, care prigoniseră şi marginalizaseră biserica, l-au interzis pe Ded Moroz, iar sărbătorile religioase, alungate din tradiţia creştină, au devenit zile lucrătoare. Zeul iernii a căzut în dizgraţie, deoarece era considerat un „produs al activităților anti-umane ale capitaliștilor”. Ca urmare a impunerii ideologiei anticonfesionale, Biserica Ortodoxă Rusă îl considera pe Ded Moroz personificarea tradiţiilor păgâne, ceea ce şi era, însă devenise atât de popular, încât era dificil să-l scoţi din mentalul colectiv, din ambianţa sărbătorilor de iarnă. Astfel că, în anii ’30, „Bunicul îngheț” a fost reabilitat şi şi-a reluat locul ca patron al Noului An şi, din raţiuni comerciale, al Crăciunului. Se crede că Ded Moroz locuieşte undeva în nordul gheţurilor polare, iar unele surse menţionează că locul lui natal ar fi Laponia, dar, din motive de promovare turistică, sunt indicate şi Arkhangelsk sau regiunea Vologda, oraşul Veliky Ustyug. Trenurile care pleacă din Moscova şi Sankt Petersburg către Veliky Ustyug aduc mii de turişti acasă la Ded Moroz, numărul lor crescând rapid, aspect ce a dus la dezvoltarea oraşului şi scăderea şomajului. Spiritul Zeului Gheţurilor a făcut minuni cu toiagul său magic. Peste un milion de scrisori de la copiii din Rusia şi din alte ţări primeşte Ded Moroz, acasă la el, în Laponia sau la Veliky Ustyug.   Moş Crăciun. Pentru a ne alinia ideologiei sovietice, moşul bun al sărbătorii de Crăciun, care aduce daruri copiilor, a fost rebotezat în România după confratele lui rus în perioada comunistă laică, fenomen ce a durat până în 1990, când a fost reînscăunat în tradiţia strămoşească, alături de reni, sania zburătoare şi spiriduşii care îl ajută la pregătirea cadourilor. Acesta, îmbrăcat într-un costum roşu, cu cizme negre şi curea albă peste mijlocul nu tocmai subţirel, locuieşte tot într-o zonă friguroasă a Pământului, în Finlanda. Satul lui Moş Crăciun din Finlanda a fost înființat în 1985 şi, de atunci, a primit peste 13 milioane de scrisori din peste 197 de țări. Copiii din România au expediat peste 35.000 de mesaje cu dorinţele lor. Cum, de multe ori, Sfântul Nicolae din 6 decembrie, cel care lasă în ghetele copiilor cuminţi daruri, este confundat, din cauza aceleiaşi meniri de a împărţi cadouri, cu Moş Crăciun din 25 decembrie, imaginea fizică a acestora se suprapune uneori. În realitate, a existat în secolul al IV-lea, în provincia Licia din Anatolia, bizantină pe-atunci, un episcop creştin, Sfântul Nicolae din Myra (Demre), care făcea daruri oamenilor săraci. Se spune că trei fete sărace au primit din partea lui câte 100 de galbeni ca zestre pentru a se putea mărita. Este remarcabil faptul că albanezii au păstrat în etimologia substantivului ce-l denumeşte pe Moş Crăciun rădăcina numelui episcopului din Demre, iar moşul creştin cu barbă albă este „Babadimri” (Moşul din Demre).   De-a lungul istoriei, sfântul sărbătorii de Crăciun a fost înfăţişat şi asemănat cu diferiţi zei, cu Odin de exemplu, sau cu sărbătoarea precreştină Yule a popoarelor  germanice, din 21 decembrie, când copiii își umpleau încălțămintea cu legume, iar zeul le oferea dulciuri în locul acestora. Ori cu Sfântul Nicolae al olandezilor (Sinterklaas), îmbrăcat cu haine bisericeşti, ce se urca pe hornurile caselor prin care trimitea cadouri. Imaginea de azi a moşului rotofei cu barbă, ochelari şi costum roşu se datorează lui Haddon Sundblom, un desenator american cu origini suedeze şi finlandeze, care a folosit acest chip în 1931, în campania de publicitate desfăşurată de Coca-Cola, rămasă neschimbată până în prezent. La români, „Crăciunul” are propria sa legendă care spune că acesta era un cioban, zeu sau moş, care a refuzat s-o primească pe Fecioara Maria să nască în staulul lui. Însă Crăciuneasa, soţia lui milostivă, o găzduieşte pe ascuns şi-L moşeşte pe Iisus. Ca pedeapsă, Crăciun taie mâinile nevestei lui, dar Fecioara Maria le lipeşte la loc, minune ce face ca soţul necugetat să se convertească la creştinism. De bucurie, el aprinde un foc în curte din resturi de brad şi joacă hora cu slugile lui. Mitul este un amestec de legende pentru că creştinismul încă nu apăruse atunci. Romulus Vulcănescu spune că bătrânul Crăciun îi întruchipează pe magii care au venit la ieslea lui Iisus cu daruri, aici „moș” din numele său însemnând „întemeietor”, „ziditor”, „începător”.   Sărbătoarea actuală a Crăciunului are origini geto-dace şi romane, iar în această perioadă aveau loc Saturnaliile, ceremonie dedicată zeului Saturn (de la mijlocul lui decembrie până pe 1 sau 6 ianuarie), desfăşurată după ce se încheiau lucrările agricole. În civilizaţiile precreştine, era ziua naşterii zeilor, iar romanii considerau data de 25 decembrie ziua naşterii Soarelui, adoptată ulterior de biserica creştină ca zi de naştere a lui Iisus. Pe vremea aceea, Saturnaliile erau marcate de diferite ritualuri, festivităţi, distracţii, reminiscenţe ale acestora practicându-se şi în prezent ca semn al bucuriei încheierii unui an şi întâmpinării unuia nou cu speranţă. În ţările din Europa şi în România, desigur, sărbătorii lui Moş Crăciun îi sunt ataşate diverse obiceiuri locale: apare pe un cal alb şi pune cadourile în saboţi de lemn (Olanda); vine împreună cu Albă ca Zăpada (Rusia); înaintea lui soseşte bătrâna Befana pe mătură pentru a-i verifica pe copii dacă au fost cuminţi şi a le lăsa daruri (Italia); este un pitic îmbrăcat în roşu căruia îi place să mănânce orez cu lapte (Suedia); copiii aruncă scrisorile pentru Moş Crăciun în sobă ca dorinţele lor să ajungă la el, prin coş (Anglia); sunt 13 Moşi Crăciun, câte unul pentru fiecare zi a sărbătorilor de iarnă, care aduc cadouri, iar pentru copiii răi, un cartof (Islanda) etc.   Dar perioada magică a lui Decembrie nu înseamnă numai cadouri, ea este dominată de împodobirea bradului şi de colinde : „Astăzi s-a născut Hristos”, „Domn, Domn să-nălțăm”, „O ce veste minunată”, „Moș Crăciun cu plete dalbe”, „Bună dimineața la Moș Ajun”, „Stille Nacht” (cântată în peste 180 de limbi), „Santa Claus Is Coming To Town”, „Jingle Bell”, „Noel”. Brazii, gătiţi multicolor, sunt şi ei vedetele acestui festival al iernii şi al Crăciunului. Se spune că Letonia este autoarea primului brad împodobit din istorie (1510), după care acest ritual începe să se răspândească în toată Europa. La români, primul brad ornamentat a fost văzut la curtea regelui Carol I (1866), iar obiceiul a devenit imediat unul popular. În 1895, preşedintele Statelor Unite ale Americii, Grover Cleveland, a decorat bradul de la Casa Albă cu becuri colorate şi instalaţie electrică, după care fiecare dintre noi a adoptat şi utilizat această idee.   Ziua lui Moş Crăciun este ziua de naştere a lui Iisus, aleasă datorită numeroaselor sărbători ce aveau loc în foarte multe ţări, aceasta fiind la început 25 decembrie ori 6 ianuarie, iar mitul unui zeu salvator născut din fecioară era cunoscut în diferite culte păgâne, precum cele ale egiptenilor şi grecilor. Dar data de 25 decembrie a fost instaurată defintiv de împăratul roman Aurelian (270-275), în timpul festivalului dedicat Zilei de naştere a Soarelui Necucerit (Dies Natalis Solis Invicti), iar mai târziu, creştinii au ales acest moment ca zi de naştere a lui Iisus pentru că în comunităţile romane, germane şi orientale erau celebraţi zeii lor păgâni.   Maria Dobrescu   Număr de vizualizări :11http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/R58QvwyWsZM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Douăzeci de Centre de reușită universitară vă așteaptă în universit... Posted: 21 Dec 2019 05:15 AM PST Douăzeci de Centre de reușită universitară (CRU) vă așteaptă în universitățile din România și propun în fiecare zi cadrelor didactice și studenților activități pe cât de diverse, pe atât de interesante : ateliere, mese rotunde, cursuri, formări, seminarii, concursuri, activități culturale, colocvii, zile științifice, etc.   Sunteți francofon, student sau cadru didactic ? Aceste spații sunt pentru dumneavoastră. Aceste CRU fac parte dintr-o rețea de 55 de astfel de centre susținute de către Agenția universitară a Francofoniei peste tot în Europa centrală și orientală, și mai exact în 19 țări : Albania, Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Croația, Georgia, Kazahstan, Kosovo, Lituania, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Polonia, Romania, Rusia, Serbia, Slovacia, Turcia, Ucraina si Ungaria. Peste 100 de profesori-cercetători sunt implicați în permanență în desfășurarea activităților în aceste centre : peste 4000 de activități organizate și peste 100 000 de beneficiari ai Centrelor. In fiecare zi, Centrele de reușită universitară pun la dispoziția dumneavoastră resurse pentru a contribui la adaptarea învățământului la nevoile actuale, dar și la specificitățile fiecărei universități. In plus, „prin aceste centre ne dorim să contribuim la promovarea francofoniei, la multiplicarea și modernizarea mijloacelor și modalităților de predare/învățare a limbii franceze sau a disciplinelor predate în limba franceză, dar și la sporirea vizibilității francofoniei universitare” a declarat reprezentantul Agenției universitare a Francofoniei. „Centrul de reușită universitară din cadrul universității noastre oferă studenților francofoni posibilitatea de a-și ameliora nivelul de limbă franceză datorită numeroaselor activități organizate de acesta. Sunt foarte încântată să pot participa la diverse mese rotunde, ateliere de conversație, evenimente culturale organizate cu prilejul Zilei Francofoniei, etc. Centrul contribuie cu adevărat la practicarea și difuzarea limbii franceze, dar și a culturii francofone”,  afirmă Andriana Fortuna, studentă în anul II. Centrele de reușită universitară sunt spații didactice amenajate, dotate cu resurse pedagogice și echipamente tehnice pentru a contribui la modernizarea învățământului, la creșterea atractivității ofertei universitare francofone și a vizibilității acțiunilor francofone locale. Unicitatea acestor centrelor decurge din faptul care reprezintă singurul spațiu care asigură atât derularea activităților, a acțiunilor și a proiectelor francofone, cât și realizarea unei monitorizări constante a nevoilor și realităților universitare pentru a putea propune proiecte inovatoare cu și prin implicarea comunității francofone universitare, administrative și antreprenoriale. « Încă de la crearea Centrului de reușită universitară în 2013, francofonia universitară s-a dezvoltat constant în cadrul universității noastre atât la nivel național, cât și internațional. Activitățile propuse și implementate de către Centrul nostru au avut în ultima perioadă ca obiectiv principal susținerea francofoniei universitare, dar și internaționalizarea educației în vederea creșterii performantei și a capacitații de la răspunde provocărilor lansate de dezvoltarea durabilă » declară Nina Putuntean, responsabilă CRU. Toate activităților acestor Centre de reușită universitară pot fi găsite pe blog-ul lor. Vă dăm astfel întâlnire pe cru-eco.auf.org sau în spațiul CRU din universități.   Lista universităților unde puteți găsi aceste Centre : Universitatea « Transilvania » din Brașov Academia de Studii Economice din București Universitatea din București Universitatea de Științe agronomice și Medicină veterinară din București Universitatea « Politehnica » din București Universitatea Tehnică de Construcții din București Universitatea « Babeș-Bolyai » din Cluj-Napoca Universitatea de Științe agricole și Medicină veterinară din Cluj-Napoca Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Universitatea din Craiova Universitatea « Dunărea de Jos » din Galați Universitatea « A.I.Cuza » din Iași Universitatea de medicină și farmacie « Grigore T. Popa » Iași Universitatea de Științe agricole și Medicină veterinară « Ion Ionescu de la Brad » din Iași Universitatea tehnică « Gheorghe Asachi » din Iași Universitatea din Pitești Universitatea « Lucian Blaga » din Sibiu Universitatea « Ștefan cel Mare » din Suceava Universitatea « Valahia » din Târgoviște Universitatea de Vest din Timișoara   Despre AUF  Agenția Universitară a Francofoniei (AUF) este o asociație internațională creată cu peste 50 de ani în urmă. Aceasta reunește 990 instituții de învățământ superior și de cercetare provenind din 118 țări de pe cinci continente. AUF este, de asemenea, operatorul pentru învățământul superior și cercetare al Summit-ului Francofoniei. Misiunea sa este de a promova o francofonie universitară solidară, angajată în dezvoltarea economică, socială și culturală a societăților. AUF promovează solidaritatea activă între instituțiile membre și le acordă sprijinul său pentru a răspunde provocărilor cu care se confruntă: calitatea formării, a cercetării și a guvernării academice; inserția profesională și angajabilitatea absolvenților de învățământ superior; implicarea în dezvoltarea societăților. AUF acționează în 10 regiuni ale lumii, inclusiv în Europa centrală și orientală. Pentru mai multe informații: www.auf.org