Newsletter Agentia de carte - 20 iulie 2021

[altmariusbook]

“Premiera de gală a filmului documentar „DARUL ARIPILOR”” plus 8 more

---

• Premiera de gală a filmului documentar „DARUL ARIPILOR”
• Sabina Legănaru și Kira Hagi, în dialog vizual la Galeria Galateca
• ”Biblioteca la firul ierbii”
• Documente medievale, în expunere la Palatul Suțu
• Expoziția ”Mirrors of Brâncuși”, la Muzeul de Artă din Cluj Napoca ...
• „AICI” – despre geografii ale libertății, în cel mai recent perform...
• Rezidența Tescani
• Spectacolele lunii august la Teatrul Arte dell’Anima
• Premiile revistei ”Convorbiri literare”, ediția a XXV-a

Premiera de gală a filmului documentar „DARUL ARIPILOR” Posted: 19 Jul 2021 01:27 PM PDT Joi, 15 iulie 2021, la Cinemax, în incinta Veranda Mall din București,  a avut loc premiera de gală a filmului documentar „DARUL ARIPILOR”, în prezența unei companii selecte, printre care numeroase personalități ale vieții culturale, artistice, dar și ale mediului de afaceri din ţara noastră. „DARUL ARIPILOR”, filmul Corinei Voicu, este dedicat sculptorului Pavel Bucur și poveștii dramatice a „Înaripatei”,  cel mai înalt monument de artă nonfigurativă din România și din Europa. Un film dedicat „Zborului, idealul absolut al omenirii”, așa cum spunea marele artist care s-a stins din viață acum cinci ani, cu imensul regret că „Înaripata” sa, care veghează de aproape patru decenii, de la înălțimea celor 48 de metri, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, a fost dată uitării… Pavel Bucur  ne-a părăsit cu dezamăgirea și neputința de a nu fi reușit să oprească o tragedie prin care trece de ani de zile valoroasa sa operă de artă.  Despre ”Darul aripilor” și despre opera și biografia lui Pavel Bucur au vorbit Anca Vlad, președinte FILDAS Art și al Grupului Fildas-Catena, producător executiv al filmului, prof. univ. dr. Manuela Cernat, istoric și cronicar de film, prozator, eseist și scenarist, reprezentantă marcantă a lumii academice și a societății civile din România, scriitorul și poetul Dan Mircea Cipariu și autoarea filmului, Corina Voicu. Alături de Sanda Bucur, soția regretatului artist și de fiicele lor, Ana și Tania Bucur, de protagoniștii filmului, artiști plastici (Vlad Ciobanu, Viorel Prater), scriitori, cronicari de film și critici de artă, de reprezentanți ai Institutului Național al Patrimoniului, au fost prezenți actorii Mircea Diaconu, Emilia Popescu, Cristina Deleanu și Eugen Cristea, dirijorul Răsvan Cernat, Aurelian Temișan și Monica Davidescu, Adrian Enache și fiica sa, Diana, Nico, Ozana Barabancea, Marina Almășan, Alexandra Cepraga, Ingrid Vlasov, alături de Noelle şi Marian Nedelcu, Alex Naghi  ș.a. Documentarul de colecție „DARUL ARIPILOR” a fost prezentat în premieră națională, după ce a călătorit la festivaluri internaționale de filme documentare consacrate, unde a fost laureat și a cunoscut succesul. În perioada decembrie 2020 – martie 2021, filmul, cu 5 selecții și nominalizări, a cucerit 3 distincții importante: Premiul Best Feature Documentary la Venice Film Awards, Monthly Competition (Italia), Premiul Best Feature Film la The Monthly Film Festival (TMFF, Marea Britanie) și Premiul Impact DOCS, la categoria Award of Merit Documentary (S.U.A.). Evenimentul a fost susținut de FILDAS ART și CATENA, prin Programul CATENA pentru ARTĂ.   Anca Vlad, președintele FILDAS ART și al Grupului Fildas-Catena, producător executiv al filmului „DARUL ARIPILOR”: „Așteptam momentul lansării acestui film de ceva timp și iată că acesta a sosit! Din dragoste pentru artă, am pornit acest proiect cinematografic! Era nevoie de un astfel de documentar! Atunci când am aflat că artistul Pavel Bucur s-a stins, a urmat o perioadă foarte dificilă pentru mine. Eram o mare admiratoare a operei lui, a personalității sale și a formelor pe care le-a creat și am simțit că s-a stins prea devreme, fără a mai apuca să ducă la capăt proiectele pe care le avea… Marea lui durere, de care amintea mereu și mereu, era despre «Ce se întâmplă la Straja?» și «De ce se degradează monumentul?», «De ce s-au furat basoreliefurile?», «De ce nu își dă lumea seama de valoarea pe care o are?»… În chip de mulțumire pentru tot ceea ce a creat Pavel Bucur pentru România, ne-am gândit să facem acest film. Talentul și tenacitatea Corinei Voicu sunt extraordinare, așa că am pornit la acest drum acum mai bine de trei ani. Veți vedea în film cum poveștile se înlănțuie și veți călători pe urmele artistului, ale lucrărilor și amintirilor pe care le-a lăsat în atâtea locuri, prin Italia, la Concordia Sagittaria și Caorle, la Veneția și Portogruaro, apoi la București, Bistrița-Năsăud, Constanța și Mogoșoaia. DARUL ARIPILOR a generat multe alte povești și, din poveste în poveste, mergând pe firul lor și înlănțuindu-le, a fost creat un film de excepție.”    Prof. univ. dr. Manuela Cernat, profesor asociat și conducător de doctorat la UNATC București, cercetător ştiințific la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române: „Este o emoție copleșitoare pe care o încerc, pentru că mă aflu după atâta vreme într-o sală de cinema aproape plină, la premiera unui film dedicat unuia dintre marii artiști ai țării, cu care am fost prietenă în anii studenției, pe care l-am admirat și l-am respectat. Acest film este un omagiu adus creativității unui artist care a făcut parte dintr-o generație de uriași, la propriu și la figurat: sculptorii Pavel Bucur și Florin Codre au avut șansa să fie lansați într-un moment de deschidere culturală care le-a permis să își întindă aripile într-un zbor nelimitat al artei lor. Am descoperit în filmul Corinei Voicu un omagiu plin de poezie, sensibilitate și căldură sufletească, unul trist însă, pe muchie de cuțit, pentru că ne vorbește despre un mare artist și despre neputința genetică a românilor de a-și apăra și conserva valorile și creațiile, de a-și apăra și păstra monumentele, bisericile, conacele, cetățile, mănăstirile sau casele memoriale, care se distrug sub ochii noștri într-o indiferență totală. DARUL ARIPILOR este un proiect minunat, născut din colaborarea unor femei extraordinare. Pot să afirm că femeile sunt cele care au salvat România. După 1990, femeile, în proporție de 70%, au intrat în business, au fost mai rapide și mai adaptate vremurilor în schimbare. Producătorul executiv este o antreprenoare de succes, o business woman veritabilă, una dintre foarte puținele persoane din România care au reușit să îți construiască o afacere extraordinară și care s-a gândit, după modelul american, că este datoare să întoarcă faptele bune comunității din care face parte. Este o calitate rară pentru care o felicit și îi mulțumesc! Ei bine, Corina Voicu ne invită prin filmul său să mergem la Straja, să facem un lanț uman și să le amintim autorităților că avem unul dintre cele mai impozante monumente din Europa și din lume, dar care stă să cadă din nepăsare, neputință și indiferență. Filmul DARUL ARIPILOR are atât de multe calități, încât cred că i-ar fi plăcut unei mari românce, uitată astăzi: Elena Văcărescu a fost una dintre marile intelectuale ale țării, care a apărat și susținut cinematograful. De la tribuna Societății Națiunilor (actualul ONU), unde a fost delegat permanent, ea prezida Secțiunea Culturală, susținând cinematografia ca artă și, mai ales, filmul documentar. Din inițiativa ei, s-a născut la Roma, în 1925, un Institut de Cercetare al Cinematografului, iar în 1936, la Paris, a fost creat celebrul CIDALC – Comitetul Internațional de Difuzare al Artelor și Literaturii prin Cinematograf. Primul laureat al Premiului CIDALC, instituit de Elena Văcărescu și Nicolas Pillat, a fost Ion Cantacuzino, pentru un documentar dedicat Dunării. Iată fire din istoria filmului care ne trimit în trecut, dar ne leagă și astăzi, când filmul documentar, pe plan mondial, tinde să fie mai gustat decât filmul de ficțiune, pentru că ne aduce universuri noi, reale, și ne vorbește despre oameni minunați care nu trebuie uitați. Mă reîntorc acum la filmul dedicat lui Pavel Bucur, pe care îl descoperim prin imaginile Corinei Voicu, un film produs de doamna Anca Vlad, o creație care s-a răspândit pe mai  multe meridiane… Un mare merit al filmului este că face și puțină istorie: ne întoarce la filele anilor ’80, nu cu mânie și cu săgeți, ci privind obiectiv o realitate care ni se pare azi incredibilă. UTC finanța o gigantică lucrare nonfigurativă, într-un timp în care totul se crispa, se îngheța în România, iar cenzura devenea o piedică de netrecut pentru artiști: s-a înălțat în mod miraculos la Straja, pe malul Canalului Dunăre – Marea Neagră, o operă pe care artistul a gândit-o ca un omagiu adus sutelor de mii de oameni care au lucrat și s-au jertfit acolo. Era gândul său adânc, nemărturisit pe atunci, era omagiul adus unei jertfe inutile și protestul său față de un timp în care simplul cuvânt «canal» dădea fiori românilor. Filmul transformă o idee într-un timp normal, actual, în care silueta magnifică a statuii care străjuiește canalul ce leagă România de lume, trebuie să fie salvată! Acest film este ca un strigăt de ajutor, ca o chemare lansată societății civile și autorităților, pentru a-l salva, ca un omagiu postum în imagini care va dăinui, asemeni monumentului de la Straja. Este greu să vorbești despre un artist pe care timpul nu l-a apreciat cum se cuvine și felicit autoarea pentru sensibilitatea cu care s-a apropiat de personajul său și pentru iubirea pe care transpus-o în imagini!”   Dan Mircea Cipariu, doctor în filologie, poet, scriitor și editorialist de mare succes, director fondator al AgențieideCarte.ro: „Grecii foloseau silueta feminină în materie de sculpturalitate, atunci când voiau să reprezinte, în imaginar și ca o imagine poetică, ideea de înălțare și de victorie. Așa făcea și Pavel Bucur. Să nu uităm că în 1976, el dezvelea, la Bistrița-Năsăud, o statuie reprezentând-o pe Veronica Micle, iar ideea de reprezentare a zborului își are pornirea dintr-o imagine poetică ce devine una multiplicatoare în lucrările artistului. În cazul Monumentului Tineretului, Îngerului Înaripat sau Înaripatei, avem reprezentarea feminității, iar acest film este o întreprindere a feminității și datorită acestor doamne care au făcut posibilă această premieră de gală, mă refer la doamna Corina Voicu și doamna Anca Vlad. Ceea ce se întâmplă în această seară poate să ne ducă spre o poveste cu final fericit. S-au făcut diligențe ca Înaripata lui Pavel Bucur să fie inclusă în lista Monumentelor Istorice de Patrimoniu ale Culturii Naționale, dar meandrele concretului sunt încă atât de ireale, încât ar putea depăși chiar și imaginația unui tehnocrat. Sunt convins că acest film vă va produce certe delicii de receptare și că, după vizionare, ne-am putea regăsi într-o lume care gândește în… versuri și mai scrie în… poezii.”   Corina Voicu, regizor, scenarist, producător al filmului „DARUL ARIPILOR”: „Vă mulțumesc pentru că fiecare dintre dumneavoastră, cei prezenți la premiera de gală a acestui film documentar, într-un anumit moment al vieții mele, ați pus câte o cărămidă la devenirea mea. Mă bucur că au răspuns la desăvârșirea acestei construcții, cu gentilețe, cu aplecare, promptitudine și entuziasm, cu dorința de a participa la acest film, personalități de valoare imensă ale culturii române și europene. Mulțumesc familiei celor trei artiste minunate, Sanda Bucur, surorile Ana și Tania Bucur care, poate că nu vor regăsi în film tot ceea ce a reprezentat pentru ele tatăl, soțul, prietenul, omul, artistul Pavel Bucur… Nu aveam cum să aduc, în numai 60 de minute, un univers atât de bogat. Dar, veți descoperi ceea ce am păstrat în sufletul meu din cele aflate de la voi, pe parcursul a trei ani de zile, și câte ceva din povestea acestei capodopere care este monumentul Înaripatei. Este foarte greu să găsești la ora actuală, în România, un producător de film de artă, iar eu îi mulțumesc doamnei Anca Vlad. Pentru domnia sa, nu există «Nu se poate!». Totul se poate! Are o tenacitate copleșitoare și, mai presus de toate, are o pasiune, o dragoste pentru artă, care nu este comună oricui, iar o astfel de iubire este o povară greu de dus. Încrederea sa te obligă, te responsabilizează și îți dă aripi!…”   FILDAS ART și CATENA, prin Programul CATENA pentru ARTĂ, sunt producători executivi, iar producători asociați ai filmului sunt MONDOVISION MEDIA, Tonica Group, Senso TV, Senso Arte, Galeria Senso,  This is INSOMNIA.   Număr de vizualizări :14http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/h43zQ9Hdxvs?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Sabina Legănaru și Kira Hagi, în dialog vizual la Galeria Galateca Posted: 19 Jul 2021 05:46 AM PDT Joi, 22 iulie 2021, începând cu orele 19:00, Galeria Galateca vernisează proiectul expozițional „Sound of Silence” care aduce împreună lucrări a două artiste cu experiență profesională și educație artistică diferite: Sabina Legănaru – antreprenoare, absolventă UNArte București, cu o licență și un master în pictură – și Kira Hagi – actriță, absolventă a Academiei de Film din New York și a Școlii Britanice din București, cu aptitudini CIE Advanced Level în Artă și Design. Având-o curator pe Andreea Sandu, expoziția este însoțită de un text curatorial semnat de Ana Daniela Sultana și poate fi vizitată în perioada 22 iulie – 21 august 2021. AgențiadeCarte.ro este partener media. „Sintagma «sound of silence» constituie un paradox deliberat întrucât fără liniște nu am putea percepe sunetul sau, pentru a-l cita pe Alan Watts, «liniștea este originea sunetului, la fel cum spațiul cosmic este originea stelelor». Totodată, liniștea este premisa multor practici spirituale, care presupun retragerea în tăcere ca formă de asceză sau în vederea conectării cu sinele suprem. […] Pe cât de vizibilă este deosebirea dintre cele două protagoniste ale dialogului vizual, ca practică artistică și abordare estetică – deosebire, de altfel, amplificată și de delimitarea spațială în care lucrările sunt dispuse în expoziție – pe atât de evidentă este, la amândouă, o anume tendință către o profundă explorare a sinelui. Dacă la Sabina Legănaru căutările interioare și sondările propriei biografii iau forma abstracției gestuale în pictură, la Kira Hagi acestea sunt documentate sub forma unui jurnal vizual ținut riguros pe parcursul a patru ani. Astfel, selecția de lucrări propune două parcursuri artistice distincte dar rezonante, reunite într-o autentică mărturie a expresiei personale și a devenirii de sine.” (Ana Daniela Sultana) Organizatori: Galateca și Asociația Culturală Neo Art Romania Parteneri media: Radio Romania Cultural, Modernism, Agenția de cArte, Propagarta, Biz, Kreatoria Parteneri: AQUA Carpatica și Sâmburești Număr de vizualizări :124http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/D3G3cOi6UA4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Biblioteca la firul ierbii” Posted: 19 Jul 2021 05:06 AM PDT Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti a pregătit un nou proiect dedicat copiilor care îşi petrec vacanţa de vară în Capitală. ”Biblioteca la firul ierbii”  este un proiect ce se va derula în Parcurile Drumul Taberei şi Crângaşi, în perioada 31 iulie – 28 august 2021, menit să ocupe timpul liber al copiilor cu activităţi variate ce sprijină atât procesul de învăţare prin joc, cât şi deprinderea unor abilităţi noi de manualitate, creativitate şi interacţiune într-un mediu non-formal. Activităţile, derulate în intervalul orar 17:00-19:00, vor fi susţinute de personalul specializat al BMB şi vor lua forma unor ateliere interactive ce vor pune accent pe importanţa lecturii, a ideilor creative, a jocului de grup şi a stimulării competitivităţii. Realizat în parteneriat cu Asociaţia Basar şi Centrul Cultural European Sector 6, proiectul propune participanţilor şi activităţi de cercetare, o serie de expoziţii participative găzduite de Remorca de Cercetare şi Activare (RCA) şi spectacole susţinute de trupa Teatrului de păpuși „Licurici”. Participanţii vor avea oportunitatea de a-şi face în mod gratuit un permis de bibliotecă şi chiar vor putea împrumuta o parte dintre cărţile ce vor fi expuse pentru consultare.   Pentru mai multe informații, verificați Calendarul de activități pe bibmet.ro și rămâneţi conectaţi online la Biblioteca Metropolitană București și pe paginile de Facebook ale filialelor.     Număr de vizualizări :33http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/358wUvYNDoQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Documente medievale, în expunere la Palatul Suțu Posted: 19 Jul 2021 04:57 AM PDT Muzeul Municipiului București invită publicul, începând cu data de 21 iulie 2021, ora 10.00, la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr. 2), la o nouă expoziție care valorifică deosebita colecție de documente medievale. „Pergamente din colecția Muzeului Municipiului București” vor putea fi studiate pe îndelete fiind prezentate de MMB, care este beneficiarul unei Colecţii de documente foarte valoroase și variate. Este vorba despre acte din cancelariile cârmuitorilor Ţării Româneşti, începând cu cea de-a doua domnie a lui Dan al II-lea (1428 iun. – aug.) și continuând cu Basarab cel Tânăr, Alexandru al II-lea Mircea, Mihnea Turcitul, Mihai Viteazul, Radu Șerban, Matei Basarab, Grigore Ghica, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu, Nicolae și Ioan Mavrocordat, Ștefan Racoviță ș.a. Expoziția rămâne deschisă până pe data de 10 octombrie 2021. AgențiadeCarte.ro este partener media.   „Hrisoavele emise de cancelariile domnești cuprind referiri la întăriri privind stăpânirea de moşii, sate, case, prăvălii răspândite în diverse locuri din ţară sau din Capitală, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri, credincioşi domniei şi ţării, «ridicări» în diferite ranguri, dar şi porunci domneşti pentru marii boieri din Sfatul Domnesc. Toate documentele au drept suport de redactare pergamentul şi sunt scrise de către diecii cancelariilor domneşti în limbile slavonă și română cu caractere chirilice.   Cele mai multe dintre aceste acte sunt ornamentate cu bogate frontispicii din care nu lipseşte stema Țării Româneşti, care apare sub mai multe forme – acvila cruciată sau acvila bicefală a Cantacuzinilor de sorginte bizantină. Apoi, întâlnim stema unită a Munteniei şi Moldovei, atunci când ne referim la documentele emise de către cancelariile domnilor fanarioţi care au deţinut tronul alternativ în cele două ţări, de o parte şi de alta a râului Milcov. În cazul hrisoavelor domnilor fanarioţi, stema din frontispiciu este înconjurată de iniţialele numelui domnului emitent. Deseori, acvila și boul au coroane deasupra capetelor sau întreaga stemă este timbrată de o coroană, flancată de însemnele puterii – sceptrul şi buzduganul. Majoritatea documentelor au titulatura domnească scrisă cu chinovar, soluţie de aur, dar şi cu cerneală neagră. Uneori, primele rânduri din textul hrisovului sunt delimitate în partea dreaptă de o a doua vinietă. Întotdeauna, în interiorul textului sunt marcate, fie cu cerneală roşie, fie cu soluție de aur, sfârşitul frazelor prin diferite semne, apoi literele de început ale noilor fraze sau menţiuni de ani şi sume de bani. În partea de jos a textelor sunt scrise monogramele domneşti, întotdeauna cu chinovar, mai rar cu soluție de aur, precedate sau nu de invocaţia simbolică. Semnătura autografă a domnului emitent este mereu scrisă cu cerneală neagră, dar sunt şi acte care nu beneficiază de semnătura primului demnitar în stat. Toate hrisoavele sunt autentificate cu sigiliul mijlociu domnesc, aplicat în ceară roşie, cu sau fără timbru de hârtie, cusut sau nu de suport cu mătase de diverse culori. În câmpurile sigilare este redată scena săgetării sau sigiliul este de tip heraldic. În exergă, legenda este scrisă cu litere chirilice, prin trunchiere care conţine invocaţia simbolică, particula «Io», numele posesorului, titlul de «voievod» şi calitatea de «domn» al ţării, uneori fiind menţionată şi data la care a fost lucrată respectiva matrice sigilară” – Dr. Grina-Mihaela Rafailă, muzeograf, curator al expoziției. Expoziția constituie un bun prilej pentru expunerea unor documente spectaculoase ca ornamentică, redactate pe pergament, și se adresează atât publicului larg, care poate admira calităţile estetice ale unor adevărate capodopere realizate de către diecii cancelariilor domneşti, cât și celor care au ca preocupare zilnică studiul documentelor.   Număr de vizualizări :34http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/6K_d3hqpmeY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Expoziția ”Mirrors of Brâncuși”, la Muzeul de Artă din Cluj Napoca ... Posted: 19 Jul 2021 02:36 AM PDT În perioada 23 – 30 iulie 2021 are loc la Muzeul de Artă din Cluj Napoca în cadrul TIFF, expoziția multimedia ”Mirrors of Brâncuși”, un proiect care urmărește să surprindă esența sculptorului român printr-o serie de instalații și de experiențe bazate pe opera lui Constantin Brâncuși. Proiectul este organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink, cu sprijinul JTI, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul de Artă din Cluj Napoca.   ”Mirrors of Brâncuși” dorește să lase oamenilor o amprentă mai puternică și mai concretă asupra a cine a fost Brâncuși, dar și o raportare la alte concepte și definiții, mai apropiate de esența omului și artistului Brâncuși.   ”Mirrors of Brâncuși”, un proiect multimedia dedicat sculptorului român organizat de Fundația Art Production, Centrul de Resurse pentru Cetățenie Activă și Christian Westblink cu sprijinul JTI, Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul de Artă din Cluj Napoca.   Care sunt cele trei cuvinte care îți vin în minte atunci când cineva te intreabă de Brâncuși? Ți-ar plăcea să știi mai multe despre sculptorul român și să te pui în pielea unora dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui?   Proiectul Mirrors of Brâncuși este o expoziție care te invită să faci parte din universul celui supranumit “inventatorul sculpturii moderne”.   Proiectul urmărește conceptele de bază ale creației lui Brâncuși și le transpune în noi tehnologii pentru ca tu să ai ocazia să experimentezi cu ideile care au servit drept inspirație pentru sculptor, dar și să privești în opera lui ca într-o oglindă personală.   Prezentare expoziției la Muzeul de Artă din Cluj Napoca într-un cadru preferat pentru expozițiile prezentate atât la Transylvania International Film Festival cât și pe scena artistică locală arată valoarea recunoscută a demersului nostru artistic.   Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși.   Curator: Silvana Dulama-Popa, scenograf: Diana Miroșu, lighting designer: Alin Popa, muzica: Zoli Toth, video: Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie, foto: Iulian Dinu.   Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA. Sprijinul financiar nerambursabil acordat pentru realizarea proiectului Mirrors of Brâncuși este de 947.646,45 lei, echivalentul a 195.653,24 euro.   *** Granturile SEE reprezintă contribuția Islandei, Principatului Liechtenstein și Regatului Norvegiei la reducerea disparităților economice și sociale în Spațiul Economic European și la consolidarea relațiilor bilaterale cu cele 15 state beneficiare din estul și sudul Europei și statele baltice.   Aceste mecanisme de finanțare sunt stabilite în baza Acordului privind Spațiul Economic European, ce reunește statele membre UE și Islanda, Liechtenstein și Norvegia ca parteneri egali pe piața internă. În total, cele trei state au contribuit cu € 3,3 miliarde între 1994 și 2014 și € 1,55 miliarde pentru perioada de finanțare 2014-2021. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.eeagrants.org și www.eeagrants.ro.   Programul RO-CULTURA este implementat de Ministerul Culturii prin Unitatea de Management a Proiectului și are ca obiectiv general consolidarea dezvoltării economice și sociale prin cooperare culturală, antreprenoriat cultural și managementul patrimoniului cultural. Bugetul Programului este de aproximativ 34 milioane de euro. Mai multe detalii sunt disponibile pe: www.ro-cultura.ro.   Număr de vizualizări :40http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/DK7TVdke_Vk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„AICI” – despre geografii ale libertății, în cel mai recent perform... Posted: 19 Jul 2021 12:50 AM PDT 7 tineri talentați explorează sensurile libertății alături de artistul Motanu’ în cea mai recentă premieră în parteneriat cu TNRS, „AICI”. Sâmbătă, 17 iulie 2021, a avut loc premiera performance-ului coordonat de Bobi Pricop, cu muzica semnată AFO, în cadrul proiectului european „LIBERTY”, urmând ca în 29 august 2021 să fie prezentat în Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu.    „Beneficiarii direcți ai proiectului, tineri între 13 și 24 ani, mulți dintre ei din zone defavorizate, au avut parte de ceea ce înseamnă miracolul sibian, într-unul dintre numeroasele proiecte europene în care TNRS este partener. Atelierele creative și performance-ul au fost coordonate de importanți profesioniști din domeniile teatru, muzică, coregrafie, arte plastice și artă vizuală, iar condițiile de realizare a performance-ului au fost unele profesioniste. Naționalul sibian a pus la dispoziție aparatura de specialitate și, nu în ultimul rând, o sală profesionistă de teatru – Sala „Eugenio Barba”. Pe una dintre cele mai bine dotate săli de teatru din țară s-au situat pe același palier tineri amatori, iubitori de teatru și mari profesioniști ai scenei, care au montat pe această scenă în cadrul FITS, precum Silviu Purcărete,  Eugenio Barba etc.” – Constantin Chiriac, director general TNRS și președinte FITS   „Fără a dori să fim sentențioși, credem că tinerii din ziua de azi au anumite tipare în care gândesc și se exprimă artistic și, cu toate că vorbim de una din cele mai libere generații din istoria recentă, unele rețineri în a exprima problemele reale cu care se confruntă. Majoritatea tinerilor au venit cu o idee deja formată despre ce înseamnă teatrul, dansul sau literatura și destul de convinși că ceea ce înțelegem în general prin artă e mai mult o convenție prin care se pot exprima, decât un mod de a-și căuta zonele cât mai puternice prin explorarea sinelui. Am plecat de la ideea de libertate, încercând să vedem ce înseamnă astăzi pentru adolescenți libertatea, care sunt condiționările materiale și ideatice care le conturează imaginea asupra lumii și care este raportul lor cu ceea ce se întâmplă în societate în zilele noastre.” – Bobi Pricop, coordonator performance   „AICI” Performance coordonat de Bobi Pricop Cu: Motanu’ Și: Maria Emilia Prundaru, Alexia Marcu, Cezara Borger, Irene Drăgușin, Miruna Sinos, Andrei Toma Muzica: AFO Coregrafia: Simona Dabija Dramaturgia: Kali Ágnes și Ștefan Baghiu Artă plastică: Alexandru Cînean Personal branding: Amalia Precup Artist digital: Luogo Comune (Italia) Video: Alexandru Condurache Manageri proiect: Claudia Maior și Andrada Cazan   Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu este implicat în proiectul „LIBERTY”, finanțat prin Programul Europa Creativă, alături de organizații culturale precum: Explora – Roma (Italia), CESIE – Palermo (Italia), Hamburg Altonale – Hamburg (Germania), ArtReach –Leicester (Marea Britanie), Centre for Youth Culture-Pionirski Dom – Ljubljana (Slovenia), Trafo House of Contemporary Arts – Budapesta (Ungaria), Aalborg Karneval – Aalborg (Danemarca), Centre E8 – Belgrad (Serbia), CNC Danse – Nathalie Cornille Company – Wambechies (Franța), European Educational Exchanges – Youth for Understanding – Bruxelles (Belgia), Den Selvejende Institution Swinging Europe – Herning (Danemarca), în perioada 2019- 2023.   Teatrul Național „Radu Stanca” din Sibiu este lider la nivel național ca număr de proiecte europene la activ, din 2014 până în prezent, poziție certificată de Biroul Europa Creativă România, Unitatea de Management a Proiectului din Ministerul Culturii, cu ocazia webinar-ului „Europa Creativă: bune practici de cooperare în artele spectacolului”, desfășurat în data de 6 octombrie 2020. „Be SpectACTive!” (2 ediții), „Poetic Invasion of the Cities”, „Power of Diversity – The Crossing Lines”, „Voices of Solidarity”, „Liberty. A New European Generation” și „People Power Partnership” sunt proiectele în care Naționalul sibian a înregistrat titulatura de partener.     Număr de vizualizări :32http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Tn7dhY21kYM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Rezidența Tescani Posted: 19 Jul 2021 12:50 AM PDT În perioada 7-17 august 2021, Chromatique Photo Studio & Art Gallery, în parteneriat cu secția „Dumitru și Alice Rosetti” a Muzeului Național „George Enescu”, organizează Tabăra Internațională de Creație „Rezidența Tescani”. Inițiată de artistul Ovidiu Ungureanu, ediția 2021 a rezidenței, curatoriată de istoricul de artă Maria Pașc, reunește 23 de artiști cu specializările pictură, sculptură, grafică, ceramică și multimedia: Ilie Boca (Bacău), Liviu Suhar (Iași), Gabriela Culic (București), Virgiliu Parghel (București), Mihai Sârbulescu (București), Dionis Pușcuță (Bacău), Geanina Iviu (Bacău), Florin Șuțu (București), Sorin Otînjac (Iași), Ovidiu Ionescu (București), Andrei Rosetti (Deva), Marcel Lupșe (Bistrița), Alexandru Macovei (Republica Moldova), Valeriu Șușnea (Buzău), Dumitru Macovei (Bacău), Ovidiu Ungureanu (Bacău), Pablo Rodriguez Guy (Spania), Bianca Rotaru (Bacău), Luminița Radu (Bacău), Aknay Janos (Ungaria), Vasile Tolan (București), Diana Brăescu (București), Marius Tița (București). „Rezidența Tescani” stă sub semnul continuității. În anul 1976, la Tescani, au fost găzduiți primii rezidenți, artiști participanți la cea dintâi tabără de artă plastică. Anul acesta este cel de-al 45-lea de când locul în care s-a născut capodopera lui Enescu, Oedip, găzduiește artiști. Încă un an în care dorința soților Enescu de a transforma proprietatea într-un așezământ cultural care „să adăpostească temporar sau periodic artiști și intelectuali români sau străini”, și a Marucăi, ca „în acest loc de odihnă, reculegere și creațiune, să nu aibă acces la ospitalitatea Așezământului alte persoane decât cele care au cele mai strânse afinități cu arta muzicală, plastică și intelectualitatea creatoare”, sunt respectate. Prin continuitate, rezidențele de la Tescani s-au transformat în tradiție. În același timp, Tescaniul este modă. Să participi, într-o tabără, care are loc în Tescaniul lui Ilie Boca, Horia Bernea, Paul Gherasim, Andrei Pleșu, al tuturor artiștilor care i-au fost oaspeți, este un prilej. Tradiția este prezent, este alăturare de actualitate și stabilitate. Normală este continuitatea, sunt de apreciat oamenii continuității, artiști ale căror îndrăzneală și creativitate se sprijină pe acumulări temeinice și pe erudiție. Aceștia sunt artiștii Tescaniului, din trecut și din prezent. (Maria Pașc, 17 iulie, 2021, București)   Număr de vizualizări :38http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/ROUoYONppvw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Spectacolele lunii august la Teatrul Arte dell’Anima Posted: 19 Jul 2021 12:44 AM PDT Teatrul Arte dell’Anima anunță spectacolele lunii august 2021.   Ne bucurăm de parteneriate extraordinare cu Teatrul Masca și Creart prin Grădina cu Filme – Cinema and More! Teatrul Arte dell’Anima vă invită să petreceți împreună seri de neuitat, cu spectacole extraordinare, comedii savuroase și povești de neuitat într-o atmosferă relaxantă și primitoare!  Urmărește aici programul – https://www.artedellanima.ro/program-evenimente/ și cumpără bilete  prin agențiile de bilete colaboratoare!       TEATRUL MASCA Referințele la Dali mă Excită de Jose Rivera, regia Răzvan Enciu – 13 august – 19:30 Pe 13 august – 19:30, ne revedem la Amfiteatrul Teatrului Masca cu îndrăgiții actori Alecsandru Dunaev, pe care îl puteți urmări în serialul „Adela”, Denis Hanganu din serialul „Fructul Oprit”, Bianca Cuculici, Carla Mihai, Alexandru Cătănoiu și Robert Onofrei.  Gabriela și Benito întâmpină probleme în căsnicia lor când Benito, militar, se întoarce din teren și își găsește soția aparent deconectată de lumea reală. Visele și închipuirile au acaparat-o până la punctul în care are mai multă încredere în ce spune Luna de pe cer decât în soțul ei din realitate. Vecinul ei de 14 ani, Martin, o urmărește și îi oferă romantismul pe care și l-ar dori de la Benito, iar Pisica ei și Coiotul din deșert îi reamintesc în mod dureros ce înseamnă o relație sinceră și fără complicații. „Referințele la Dalí mă Excită” e un spectacol despre singurătate în doi, speranțe neîmplinite și despre cum evadarea în vis poate fi un drum fără cale de întoarcere. „Un spectacol meditativ, deloc comercial, care te pune pe gânduri și te lovește în cele mai neașteptate moduri. Sunt, oare, banii unicul scop în viață? Câți ani din viață ar trebui sacrificați, la propriu, pentru bani? Și cu ce riscuri? Iar războiul, dragul de el, căci el este, în fapt, subiectul principal, are efecte nocive asupra tuturor.” – Emil Călinescu pentru lateatru.eu Bilete disponibile aici: https://www.mystage.ro/spectacole/referintele-la-dali-ma-excita-280... Spectacolul se joacă în aer liber, în amfiteatrul de la sediul Masca. Biletele sunt fără loc. Ocuparea locurilor se face în ordinea sosirii. Accesul publicului va fi permis numai în condițiile purtării măștii de protecție pe toată durata evenimentului. Masca trebuie să acopere gura și nasul. Nu este necesara dovada vaccinarii; Se interzice consumul de mâncare și băuturi în amfiteatru; Adresă: Teatrul Masca din Bd. Uverturii nr. 14, sector 6, București Pentru mai multe detalii și programul spectacolelor vizitați www.artedellanima.ro! Informații: 0733.060.033, [e-mail]! Spectacol de improvizație al trupei „ImproFIX” – 21 august – ora 19:30 Pentru prima dată, Teatrul Arte dell`Anima reunește într-un proiect ambițios tineri actori profesioniști din Chișinău, Timișoara, Cluj și București. Cei mai creativi, dinamici și spontani actori selectați în urma castingului „Anima pentru Societate VIII” , își doresc să te întâlnească. Trupa IMPROFIX va fi acompaniată la clape, de către Vlad Pasencu, unul dintre cei mai experimentați improvizatori muzicali. „Improfix este o trupă de improvizație care reunește mai mulți actori cu imaginație, dar nu orice fel de imaginație, ci una care comunică, care se leagă firesc de cea a partenerului de scenă, care anticipează ceea ce are celalălat de spus. Improfix este o trupă despre intuiția vie, dinamică, de a crea ceva extraordinar, amuzant, fresh, din coordonate total întâmplătoare și noi, căci publicul dictează tonul unei structuri mai mult sau mai puțin prestabilite. Cu o prezență de spirit ascuțită, disponibilitate, răbdare și dorința de a fi cât mai inventivi, mai imprevizibili, actorii trupei Improfix au demonstrat că bucuria și buna dispoziție sunt absolut necesare într-o lume care nu te mai încurajează să trăiești liber, o lume care îți impune frici ce nu te reprezintă, pe care nu ți le dorești. O oră și jumătate de bucurie, de relaxare, de libertate” – Irina Cerchia pentru Revista Amfiteatru Coach: Mihaela Sîrbu Distribuție: Emanuel Bighe, Irina Ștefan, Cătălin Ștefan Bucur, Armand  Crișan, Petru Marginean, Oana Laura Gabriela, Teodor Abagiu, Crina Lință, Dima Țui, Ioana Niculae, Alexandru Cătănoiu. Dacă te-am convins, intră pe https://www.mystage.ro/spectacole/improfix-2810?af=41 și cumpără un bilet! Dacă nu te-am convins, vino să ne demonstrezi că nu avem dreptate! Spectacolul se joacă în aer liber, în amfiteatrul de la sediul Masca. Biletele sunt fără loc. Ocuparea locurilor se face în ordinea sosirii. Accesul publicului va fi permis numai în condițiile purtării măștii de protecție pe toată durata evenimentului. Masca trebuie să acopere gura și nasul. Nu este necesara dovada vaccinarii; Se interzice consumul de mâncare și băuturi în amfiteatru; Adresă: Teatrul Masca din Bd. Uverturii nr. 14, sector 6, București Pentru mai multe detalii și programul spectacolelor vizitați www.artedellanima.ro! Informații: 0733.060.033, [e-mail]!   GRĂDINA CU FILME – CINEMA AND MORE Spectacol de improvizație al trupei „ImproFIX” – 22 august – ora 21:00 Improvizația este o formă de teatru live în care intriga, personajele și dialogul unui joc, scenă sau poveste sunt create pe loc. Improvizatorii vor primi o sugestie din partea publicului. Tu vei fi regizorul acestui spectacol! Spectacolul de improvizație al trupei ImproFIX este unic de fiecare dată. Improvizația are diferite stiluri și poate fi bazată strict pe comedie, pe dramă sau poate fi un amestec. Pregătește-te pentru un spectacol spontan, distractiv și amuzant! Improvizația este despre risc, provocare și cooperare. Improvizatorii își asumă sarcini aparent imposibile și, cu îndemânare și creativitate, se vor și vă vor surprinde de fiecare dată! Coach: Mihaela Sîrbu Distribuție: Emanuel Bighe, Irina Ștefan, Cătălin Ștefan Bucur, Armand  Crișan, Petru Marginean, Oana Laura Gabriela, Teodor Abagiu, Crina Lință, Dima Țui, Ioana Niculae, Alexandru Cătănoiu. Pe scenă vor urca de fiecare dată 6 improvizatori și un prezentator! Durata: 1h 20’ Recomandare vârsta: +12 ani Bilete disponibile în rețeaua Eventbook aici:https://eventbook.ro/hall/gradina-cu-filme   // anunță Teatrul Arte dell’Anima Număr de vizualizări :36http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/ulUHSc5kQE4?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Premiile revistei ”Convorbiri literare”, ediția a XXV-a Posted: 17 Jul 2021 06:11 AM PDT În perioada 15 -16 iulie 2021, la Iași, s-au desfășurat  Zilele revistei CONVORBIRI LITERARE, ediția a XXV-a. În cadrul acestei acțiuni s-au   acordat premiile anuale ale revistei, după cum urmează: Premiul pentru Debut: ALIN TITI CĂLIN pentru ”Structuri paremiologice în traducerile românești ale romanului Don Quijote de la Mancha”, Editura Universității ”Al.I.Cuza” Iași Premiul pentru Poezie:  MARCEL MIRON, VASILE TUDOR                                   Premiul pentru Proză: ADRIAN G. ROMILĂ                                                      Premiul pentru Critică: ADRIAN JICU                                                  Premiul „I.E.TOROUȚIU: ION CHERCIU Premiul „A.D.XENOPOL”: GHEORGHE CLIVETI Premiul „IOAN STRAT” pentru excelență în management cultural : IOAN CRISTESCU Premiul de Excelență: CONSTANTIN BOSTAN Premiul Opera omnia: IOAN HOLBAN Premiul Național „Iacob Negruzzi” pentru cea mai bună revistă literară: CONTEMPORANUL, director Nicolae Breban Premiul Național pentru Critică „Titu Maiorescu”: THEODOR CODREANU Premii speciale: AUREL ȘTEFANACHI, pentru publicarea Integralei edițiilor eminesciene; NICOLAE PANAITE, pentru revista „Expres cultural”.