Newsletter Agentia de carte - 2 decembrie 2019

[altmariusbook]

“„Gon, puiul de vulpe”, o capodoperă a literaturii japoneze pentru ...

---

• „Gon, puiul de vulpe”, o capodoperă a literaturii japoneze pentru c...
• ”A fi poet este un destin, adesea trist în normele sociale, dar nu ...
• Daruri pentru Minte și Inimă, la Așezământul Casa ”Sfântul Iosif” d...
• Turneul ”Cartea de identitate” s-a încheiat la Odorheiu Secuiesc
• Campania „Ziua în care avem timp” revine
• Premiile Muzeului Național al Literaturii Române, ediția a XI-a
• De la vest la est, de la est la vest. (Di)Viziuni poetice ale simil...
• Formarea continuă în economia cunoașterii – întâlnire la BCU „Carol I”
• Conferinţa ”Urbanism și urbanitate în reprezentările cartografice a...
• Elisabeta Bogățan – Premiul OPERA OMNIA al Uniunii Scriitorilor din...

„Gon, puiul de vulpe”, o capodoperă a literaturii japoneze pentru c... Posted: 01 Dec 2019 11:46 AM PST Editura Cartea Copiilor lansează „Gon, puiul de vulpe”, o carte semnată de scriitorul clasic japonez Niimi Nankichi şi ilustrată de Kuroi Ken. Niimi Nankichi a fost unul dintre cei mai importanți autori japonezi de literatură pentru copii, recunoscut drept Hans Christian Andersen al Japoniei. Abilitatea sa literară era remarcabilă încă de la o vârstă fragedă, astfel că, la 18 ani, scrie „Gon, puiul de vulpe”, inspirându-se dintr-o întâmplare de demult pe care a auzit-o în satul în care a crescut. Începând cu anul 1956, această poveste este inclusă în manualele de limbă și literatură japoneză pentru școala primară. Gon este un pui de vulpe orfan căruia îi place să facă tot felul de boacăne. Pentru el, un țăran care pescuiește la râu este doar un prilej de joacă, așa că îi fură peștii. Gon află mai târziu că acesta îi pescuise pentru mama lui bolnavă. Peste câteva zile, mama lui Hyōjū se stinge, iar Gon, cuprins de remușcări, caută să-și repare greșeala și să-l ajute pe Hyōjū, acum singur și el. Povestea lui Gon, puiul de vulpe orfan, dă naștere unor emoții intense în sufletul copiilor, dar și unor întrebări esențiale despre viață. Cât de bine îi înțelegem pe ceilalți? Cât de bine ne înțeleg ceilalți pe noi? Putem greși fără să vrem? Ne putem repara întotdeauna greșelile? Ce înseamnă să fii bun?               Niimi Nankichi (1913–1943) s-a născut în orașul Handa, prefectura Aichi, din mijlocul arhipelagului japonez. A scris povești și povestiri, poezii, cântece și piese de teatru, cele mai multe fiind publicate după moartea lui prematură, la doar 29 de ani. Povestea „Gon, puiul de vulpe” a marcat debutul său şi a fost publicată în revista de literatură pentru copii Akai Tori (Pasărea roșie) în anul 1932. Kuroi Ken (n. 1947) este un ilustrator japonez contemporan, recunoscut pentru delicateţea, blândeţea şi tonul cald al ilustraţiilor sale. Ken şi-a început cariera în 1976, lucrând la peste 150 de cărţi ilustrate şi colecţii de ilustraţii.   Cartea „Gon, puiul de vulpe” este recomandată copiilor între 3 şi 9 ani şi este disponibilă pe site-ul editurii Cartea Copiilor (www.carteacopiilor.ro). La toate comenzile online realizate pe site, indiferent de valoare sau de cantitate, Cartea Copiilor oferă de fiecare dată o carte cadou. În această perioadă, cartea cadou este „Doi fraţi şi un oraş”, de Chris Smith, cu ilustrații de Aurélia Fronty.   Despre editura Cartea Copiilor   Cartea Copiilor, prezentă de 12 ani în peisajul editorial din România, este una dintre cele mai iubite edituri de cărți pentru copii. De la început, Cartea Copiilor s-a dovedit a fi o deschizătoare de drum prin inițiativa curajoasă de a publica pentru prima dată în limba română unele dintre cele mai valoroase titluri din literatura universală pentru copii. Cartea Copiilor a oferit micilor cititori, în premieră, operele unora dintre cei mai buni scriitori: Astrid Lindgren, Eric Carle, Julia Donaldson, Dick Bruna, Richard Scarry, Roger Duvoisin, Arnold Lobel, Elsa Beskow, Peter Sís și mulți alții. De altfel, Cartea Copiilor îşi propune să traducă cât mai multe titluri din literaturi mai puţin cunoscute copiilor de la noi, cum ar fi cea suedeză, finlandeză sau japoneză.   Prin alegerea cu grijă a titlurilor, autorilor și ilustratorilor, Cartea Copiilor încurajează lectura de la o vârstă fragedă, educarea gustului literar și construirea unei culturi vizuale complexe, alături de stimularea creativității și a spiritului critic, dezvoltarea capacității de a gândi liber și formarea unei atitudini deschise și tolerante. Mai multe detalii despre cărțile editurii Cartea Copiilor sunt disponibile la www.carteacopiilor.ro.         Număr de vizualizări :17http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/s7-klSRo0dw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/4nsbxkiiWUI?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Daruri pentru Minte și Inimă, la Așezământul Casa ”Sfântul Iosif” d... Posted: 01 Dec 2019 10:30 AM PST Joi, 28 noiembrie 2019, la Așezământul Casa ”Sfântul Iosif” din Odorheiu Secuiesc, au debutat atelierele de scriere creativă cu elevii așezământului, în cadrul programului ”Daruri pentru Minte, Trup și Spirit”, organizat de Clubul UNESCO-Adolescenții și sponsorizat de Loteria Română. Coordonatorul atelierelor de scriere creativă, scriitorul Dan Mircea Cipariu, președintele Clubului UNESCO-Adolescenții, a prefațat atelierele de scriere creativă cu o lectură din romanul său ”Planeta Puzzle”, lectură aplaudată la scenă deschisă de către copiii și adolescenții care au făcut neîncăpătoare sala de festivități a Așezământului Casa ”Sfântul Iosif” . După lectură, s-au desfășurat, cu 16 elevi ai Așezământului, atelierele de scriere creativă. Două dintre textele scrise la atelier de Iulia Pârlea (clasa a X-a P, Liceul ”Marin Preda”) și Andrei Florin Todoran (clasa a IX-a IEE, Liceul ”Marin Preda”) pot fi citite mai jos.  ”Daruri pentru Minte, Trup și Spirit” este un program umanitar, educativ, social și comunitar prin intermediul căruia 150 de copii și adolescenți ai Așezământului Casa ”Sfântul Iosif” din Odorheiu Secuiesc primesc câteva daruri pentru Trup, prin susținerea cheltuielilor pentru realizarea, în perioada 6 noiembrie 2019 – 10 decembrie 2019, a unor controale și intervenții stomatologice a celor 150 de copii aflați sub îngrijirea Așezământului Casa Sf. Iosif al Asociației religioase ”Congregația Inimi Neprihănite”. ”150 de copii primesc dragostea și bunăstarea sufletească a 8 surori din Ordinul Congregația Inimi Neprihănite. E de ajuns să vezi cu ochii tăi dulapul cu cheile celor 200 de camere ale Așezământului Casa Sf. Iosif, să-i vezi cât de puri sunt acești 150 de copii la liturghia din Capela Așezământului ca să poți înțelege, astfel, cum și cât de subtil lucrează Bunul Dumnezeu cu cei care păreau că au fost părăsiți de șansă socială sau de noroc. Sora Emilia Trif este mama spirituală a celor 150 de copii. Pentru ea timpul devine tot mai mult spațiul de organizare și de realizări al Așezământului. În acest spațiu, toți cei din Așezământ au luat Bacalaureatul, mulți dintre ei au mers la facultăți și și-au găsit un rost în viață. Cu acești copii am făcut câteva exerciții de scriere creativă. Nu a existat text scris în care să nu apară personajele principale Mama și Tata. Dar chiar dacă Mama și Tata biologici au ieșit din biografie, Mama și Tata sunt regăsiți în lacrimile și rugăciunile Maicii Domnului și în iubirea Tatălui ceresc. Voi reveni în Casa Sf. Iosif cu noi Daruri pentru Minte și Inimă.”, a declarat  Dan Mircea Cipariu.  Radio România Cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai programului.   În 1992, fundaţia elveţiană „Basel Hilft” a pornit să construiască la Odorheiul Secuiesc o casă de 200 de camere, în care ar fi vrut să-i instaleze pe copiii de la un orfelinat din Harghita. În 1996, când casa a fost terminată, orfelinatul în cauză fusese renovat, iar autorităţile locale n-au mai fost de acord cu mutarea copiilor, ci au propus ca în clădirea de 200 de camere să funcţioneze un centru cultural. Elveţienii au insistat însă ca destinaţia clădirii să nu fie schimbată, aşa că au căutat să convingă surorile franciscane, apoi Caritas-ul, să o preia. Toată lumea fugea însă de o asemenea responsabilitate, deoarece clădirea era foarte mare, iar întreţinerea ei presupunea costuri la fel de mari. Până la urmă, Sora Ionela, cea care a creat Congregaţia Inimi Neprihănite în anii ’50, pe când se afla în închisorile comuniste, a acceptat ca surorile greco-catolice să preia clădirea. Pe 8 decembrie 2019 se vor împlini 22 de ani de activitate a Așezământului Casa ”Sf.IOsif” din Odorheiul Secuiesc. În ciuda greutăților întâmpinate, măicuțele au răzbit. Casa are 200 de încăperi, numai factura la gaz costând într-o lună de iarnă 8.000 euro. Așezământul Casa ”Sf.IOsif” din Odorheiul Secuiesc are amfiteatru cu 70 de locuri, sală de lectură, ateliere de creație, sală de limbi străine, bibliotecă, depozit de carte, sală de sport, cabinet stomatologic, cabinet de medicina familiei, sala de mese cu 148 de locuri, bucătărie dotată cu electrocasnice de ultimă generație, sală de protocol, croitorie unde sunt confecționate uniformele copiilor, muzeu, grădiniță, livadă cu pomi fructiferi. Toate au fost realizate din donațiile oamenilor cu suflet mare.   ******   Roza vânturilor                 Înzorzonat de aer rece Ne dă târcoale zi de zi, Iar eu un păzitor feroce Împiedic vântul temerar   O obște mare se adună La bordul unei nave Văzând o echinidă-n mare Cusută ca-n poveste     Iulia Pârlea, clasa a X-a   ****** Regele Înzorzonat  Era odată un rege înzorzonat Și stăpânea un regat minunat Și era un timp căldișor Când la obște a venit repejor   Un leu el avea cusut Pictat cu o acuarelă fără de cusur Dar era ceva temporar Trecut repede ca un extemporal   Și ca un păzitor Cârmuia un întreg popor Și ca un temerar El a terminat, dar nu în zadar   Peste Regatul Dezordonat El, Regele Îzorzonat     Andrei Florin Todoran, clasa a IX-a     ****** PLANETA PUZZLE Toate vieţuitoarele de pe Planeta Puzzle spuneau în loc de “Bună dimineaţa”, „Bună ziua”, „Bună seara” – „O zi fastuoasă!”. Toate vieţuitoarele de pe Planeta Puzzle spuneau în loc de „La revedere”, „Noapte bună”, „Pa” ori „Adio” – „Salut, povestea continuă!”. Ziua era foarte lungă pe Planeta Puzzle, iar noaptea foarte scurtă! Soarele se arăta în fiecare dimineaţă mereu sub un alt chip. Bebeluşii îl vedeau ca pe o uriaşă portocală cu mustăţile transparente ale unei pisici albe. Cei de la grădiniţă se urcau pe o scară fermecată să-l admire cât mai de aproape luând forma unui pui de leu care bătea fericit din palme şi fredona cu toţii copiii „Ahoe, Ahoe!”. Şcolarii erau uluiţi pentru că Soarele făcea tumbe pe cer şi arunca flăcări răcoroase ca o uriaşă pasăre cântătoare. Liceenii îl vedeau printre oglinzi duble şi triple cum pulsează pe cer ca o inimă cu camere luminoase unde îşi spun poveşti secrete îndrăgostiţii. Mamele de pe Planeta Puzzle aşteptau mereu la răsărit un soare ca un coş uriaş din spice de grâu, de orez şi flori de mac, în care sunt toate bunătăţile lumii: ouă de prepeliţă, pâine prăjită cu unt şi cu miere, stele de brânză albastră, case de turtă dulce şi dulceaţă de mure. Bunicii se ţineau de mână ca să privească, pe deasupra caselor şi pe deasupra munţilor, o oglindă strălucitoare în care ei apăreau tot mai tineri, în Luna Park, şoptind un cântecel de la naşterea Planetei Puzzle: „dă-mi guriţa s-o sărut…”. Fiecare de pe Planeta Puzzle primea încă de la naştere un dar, o moştenire sau o amintire! Nimeni nu avea voie să piardă sau să uite ceea ce primea! Dacă se întâmpla cumva acest fapt trist, cel care pierdea ori uita ceea ce a primit cândva de la cineva era dat uitării pe vecie şi era trimis, într-o navetă întunecată, pe Planeta Uitării, de unde nimeni nu s-a întors niciodată! Noroc că pe Planeta Puzzle creştea Fructul Recunoştinţei din care toată lumea gusta odată pe zi, de Ora Recunoştinţei, pe care fiecare şi-o trecea în program aproape de lăsatul serii. Uimitor pe Planeta Puzzle era faptul că fiecare locuitor de acolo avea în casă o măşinărie de făcut puzzle. Oamenii visau cu ochii deschişi, mai ales copiii şi bunicii lor, apoi luau repede o coală albă de hârtie şi desenau tot ceea ce îşi doreau sau tot ceea ce le trebuia. Desenele erau frumos colorate şi aveau foarte multe detalii şi explicaţii. După ce desenau, mergeau la maşinăria de făcut puzzle, spuneau formula magică „puzzle-puzzle preparatus”, şi aşteptau cuminţi să primească, într-o tavă de pluş, toate piesele. Aşa au fost făcute Piramidele Puzzle, Turnul Puzzle (care, deşi înclinat precum cel din Pisa, seamănă teribil cu Turnul Eiffel din Paris!), Oraşul Secret Puzzle şi câte şi mai câte. Locuitorii de pe Planeta Puzzle puteau sufla viaţă peste obiectele primite de către ei în dar!  Păpuşile primite de la bunici nu aveau nevoie de baterii pentru a se mişca nestingherite prin casă, iar tricicletele de acum 100 de ani, cu scaun pufos îmblănit, vorbeau şi cântau în rime. Nu exista, de altfel, locuitor de pe Planeta Puzzle să nu fi scris ori să nu fi dedicat cuiva o poezie. Poeziile deveneau, cele mai multe dintre ele, nişte desene din care se făceau puzzle-uri ce concurau anual pentru Premiul Academiei Puzzle, de un milion de monede de aur puzzle. Două mari pericole existau şi există, însă, pe Planeta Puzzle: Uitarea şi Întunericul! Dacă cineva uita de cineva ori de ceva primit de la cineva i se acorda de trei ori iertare, apoi era dus la Doctorul de Uitare şi, dacă acesta punea parafa că este bolnav de uitare, era trimis pe Pajiştea Celor Fără de Dor. Dacă doctorul nu scria nimic, acel cineva era dus imediat la Judecata Uitării, unde cea mai mare pedeapsă era să fi trimis, într-o navetă întunecată, pe Planeta Uitării, de unde nimeni nu s-a întors niciodată! Pe Planeta Uitării, o spun chiar şi cei mai cunoscuţi vrăjitori şi tămăduitori de spirite rele, a fost, este şi va fi numai şi numai Întuneric. Întunericul se hrăneşte cu cei care ajung pe Planeta Uitării, motiv pentru care Întunericul capătă tot mai multă putere şi tot mai multă Uitare. De aceea cei de Planeta Puzzle nu uită să fie mereu veseli, să facă zilnic sport şi să citească câte o carte pentru a-şi păstra în formă trupul şi spiritul ca nu cumva să uite că au primit încă de la naştere un dar, o moştenire sau o amintire! Pe Planeta Puzzle, după cum veţi putea afla, toţi se jucau cu mare atenţie şi cu mare pricepere, începând şi sfârşind ziua cu inconfundabilul: „O zi fastuoasă!”, „Salut, povestea continuă!”.     Privită din spaţiu, Planeta Puzzle este o inimă uriaşă din munţi, câmpii şi dealuri, cu păduri şi lanuri, care, în loc de cele patru camere ale inimii, are râuri, lacuri, mări şi oceane. De Crăciun, locuitorii de pe Planeta Puzzle îşi dăruiesc câte un puzzle cu planeta lor în formă de inimă, nu înainte de a mulţumi Domnului că planeta lor este ferită de Uitare şi Întuneric. Clima de pe Planeta Puzzle este atât de blândă şi de însorită încât în toate anotimpurile poţi să schiezi, să înoţi şi să te bronzezi. Totul e reciclabil pe Planeta Puzzle şi totul de pe Planeta Puzzle se hrăneşte cu Lumină. Palmierul, floarea de colţ sau floarea de lotus se hrănesc cu Lumină. Casele şi toate maşinăriile lor (de la frigider, televizor până la maşina de tuns iarba) se hrănesc cu Lumină, printr-un sistem ingenios de parasolare dispuse în formă de palmier, floare de colţ sau floare de lotus, de unde şi arhitectura uşor de recunoscut a caselor şi a blocurilor pe pe Planeta Puzzle. Bebeluşii şi copiii până în zece ani se hrănesc cel mai mult cu Lumină printr-o metodă ingenioasă: deschid gura mare şi gustă soarele cu limba! Cei mai cuminţi dintre ei, o spun vrăjitorii şi tămăduitorii de rele, ajung să vorbească într-o limbă specială direct cu îngerii. Motiv pentru care, în fiecare an, Regele şi Regina Puzzle, căci am uitat să vă spun că Planeta Puzzle este un imens regat-inimă, îi cheamă la Palatul Puzzle pe cei care ajung să vorbească în limba îngerească ca să le dăruiască acestora biscuiţi, bomboane sau torturi turnate în forme de inimi, cu ciocolată, vanilie sau frişcă. Când nu vorbesc în limba îngerească, locuitorii de pe Planeta Puzzle vorbesc în limba puzzle, o limbă care se scrie şi cu ajutorul unor semne-desene, desemne, atunci când nu ştii cum se spune unui cuvânt. Limba puzzle s-a transformat pe parcursul mileniilor până când a devenit limba tuturor popoarelor de pe Planeta Puzzle. Fiecare popor de pe Planeta Puzzle a lăsat în dar câteva cuvinte în limba puzzle şi fiecare popor de pe Planeta Puzzle a lăsat în dar un dans şi un fel special de mâncare. Urmaşii poporului român de pe Planeta Puzzle au lăsat în dar cuvântul „dor”, dansul „ciuleandra” şi mâncarea de urzici; urmaşii poporului argentinian au lăsat în dar cuvântul „vivir”,  tangoul şi „gambas al ajillo” (creveți cu usturoi); urmaşii grecilor au lăsat în dar cuvântul „philosophia” (φιλοσοφία), dansul “sirtaki” şi „tyropithakia” (un fel de plăcintă umplută cu brânză Feta tradiţională); urmaşii englezilor au lăsat în dar cuvântul „fair play” (inventat chiar de Shakespeare!), „valsul lent” şi „porridge cu fructe de pădure” (fulgi de ovăz amestecaţi cu lapte, pe foc, timp de câteva minute, la care se adaugă, la final, fructele de pădure);  urmaşii japonezilor au lăsat cuvântul „manga (漫画)”, dansul cu envantaiul şi „takikomi gohan” (orez cu mazăre sau mlădițe de bambus sau orez amestecat cu ciuperci matsutake sau castane); urmaşii italienilor au lăsat cuvântul „canzzone” , dansul tarantella şi pizza; urmaşii ruşilor au lăsat cuvântul „matrioșka (матрёшка)”, dansul kazaciok şi clătitele ruseşti „blini” (cu caviar); urmaşii francezilor au lăsat cuvântul „amour”, dansul „bourree” şi tocana de legume „ratatouille”; urmaşii indienilor au lăsat cuvântul „yoga” (योग), dansul „bharata natyam” şi „Tadka Daal” (linte cu multe condimente, puţin picant, dar de neuitat!). Limba Puzzle are 27 de litere, dintre care o literă, litera Puzzle, poate fi pusă ori de câte ori un cuvânt nu poate fi scris cu ajutorul celor 26 de litere ale alfabetului. Litera Puzzle se foloseşte mai ales atunci când vrei să povesteşti despre dialogul între oameni, animale, duhuri şi îngeri. De exemplu, când vrei să povesteşti cum îi spui pisicii tale „te iubesc”, obligatoriu trebuie să pui înainte Litera Puzzle urmată de „aaau”, un fel de „miau, miau” în limba puzzle. Dacă îi scrii îngerului, e obligatoriu să începi cu litera puzzle pentru ca îngerul să îţi trimită cele mai bune gânduri şi cele mai bune veşti. Litera Puzzle este şi litera dragostei şi a norocului. Adolescenţii de pe Planeta Puzzle, după ce se îndrăgostesc, pun toate literele alfabetului într-un sac de mătase roşie şi trag din el o literă. Dacă prima literă trasă este Litera Puzzle atunci, negreşit, e vorba despre o dragoste mare. Cel sau cea care trage din prima Litera Puzzle pregăteşte alesei sau alesului următorul dar: o floare, neapărat o carte de literatură şi o felicitare în care e strecurată Litera Puzzle. În ultimii ani, conform urmaşilor cercetătorilor britanici de pe Planeta Puzzle, Litera Puzzle fusese dăruită de 3 miliarde de ori ceea ce făcea ca locuitorii de pe Plantea Puzzle să se iubească şi să citească tot mai mult. Conform statisticii, am putut afla cele mai căutate  nume de fete şi băieţi care au primit o floare, o carte şi o felicitare cu Litera Puzzle: Ana, Ise Lin Lin, Afrodita, Lhasa şi Marilyn, precum şi Dan, David, Suleyman, Michele şi Alfred. La cel mai recent  concurs anual dedicat Literei Puzzle, cu un premiu de 10000 de monede de aur puzzle, a fost aleasă drept câştigătoare următoarea felicitare semnată Miriam Bartholdy: „ Dragul meu Lou, Sunt bruneta cu ochii verzi şi cu nasul cam mare pe care o tachinezi în pauzele dintre ore, strigându-mi pe invers numele: Mairim! Când îţi scriu această felicitare de Litera Puzzle (pe care am tras-o din prima, cu gândul la Lou cel roşcovan şi cu pistrui), port pe cap o pălărie galbenă, vegetală, ca floarea soarelui, un kimonou ca apele oceanului Puzzle, la capătul căruia sunt casa şi inima noastră. Şi am în picioare sandale de împărăteasă greco-catolică, cu care scriu în nisipul fierbinte câteva semne despre măreţia Literei Puzzle. Primeşte cu multă iubire trandafirul alb, noua carte scrisă de câştigătorul Academiei Puzzle, Timmy Aquilis, „Teoria tocmelii”, şi aceste rânduri parfumate”. Litera Puzzle seamăna cu o inimă. Trebuie să vă închipuiţi universul format din milioane de stele şi din milioane de gânduri. Într-o dimineaţă, când ai, să zicem, trei ani şi jumătate, te uiţi deasupra ta şi vezi un puzzle cu milioane de stele şi cu tot ceea ce îşi poate închipui mintea omenească. În creierul tău de copil de trei ani şi jumătate cauţi o scară fermecată ca să ajungi să atingi acest puzzle cu milioane de stele. Când ai pus mâna pe acest puzzle, scara a început să se mişte şi noroc că ai apucat ceva, ceva ce s-a rupt din cerul tău cu milioane de stele, o literă ce seamănă cu o inimă, Litera Puzzle. Cu această literă poţi să zbori, poţi să pluteşti prin văzduh, prin aer, fără să te prăbuşeşti.   Dan Mircea Cipariu   ******   Clubul UNESCO-Adolescenţii este o organizaţie non-politică, non-guvernamentală şi non-profit fondată de Maestrul George Mihăiţă. Preşedintele Clubul UNESCO-Adolescenţii este scriitorul Dan Mircea Cipariu, iar Vicepreşedintele asociaţiei este artistul vizual Mihai Zgondoiu.   Clubul UNESCO-Adolescenţii a fost creat în anul 1992 şi face parte din reţeaua mondială de cluburi UNESCO. Încă de la înfiinţare, Clubul UNESCO-Adolescenţii a făcut lobby parlamentar pentru legiferarea unei zile speciale dedicate fenomenului adolescentin. Astfel, în 1997, a fost promulgată LEGEA nr. 197 din 17 noiembrie 1997 privind instituirea Zilei Adolescentului în fiecare an.   Clubul UNESCO-Adolescenţii este printre primele asociaţii non-guvernamentale din România dedicate adolescenţilor. Scopul clubului este realizarea de programe cultural-sportive, turistice, info-educaţionale, de descoperire de noi şi tinere talente şi de promovare a acestora în plan profesional şi în viaţa publică.   Clubul UNESCO-Adolescenţii a colaborat încă de la înfiinţare cu instituţii culturale publice precum AFCN, Primăria Muncipiului Bucureşti, ArCub, Teatrul de Comedie, Primăria Sectorului 3 şi Primăria Sectorului 6 în realizarea unor proiecte culturale, artistice şi info-educaţionale pentru promovarea adolescenţilor şi a tinerilor creatori din domeniile artelor spectacolului, artelor vizuale şi ale literaturii. Proiectele noastre comune, Euro FestTeen, Rezidența LiterArt Franța-România, Săptămâna Adolescenţilor, Comedia ţine la TINEri, Festivalul Naţional de Teatru pentru Liceeni „Jos Pălăria”, Vernisaj A, Virtual Text A, Cursurile gratuite de actorie pentru elevi (profesor Delia Nartea), au venit în întâmpinarea creativităţii adolescenţilor din Bucureşti şi din ţară şi au devenit repere de referinţă pentru colaborarea dintre o reprezentantă a societăţii civile, o instituţie culturală aflată sub finanţarea unei autorităţi publice locale şi Primăria Municipiului Bucureşti. În cele 22 de ediţii de până acum ale Festivalului Naţional de Teatru „Jos Pălăria”, au urcat pe scenă peste 5000 de adolescenţi (din care câţiva au ajuns mari actori şi regizori), iar premiile au fost decernate, de-a lungul anilor, de Marcel Iureş, Horaţiu Mălăele, Maia Morgenstern, Emilia Popescu, Vlad Cristache, Andi Vasluianu, Dorina Chiriac, Alex Bogdan etc.     Programul ”Daruri pentru Minte, Trup și Spirit” este organizat de Clubul UNESCO-Adolescenții și sponsorizat de Loteria Română. www.loto.ro       Număr de vizualizări :54http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/4TM0IPu01bk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Turneul ”Cartea de identitate” s-a încheiat la Odorheiu Secuiesc Posted: 01 Dec 2019 09:23 AM PST Vineri, 29 noiembrie 2019, ora 12:00, la Biblioteca Liceului ”Marin Preda” (str. Kuvar, nr.33) din Odorheiu Secuiesc, s-a încheieiat Turneul ”Cartea de identitate”, un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română. Astfel, prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Buftea și Odorheiul Secuiesc – , comunitățile au primit în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER. Aceste daruri de carte au fost marcate de conferințe și recitaluri publice. La Odorheiu Secuiesc, invitați au fost prof.univ.dr. Silviu Angelescu și acad. Mircia Dumitrescu, iar moderatorii evenimentului au fost scriitorul Dan Mircea Cipariu, vicepreședintele APLER, și conf.univ.dr. Ioan Cristescu, președintele APLER”. ”Turneul Cartea de identitate nu ar fi fost posibil fără sprijinul Loteriei Române. În cele 10 orașe unde APLER a făcut donații de carte și a susținut conferințe și recitaluri de muzică și poezie am redecoperit, în special la adolescenții care au participat la evenimentele noastre și care sunt principalii beneficiari ai donaților de carte, am redescoperit opere canonice și opere ale literaturii vii, în cărți care pot să ne asigure că literatura română este elementul central de securitate identitară.”, a  declarat scriitorul Dan Mircea Cipariu. Partenerul turneului ”Cartea de identitate” este asociația Euro CulturArt. Partenerii media sunt Radio România Cultural, Cațavencii, Observator cultural și AgențiadeCarte.ro.   Turneul ”Cartea de identitate” vine să acopere achiziția de carte din categoria operelor fundamentale în bibliotecile publice din România, în condițiile în care, în ultimii ani, bugetul dedicat acestor achiziții a cunoscut drastice reduceri. Turneul ”Cartea de Identitate realizează un acces democratic al comunităților din 10 orașe ale României la resurse culturale de patrimoniu cultural național, luptând pentru formarea şi educarea unui public de opere literare canonice, identitare, europene și naționale. Astfel, programul asigură, într-un formulă interactivă, creşterea gradului de competenţă culturală şi acces la cultură a beneficiarilor proiectului.   CARTEA DE IDENTITATE turneu de conferințe și donații de carte în 10 orașe din România Sponsor: Compania Națională Loteria Română www.loto.ro         Număr de vizualizări :50http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Y-7R0-PHOMo?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Campania „Ziua în care avem timp” revine Posted: 01 Dec 2019 12:41 AM PST Editura Gama își invită și în acest an cititorii să se alăture campaniei „Ziua în care avem timp”. Păstrând „regula” de la prima ediție, și în 2019, în prima săptămână din decembrie, pe 1 decembrie, Gama le propune adulților iubitori de cărți să-și ia răgazul de a petrece timpul împreună cu cei mici, departe de solitudinea ecranelor. În contextul în care dispozitivele electronice invadează tot mai mult spațiul copilăriei, Editura Gama le propune anual cititorilor să reflecteze sincer, preț de o zi, la relația pe care o au copiii noștri cu multitudinea „ecranelor”, cu acest întreg univers virtual care îi fascinează încă din primii ani de viață.  Toți cei care vor să împărtășească bucuria timpului petrecut împreună cu cei dragi pe 1 decembrie 2019 sunt invitați să posteze fotografii cu ei, însoțite de hashtag-ul #ZiuaInCareAvemTimp.  Faptul că poveștile și jocurile au puterea de a stimula creativitatea și inteligența copiilor noștri nu mai este de mult un secret, trebuie doar să ne amintim acest lucru, din când în când. „Campania aceasta, lansată anul trecut, ne-a emoționat mai mult decât ne așteptam: pentru cititorii noștri, a fost ca o revelație. Copiii cu care ne-am întâlnit la evenimentul de promovare a campaniei au recunoscut, cu glasul tremurat, că părinții îi neglijează de multe ori, prea ocupați să se uite la știri sau să-și verifice telefoanele mobile. Părinții au recunoscut că, deși le reproșau copiilor că stau prea mult pe tabletă, și-au dat seama că aceștia nu fac decât să le copieze gestul. Prin urmare, mesajul nostru simplu a atins multe inimi. Ne bucurăm, încă o dată, să le reamintim tuturor că prima duminică din decembrie rămâne «Ziua în care avem timp» să ne privim în ochi, să râdem, să citim și să povestim. Și ne-am dori ca, încet-încet, necesitatea acestei campanii să pălească, iar timpul petrecut în familie să fie întotdeauna unul al bucuriei și al împărtășirii”, a declarat Diana Mocanu, director general al Editurii Gama.     Mai multe informații despre Editura Gama: Editura Gama a serbat anul acesta, în cadrul Târgului de Carte Gaudeamus, împlinirea a 25 de ani de activitate. Recunoscută drept un specialist în educație, Gama este lider pe piața de carte în rândul editurilor pentru copii cu profil educațional, cu vânzări anuale de peste 1 milion de cărți. În cei 25 de ani de la fondare, Gama a publicat peste 1200 de titluri în aproape 250 de colecții. În ultimii ani, editura a lansat anual peste 100 de noutăți. Tirajul estimativ al titlurilor publicate de la înființare depășește 10 milioane de cărți, iar cele mai populare colecții sunt „Învăț să citesc!®”, „EduCard®” și „Scrie și șterge!®”. Gama a fost prima editură din România care a publicat ghiduri de activități Montessori și care a creat materiale educaționale specifice acestei pedagogii. În ultimii ani, două divizii au fost inițiate sub umbrela brandului principal: Gama Imago (axată pe ficțiune pentru copii și adolescenți) și Gama Parentis (dedicată părinților care au nevoie de sfaturi concrete pentru stimularea dezvoltării copiilor). Toate produsele editoriale ale editurii au în comun conținutul educativ, prezentat într-o manieră atractivă, distractivă și incitantă pentru copii, care asimilează mult mai ușor informațiile „camuflate” în joc.       Număr de vizualizări :46http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/D47c1nFFxMU?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Premiile Muzeului Național al Literaturii Române, ediția a XI-a Posted: 01 Dec 2019 12:26 AM PST Muzeul Național al Literaturii Române a decernat joi, 28 noiembrie 2019, în cadrul unei gale festive, premiile pe care le acordă anual unor personalități ale literelor și culturii românești și străine. Manifestarea, ajunsă la cea de-a XI-a ediție, își propune promovarea şi premierea celor mai importante titluri din domeniul filologiei. Lucrările premiate se referă la apariţiile editoriale din anul 2018. Prin aceste premii, Muzeul Național al Literaturii Române susține promovarea interesului pentru ediții critice, pentru zone de nișă și din ce în ce mai puțin frecventate ale cercetării literare, precum memorialistica, istoria literară, filologia clasică, eseul critic. MNLR își propune, în egală măsură, ca, prin acordarea acestor premii, să încurajeze activitatea tinerilor cercetători. Această manifestare intră în tradiţia de peste șase decenii a instituţiei. Juriul a fost  format din acad. Eugen Simion, prof. univ. dr. Mircea Martin, prof. univ. dr. Silviu Angelescu, prof. univ. dr. Caius Dobrescu, conf. univ. dr. Ioan Cristescu. Premii: Premiul Perpessicius a revenit ediției Școala Ardeleană. Antologie de texte alcătuită și coordonată de Eugen Pavel, Editura Fundației pentru Știință și Artă Premiul Şerban Cioculescu – pentru memorialistică, istorie și critică literară s-a acordat doamnei Sanda Golopenția pentru volumul „Bulevardele vieții”, Editura Spandugino Premiul Petru Creţia – pentru filologie clasică i-a fost conferit doamnei Florina Ion pentru traducerea lucrării Bernard din Clairvaux, Despre considerare (ediție bilingvă), Editura Polirom, colecția „Biblioteca medievală” Premiul Tudor Vianu – pentru teoria literaturii și a culturii a revenit domnului Paul Cernat pentru volumul Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice, Editura Polirom Premiul Alexandru Piru – pentru încurajarea tinerilor cercetători s-a acordat domnului Alexandru Farcaș Premiul George Călinescu – pentru întreaga activitate i-a fost conferit domnului acad. Răzvan Theodorescu Premiul Eugen Lovinescu – pentru promovarea limbii și literaturii române în străinătate i-a revenit doamnei Monica Săvulescu-Voudouri Premiul Titu Maiorescu – pentru proiecte culturale majore nu s-a acordat Premiul Internațional pentru Latinitate „Ginta latină” a fost conferit domnului Marco Lucchesi, președintele Academiei Braziliene de Litere, în prezența E.S. Domnul Eduardo Augusto Ibiapina de Seixas, Ambasador al Braziliei în România Diploma de Excelență – pentru întreaga activitate în promovarea culturii române i-a revenit domnului Marcel Popa Diploma de Excelență – pentru încurajarea tinerilor cercetători le-a fost acordată doamnelor Marija Nenadić Zurka, Andrada Yunusoglu și Lavinia Tache Diploma de Mecenat i-a fost conferită domnului Stere Bucovală. Număr de vizualizări :50http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/rnYaCAWcBSY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

De la vest la est, de la est la vest. (Di)Viziuni poetice ale simil... Posted: 01 Dec 2019 12:17 AM PST Miercuri, 4 decembrie 2019, va avea loc al treilea eveniment din seria de proiecte dedicate sfârșitului Cortinei de Fier și a împlinirii a 30 de ani de la căderea Zidului Berlinului. Evenimentul își ia ca punct de reper contextul internațional al anului 1989, zidurile subiective ale limbajului, barierele fizice și ideologice care divid și produc noi schimbări. Căderea Zidului Berlinului, sfârșitul comunismului, valuri de emigrare, granițe deschise, bariere lingvistice și ideologice… Anul 1989, cu toate consecințele și schimbările sale, poate fi luat în considerare doar într-un context international. Autorii români Adela Greceanu, Andra Rotaru, Saviana Stănescu, Teodor Duna și Răzvan Țupa ne relatează, în cadrul evenimentului, despre experiențele personale. Discuția va fi moderată de Nona Rapotan și urmată de o lectură a poeziilor selectate. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului. * Save the Date: Miercuri, 4 decembrie 2019, ora 18:00, în Pavilion 32// Calea Dorobanți 32. Evenimentul va fi deschis de Susanne Teichmann, Directoarea Departamentului de Informații și Bibliotecă din cadrul Goethe-Institut București Traducerea textelor: Manuela Klenke. Intrarea este liberă. Informații despre autori: Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); Der lärm des fleisches (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori) și kirilă, Editura Tracus Arte (2017 – Premiul „Matei Brâncoveanu” pentru literatură; Premiul Cartea anului 2017, Gala premiilor APLER). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.   Adela Greceanu (născută în 1975) este scriitoare şi jurnalistă la Radio România Cultural. A debutat în 1997 cu volumul de poezie Titlul volumului meu, care mă preocupă atît de mult…, Editura Eminescu, pentru care a obţinut Marele Premiu „Cristian Popescu” şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. Au urmat volumele de poezie Domnişoara Cvasi, Editura Vinea, 2001, Înţelegerea drept în inimă, Editura Paralela 45, 2004, Și cuvintele sînt o provincie, Cartea Românească, 2014, volum pentru care a primit premiul pentru poezie al revistei „Observator cultural” și mențiunea specială pentru „Cea mai bună carte a anului“ la Gala Industriei de Carte din România. În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii, la Editura Polirom, tradus în limba maghiară. Adela Greceanu a cîştigat în 2018 cu povestirea Dar dacă prima ediţie a Premiului Boccace, acordat unei povestiri româneşti de către asociația franceză “Tu connais la nouvelle?“. A participat la numeroase festivaluri literare şi a susţinut lecturi în România şi în străinătate iar fragmente din cărţile sale au fost traduse în germană, engleză, suedeză, neerlandeză, franceză, bulgară, greacă, maghiară, italiană, turcă, slovenă, sîrbă, croată, catalană. Trăiește la București.   Andra Rotaru (1980) a inițiat colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performanceul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015);  En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul Lemur a apărut în America, la editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte din volumul Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea).   Saviana Stănescu este o scriitoare româno-americană, care a avut multiple producții ale pieselor sale la New York, obținând premii ca New York Innovative Theatre Award for Outstanding Play (Waxing West, la Teatrul La MaMa) sau includerea în Indie Theatre Hall of Fame. Piesele sale au fost prezentate pe scena americană și internațională, cele mai recente producții americane incluzând: What Happens Next (Cherry Artspace), Aliens With Extraordinary Skills (Women’s Project, Teatro La Capilla, Mexico City; publicată de Samuel French), Ants (New Jersey Rep), For A Barbarian Woman (Fordham/EST), Polanski Polanski (HERE, PS122, Chain Theatre), White Embers (Dramalabbet, Stockholm; OOB NYC Samuel French festival winner), Viză de Clown (Teatrul Odeon), Organic (TNB), Toys (Hollywood, Avignon, 59E59 NYC) etc. În România, înainte de mutarea la New York în 2001, a fost jurnalistă și a publicat câteva volume de poezie (Amor pe Sârmă Ghimpată, Sfaturi pentru Gospodine și Muze, Proscrisa) și Black Milk, o antologie bilingvă de piese de teatru. Apocalipsa Gonflabilă a câștigat premiul UNITER pentru Cea mai Bună Piesă a Anului 1999. Saviana Stănescu a fondat “Immigrants Artists and Scholars in New York” (IASNY) și e profesoară de scriere dramatică și teatru contemporan la Ithaca College, după ce a predat 8 ani la New York University, Tisch School of the Arts, unde a obținut un MA în Performance Studies și un MFA în Dramatic Writing.   Razvan Ţupa s-a născut la Brăila în 1975. Primul său volum publicat în 2001, fetiş, a fost distins cu Premiul naţional pentru poezie „Mihai Eminescu“, la Botoşani, în ianuarie 2002. În 2003, fetiş – o carte românească a plăcerii a făcut obiectul unei a doua ediţii revăzute şi adăugite la Editura Vinea. În 2005 a publicat volumul corpuri româneşti la editura Cartea Românească. Iar în 2011 a lansat poetic. cerul din delft şi alte corpuri româneşti la Casa de Editură Max Blecher. A fost unul dintre fondatorii revistei de poezie Versus-Versum pe care a condus-o ca redactor-șef din 2005 până în 2007. Din 2006 până în 2008 a fost redactor-şef al revistei Cuvântul. A participat la festivaluri, ateliere și lecturi de poezie în Bucureşti, Brașov, Constanţa, Timişoara, Cluj Napoca, Sibiu, Buzău, Chişinău şi în străinătate (Berlin, Bratislava, Budapesta, New York, Paris, Praga, Roma, Rotterdam, Stockholm, Tel Aviv şi Zagreb). A conceptut 145 de întâlniri Poeticile cotidianului, iar din septembrie 2010 a lansat Atelierelationale, un proiect de încurajare a interacţiunii poetice pornind de la formularea unor principii de poetică relaţională. Serile literare organizate între 2005 şi 2010 sunt documentate în volumul Poeticile cotidianului de la seri de literatură în mişcare la Republica Poetica (Casa de Pariuri Literare, 2015). Scrie pe poetic.ro şi este membru Pen Club Romania.   Parteneri media: AGERPRES, DLITE, Allgemeine Deutsche Zeitung für Rumänien, Radio România Cultural, AgențiadeCarte, Bookhub.ro, Revista Paragraf, 4arte, Literomania, Prăvălia Culturală și Crevice.   Număr de vizualizări :42http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/-rS9rIne7e8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Formarea continuă în economia cunoașterii – întâlnire la BCU „Carol I” Posted: 30 Nov 2019 09:34 PM PST Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” din București a organizat joi, 28 noiembrie 2019, o întâlnire metodică dedicată bibliotecarilor și documentariștilor din învățământul preuniversitar din regiunea București-Ilfov, din anul școlar 2019-2020, cu tema: Problematica formării continue în economia cunoașterii. Profilul competențelor profesionale. Programul se adresează tuturor bibliotecarilor și documentariștilor din rețeaua de biblioteci școlare din regiunea București și Ilfov.  În cadrul întâlnirii s-au susținut următoarele prelegeri: Comunicarea interpersonală în context educațional și cultural – Conf. univ. Mireille Rădoi – Director General BCU „Carol I”, Etică și integritate academică – Dr. Codrin Tăut, Reprezentarea cunoașterii – de la schemele de clasificare la Web Semantic – Dr. Silvia Tomescu. Reuniunea își propune să  pună bazele unei colaborări între Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” și bibliotecarii din învățământul preuniversitar. Număr de vizualizări :39http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/BJd0Czpi-Wk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Conferinţa ”Urbanism și urbanitate în reprezentările cartografice a... Posted: 30 Nov 2019 09:00 PM PST Miercuri, 4 decembrie 2019, de la ora 18:00, Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi vă invită la un eveniment din seria ATLAS. Conferinţele MNHCV. Dr. Toader Popescu, lector universitar în cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, va susţine conferinţa intitulată „Urbanism și urbanitate în reprezentările cartografice ale Bucureștilor până la începutul secolului XX”. Acces: pe bază de înscriere, completând formularul de pe site, la pagina dedicată acestei conferințe Tarif: 5 lei / 2,5 lei pentru studenţi     Progresele din domeniul topografiei și cartografiei înregistrate în epoca modernă au modificat radical conținutul și forma reprezentărilor planimetrice ale orașelor. Cea mai bogată imagine a acestor transformări este oferită de cazul bucureștean, a cărui complexitate urbanistică și geografică nu poate fi comparată, în epocă, cu cea a vreunui alt oraș din această zonă. Bazându-ne pe o suită de planuri care acoperă perioada dintre finalul sec. XVIII și începutul sec. XX, vom încerca să urmărim cum este reprezentată cartografic modernizarea urbană, atât la nivelul transformărilor fizice ale țesutului, cât și la cel al evoluției reprezentărilor mentale ale orașului și urbanității. Toader Popescu (n. 1980, București) este doctor în arhitectură, lector universitar în cadrul Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București și alumnus al Colegiului Noua Europă (NEC). Arhitect și urbanist practicant, desfășoară proiecte de cercetare istorică, arhitecturală și urbanistică aplicată în cadrul practicii private, precum și în context academic. Este editor asociat al revistei sITA – studies in History and Theory of Architecture și autor de cărți și articole. Volumul său de autor Proiectul feroviar românesc (1842-1916) a fost distins cu premiul „Cartea de știință a anului” de către Asociația Editorilor din România în anul 2015.     Participarea la conferinţă se face pe bază de înscriere pe site şi achitarea taxei de 5 lei sau 2,5 lei – tarif redus pentru studenți. http://www.muzeulhartilor.ro/event-item/urbanism-si-urbanitate-in-r...   Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi (MNHCV) din Bucureşti este printre puținele instituţii culturale cu acest specific din lume. Muzeul deține o colecţie de peste 1000 de lucrări realizate în perioada secolelor XVI – XX, hărţi vechi şi gravuri ce reprezintă în principal provinciile româneşti, state şi regiuni europene, precum şi hărţi astronomice și planuri de oraș. MNHCV își propune să devină mai mult decât un muzeu, să fie un loc de intersecție al artelor, un centru pentru studierea și reconsiderarea istoriei și a geografiilor lumii, atât de către specialiști cât și de către publicul general. http://www.muzeulhartilor.ro/     Număr de vizualizări :39http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/mkmXGC5ugGE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Elisabeta Bogățan – Premiul OPERA OMNIA al Uniunii Scriitorilor din... Posted: 30 Nov 2019 08:31 PM PST Anul 2019 înseamnă pentru Elisabeta Bogățan încununarea cu premiul OPERA OMNIA al Uniunii Scriitorilor din România, decernat la Filiala Alba-Hunedoara,  în 2 noiembrie 2019 . Și nu numai atât. Tot în 2019, Elisabetei Bogățan i se acordă Premiul I „Blaise Cendrars” (Francofonie) la Concursul JEUX FLORAUX DU BEARN, a XXV-a Ediție, sub egida  POЀTES SANS FRONTIЀRES, Franța, iunie  2019.   Elisabeta Bogățan, născută la 14 septembrie 1949 în Sânnicolaul Mare, județul Timiș, este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Societății Poeților Francezi din Paris și a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România. A aderat, de asemenea, și la alte asociații, societăți și uniuni ale scriitorilor. Opera sa de până acum, pentru care a fost încununată cu premiul OPERA OMNIA,  cuprinde : Volume de poezie: 1996 : Gazeluri, Ed. Monada, Petrila ; 1998: Hipnoze, Ed. Helicon, Timişoara, în seria selectivă “Liliput”. Carte distinsă în 1999 la Concursul Novalis, München, Germania, cu Premiul I şi Diploma Novalis “Lob und Anerkennung für aussergewöhnliche Lyrik”; 1999: De dragoste, Ed. Eminescu, Bucureşti; 1999: Zodia dezlegătorilor de semne (poeme), Ed. Cartea Românească, Bucureşti; 2001 : Cântece de rezemare, Ed. Albatros , Bucureşti; 2005: Generaţia Ianus, Ed. Confluenţe, Petrila; 2007: Gazeluri / Ghazels, Ed. Confluenţe, Petrila; (gazelurile au fost distinse cu Premiul literar Naji Naaman pentru creativitate, la concursul Premii literare Naji Naaman 2012, Editions Maison Naaman pour la Culture, Jounieh, Liban și incluse în antologia Premii literare Naji Naaman 2012, Editions Maison Naaman pour la Culture, Jounieh, Liban) ; 2007 : apare volumul de poezii Semne / Signes, Editura Poètes à vos plumes, Paris, Franţa, trad. în lb. fr. de Elisabeta Bogăţan şi Linda Bastide. (Carte distinsă în 2008 cu Premiul I de poezie / Premier Prix de Poésie decernat de Les Éditions Poètes à Vos Plumes la Concours International de Poésie Francophone, Paris; 2015 : Sub zodii, Ed. Tipo Moldova, Iași (și 2017 la Ed. eLiteratura, București) ; 2017 : Unde/ Où/ Where/ Где (Gde), Ed. Poètes à vos plumes, Paris, Franţa, trad. în lb. fr. de Elisabeta Bogăţan şi Linda Bastide, trad. în lb engleză de Lia-Dana Bălan, trad. în lb.rusă de Svetlana Prigotzkaia (Светлана Пригоцкая) ; 2017 : Idile , Ed. Timpul, Iași ; 2018 : Ponts / Punți, Ed. Sofiana, Petrila; 2018 : Iubirile, Ed. Eurostampa, Timișoara. Studii literare  în volum: Cornel Nistea – fascinația prozei scurte, Ed. Tipo Moldova, Iași, 2019 Culegeri şi prelucrări folclorice publicate în volum (în colaborare cu Ioan Dan Bălan) : 1996: Legendele Parângului, Ed. Carminis, Piteşti; 1997: Legende din Valea Jiului 1, Ed. Imago, Sibiu; 1998 : Legende din Valea Jiului 2, Ed. Imago, Sibiu; 1999: Legendele Văii Jiului 1 , Ed. Monada, Petrila; Studii etnografice (în colaborare cu Ioan Dan Bălan): 2011: Momârlanii. Tradiţii, credinţe, obiceiuri, Ed. Confluenţe, Petrila; 2012 : Momârlanii, o comunitate inexistentă în dicţionare. Consideraţii privind termenul de momârlan, Ed. Sofiana, Petrila. Poezii pentru copii: 2004: Ghemotoc, Roconstruct Petroşani, cu ilustrații de Cipriana Chința TRADUCERI: În limba franceză: Numeroase volume de poezie ale poeților români sunt traduse în limba franceză, și publicate la edituri din Franța, sau România, astfel : 1. Magdalena Constantinescu, Parfum , Ediţie bilingvă română – franceză, Editura Monada, Petrila, 2003; 2. Eugen Evu, Oglinda verde / Le miroir vert , Ediţie bilingvă română – franceză, (traducerea semnată în colaborare cu Linda Bastide),  Editura Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2008; 3. Lucian Alexiu, Palimpsest / Palimpseste, Ediţie bilingvă română – franceză, (traducerea semnată în colaborare cu Linda Bastide),  Editura Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2009; 4. Gheorghe Grigurcu, Flori de antracit / Fleurs en anthracite, Ediţie bilingvă română – franceză, (traducerea semnată în colaborare cu Linda Bastide),  Editura Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2009; 5.  Paulina Popa, Altă vorbire / Autre language, Ediţie bilingvă română – franceză, (traducerea semnată în colaborare cu Linda Bastide),  Editura Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2009; 6. Ioan Dan Bălan, Praguri / Seuils, Ediţie bilingvă română – franceză, (traducerea semnată în colaborare cu Linda Bastide),  Editura Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2009; 7.  Leo Butnaru, Noyau, (traducerea în colaborare cu Linda Bastide şi George Astaloş), Ed. Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2013 ; 8. Slavomir Gvozdenovici, Fresque intérieure, traducere în colaborare cu Linda Bastide și Lucian Alexiu, Editions Poètes à vos plumes, Paris, Franța, 2015 ; 9. Mariana Pândaru, Cuvinte aprinse /Mots brûlants , traducere în colaborare cu Linda Bastide,  Editura Poètes à vos plumes, Paris, Franța, 2015 ; 10.   Victoria Milescu, Raportul de aur/ La proportion d’or ,  Ediţie bilingvă română – franceză, Editions Poètes à vos plumes, Paris, Franța, 2015 ; 11.   Mariana Zavati Gardner, Oglinda cu vise / Le miroir aux rêves, Ediţie bilingvă română – franceză, Editions Poètes à vos plumes, Paris, Franța, 2016 ; 12.  Ion Jurca Rovina, Iluminări / Illuminations, Ediţie bilingvă română – franceză, (traducerea semnată în colaborare cu Linda Bastide),  Editura Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2016; 13.  Simona-Grazia Dima, Mierea nopții / Le miel de la nuit, Ediţie bilingvă română – franceză, (traducerea semnată în colaborare cu Linda Bastide),  Editura Poètes à vos plumes,  Paris, Franţa, 2016 Din limba franceză: : Numeroase volume de poezie ale poeților de limbă franceză sunt traduse în limba română, și publicate la edituri din România, astfel : 1.  Émile Kesteman, Les Amours / Iubirile , Édition bilingue: français-roumain / Ediţie bilingvă: franceză-română, Editura Monada, Petrila, 2003; 2. Linda Bastide, Ile-Montagne de la Clape  / Insula-Munte La Clape, Editura Confluenţe, Petrila, 2005 ; 3. Linda Bastide, Plumes / Pene, ediţie bilingvă rom.-fr., Editura Confluenţe, Petrila, 2006; 4. Linda Bastide, Une plume verte qui courrait  dans l’herbe / O pană verde ce alerga prin iarbă, ediţie bilingvă rom.-fr.,  Editura Confluenţe, Petrila, 2006; 5. Linda Bastide, Fétu de paille / Flecuşteţ  de pai, ediţie bilingvă rom.-fr., Editura Confluenţe, Petrila, 2008; 6. Diane Descôteaux,  Au-delà du décor / Dincolo de decor , Editura Confluenţe, 2009 ; 7. Linda Bastide, Narbonne ou les Jardins d’Antoine / Narbonne sau grădinile lui Anton, Editura Confluenţe, Petrila, 2009; 8. Linda Bastide, De-a lungul oglinzii, Editura Confluenţe, Petrila, 2011; 9. Linda Bastide,  De-a lungul timpului, Editura Confluenţe, Petrila, 2012 ;  10. Linda Bastide, 13 pas dans le sable, 13 pasos en la arena, 13 steps in the sand, 13 paşi pe nisip, (fr.-sp.-engl.-rom) , vers. sp. semnată de Pedro-Luis Soldevilla Herrero şi Laura Părău, vers. engl. Hernàn Rubin Armas,  Editura Confluenţe, Petrila, 2013 ; 11. Linda Bastide,  13 pas sur les pavés bleus de Montmartre / 13  pași pe pavajele albastre din Montmartre, Editura Confluențe, Petrila, 2016 A primit numeroase PREMII, DIPLOME, TITLURI, în România, Germania, Franţa, Rusia, Liban. A fost cuprinsă în numeroase ANTOLOGII, în România, Franța, Germania, Liban., precum și în ENCICLOPEDII, DICŢIONARE din România. A fost invitată să participe la ANCHETE LITERARE, INTERVIURI și a coordonat anchete literare. A participat la manifestări literare desfăşurate în țară și în străinătate . Este redactor şef al revistelor: Confluenţe literare internaţionale, Revista de etnografie, antropologie şi folclor. A PUBLICAT în numeroase reviste literare din România și din străinătate. Considerăm utilă citarea unei poezii din ultimul volum publicat și a câtorva rânduri critice referitoare la ultimele două volume publicate, pe care le anexăm. CRONICAR   Și câte Morgane   nisipul deșertului viscolit prin mine   nisipul trupului viscolit prin palma timpului   și câte Morgane la izvoare de cântec   mă iartă Doamne că prea mult le iubesc și le-am iubit (din volumul „Iubirile”, Ed. Eurostampa, Timișoara, 2018   Extrase critice: „Spre deosebire de cărțile premiate la Botoșani cu marele premiu , în care atmosfera era apocaliptică,  Elisabeta Bogățan, prin cartea „Idile”, iese din seriile întunecate. E un stil fericit pentru poezia de azi. Aș face o comparație cu o carte a lui Virgil Nemoianu, “Microarmonia. Dezvoltarea si utilizarea modelului idilic în literatură” – o carte despre care am scris de multe ori, cu mari elogii. Ziceam că poezia acestei cărți, prin modelul idilic, are un drum cel puțin citabil azi. Se remarcă o aparentă simplitate a poeziei sale, care nu e ușor de obținut, cu atât mai mult că viziunea e înaltă.” Cornel Ungureanu,   Lansarea volumului de versuri „Idile”, de Elisabeta Bogățan, în „Agenția de carte”, 20 mai, 2018 „Descopăr, cu încântare, în volumul Idile(Editura Timpul, Iași, 2017), al Doamnei Elisabeta Bogățan, o poezie de elevat rafinament existențial și artistic, o poezie pe cât de cantabilă (uneori în discrete, prelucrate, supraelaborate, tonuri folclorice), pe atât de profundă. O poezie mistică (animată de un misticism panteist sui-generis), vibrând, până la ultima fibră, până la ultimul acord, până la ultima silabă, de un foarte personal erotism pancosmic.” Eugen Dorcescu,  Poezia Elisabetei Bogăţan sau erotismul antropocosmic, în  Banchetul , an IV, nr. 43- 44-45 / 2019, pag. 2018-220 „Recentul volum de versuri al Doamnei Elisabeta Bogățan, intitulat Iubirile (Ed. Eurostampa, Timișoara, 2018), frapează și impresionează prin amplitudinea spirituală a mesajului central, prin altitudinea estetică, dar și prin rigoarea construcției. (…) Rareori mi-a fost dat să întâlnesc o viziune atât de clară asupra sensului existenței și o omogenitate discursivă atât de atent supravegheată, admirabil asimilate ideatic și estetic.” Mirela-Ioana Dorcescu,  Despre metafizica iubirii,  în  Discobolul, nr. 7-8-9 / 2019