Newsletter Agentia de carte - 16 aprilie 2022

[altmariusbook]

“Romfilatelia: ”Colecții. Palatul Elisabeta”” plus 3 more

---

• Romfilatelia: ”Colecții. Palatul Elisabeta”
• ”Artiști ai cuvintelor și necuvântătoarele lor” – expoziție MNLR în...
• ”Smochinul”, de Goran Vojnović
• Poeta Martine Magtyar și artistul vizual Mihai Zgondoiu, într-un ev...

Romfilatelia: ”Colecții. Palatul Elisabeta” Posted: 15 Apr 2022 11:52 AM PDT Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale cu tematica Colecții și introduce în circulație vineri, 15 aprilie 2022, emisiunea de mărci poștale ”Colecții. Palatul Elisabeta”. Emisiunea, alcătuită din șase timbre, șase minicoli, o coliță dantelată și două plicuri prima zi a emisiunii, asociază costumelor populare din patrimoniul Palatului Elisabeta, imaginile reginelor sau principeselor din Familia Regală a României și elemente statuare, iar pe plicurile prima zi, imagini de interior din Saloane ale Palatului Elisabeta. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este ilustrat un costum tradițional din Pădureni, 1/2 sec. XX, gospodărie, care a fost purtat de Regina Elena. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,80 lei este redat un costum tradițional de mireasă din Argeș, 1/4 sec. XX, atelier sătesc, care a fost purtat de Regina Maria. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,90 lei este reprezentat un costum tradițional din Vrancea, 1/4 sec. XX, gospodărie, purtat de Regina Elisabeta.  Un costum tradițional din Muscel, haină de inspirație tradițională, 1/4 sec. XX, atelier sătesc, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei, a fost purtat de Principesa Ileana.   Un costum tradițional din Vâlcea, 1/4 sec. XX, gospodărie, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei, a fost purtat de Principesa Mărioara.   Pe timbrul cu valoarea nominală de 15,60 lei este redat un costum tradițional din Romanați, 1/4 sec. XX, gospodărie, care a fost purtat de Regina Maria.   Pe colița emisiunii cu valoarea nominală a timbrului de 32 lei este ilustrat un costum tradițional din Olt, 1/4 sec. XX, gospodărie.   Romfilatelia mulțumește Asociației Casa Majestății Sale Custodele Coroanei și fotografului Daniel Angelescu, Domnului Director General Narcis Dorin Ion și echipei Muzeului Național Peleș, Domnului Director General Virgil Ștefan Nițulescu și echipei de documentare a Muzeului Țăranului Român, pentru sprijinul documentar și fotografic oferit la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.   Emisiunea filatelică va fi disponibilă începând de vineri, 15 aprilie 2022, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul nostru online: http://romfilatelia.ro/store/.   Număr de vizualizări :1

”Artiști ai cuvintelor și necuvântătoarele lor” – expoziție MNLR în... Posted: 15 Apr 2022 11:48 AM PDT Muzeul Național al Literaturii Române, în parteneriat cu Plaza România, Centrul pentru Tineret al Municipiului București, ASPA și Red Panda, vă invită să vizitați expoziția dedicată animalelor de companie ale scriitorilor români. Expoziția cuprinde texte ale scriitoarelor Alina Pavelescu, Alina Purcaru, Livia Ștefan și Lidia Vianu, precum și texte ale muzeografilor și o selecție de fotografii din arhiva MNLR, care surprind imagini ale scriitorilor români în diferite etape ale vieții lor alături de familii și prieteni. Numele animalelor de companie este deseori inspirat de numele personajelor sau chiar ale autorilor preferați, de numele rudelor sau ale unor personaje mitologice. Îi veți descoperi pe Satyr, Bob, Contele Tărâță, pe Pușkin și Marty, pe Băselu, dar și pe Bumble-Bea, căreia Lidia Vianu i-a dedicat un jurnal liric. Una dintre mizele organizării acestui proiect este aceea de a încuraja publicul vizitator să adopte animalele care așteaptă un cămin, îngrijire și afecțiune. Expoziția va putea fi vizitată zilnic, de luni până duminică, în intervalul 10.00 – 22.00, până în data de 30 aprilie 2022, la sediul Plaza România, din Bulevardul Timișoara 26.   Expoziția Periplu senzorial Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66, Sălile „Al. Oprea” și „Al. Condeescu” 5 – 30 aprilie 2022 Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția de pictură și ceramică Periplu senzorial, aparținând filialei Constanța a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Artiști expozanți: Mariana Constantinescu, Cristina Tudorache, Anca Pașa Deaconu, Ana-Maria Ceară, Eusebio Spînu, Florentin Sîrbu   _______________ Expoziția Povești nemuritoare Muzeul Național al Literaturii Române, Calea Griviței 64-66, Sala „Petru Creția” 7 – 30 aprilie 2022 Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția intitulată Povești nemuritoare, care va fi deschisă până la 30 aprilie. „Pictura nu mai spune povești de multă vreme, deoarece își ocupă tot timpul cu spaimele, cu coșmarurile, cu frustrările și cu uto/distopiile istoriei mici care, în mod paradoxal, reușesc  să nu mai spună nimic. Noi, Dalina Bădescu, Dragoș Zipfl și Pompiliu Buleu, redescoperim lumea pierdută a personajelor, a compozițiilor cu multe evenimente și a narației ca miză plastică. Și ca să nu fim singuri, ne însoțește un povestitor de-adevăratelea, care vine din lumea savuroasă a lui Ion Creangă, adică Pavel Șușară.” – Dalina Bădescu ____________   Bucureștiul lui Mircea Eliade | Expoziție în mansarda MNLR Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 Vă invităm să călătoriți prin Bucureștiul interbelic, prin „Bucureștiul lui Mircea Eliade”. Expoziția vă prezintă o geografie literară bucureșteană, realizată pe hărți din 1914, 1928, 1938 pe care au marcat locuri reale, case și străzi care au existat cu adevărat și care în bună măsură au rămas până astăzi. Pe hărți sunt semnalate nu doar străzile și clădirile reale, ci și personaje și momente narative sau pasaje literare care fac din acea stradă sau casă un loc semnificativ. Expoziția este structurată pe șapte teme mari, așa cum apar ele pe harta alăturată. Dincolo de arheologia urbană a numelor de străzi, de trasee ale personajelor și al tramvaiului 14, de scene ale unor evenimente sau de tipologii de case, șapte instalații cinematice oferă un comentariu artistic asupra unora dintre pasajele literare selectate. Inspirate de tehnici de film de la începuturile cinematografiei, cele șapte instalații vă invită să le experimentați pentru a declanșa o secvență animată, sau pentru a vă recompune propriul București al lui Eliade. Vizitarea expoziției se face pe baza unei programări la numărul de telefon [phone] (WhatsApp) sau prin trimiterea unui e-mail la adresa [e-mail]. ________________   Expoziția Tudor Arghezi, tipograf și ziarist reprezintă o colecție de desene semnate Francisc Șirato, imprimate după o serie de plăci tipografice de zinc existente în Colecția Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Desenele au fost publicate în paginile revistei „Cronica” (1915-1916) al cărei director era Tudor Arghezi. Majoritatea imaginilor expuse apar pe coperta revistei săptămânale și ilustrează articolul din deschiderea fiecărui număr, articol scris, de cele mai multe ori, chiar de Tudor Arghezi. Iată, așadar, cum colaborează gazetarul cu ilustratorul, cum se pot completa, în exprimarea unei idei, două tipuri de manifestări artistice, cea plastică și cea a cuvântului, cum se conjugă pamfletul și caricatura, totul devenind posibil prin „miracolul” tipografiei, acest meșteșug atât de drag lui Arghezi! Expoziția poate fi vizitată la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Str. Mărțișor 26), fiind expusă în Tipografia Mărțișorului în fiecare zi, de marți până duminică, în intervalul orar 09.00 – 17.00.   Evenimente on-line:   mini-Cafeneaua critică on-line Luni, 18 aprilie 2022, ora 19.00: Constantin Abăluță Joi, 21 aprilie 2022, ora 19.00: Amalia Lumei și Ovidiu Pecican pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR.   Invitatul episodului #124 al mini-Cafenelei critice on-line, de luni, 18 aprilie 2022, este poetul Constantin Abăluță, de asemenea prozator, dramaturg, eseist. Invitații episodului #125 al mini-Cafenelei critice on-line, de joi, 21 aprilie 2022, sunt Amalia Lumei, jurnalistă și teoreticiană a teatrului, și Ovidiu Pecican, istoric și scriitor polivalent, profesor la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj și director/ redactor-șef al revistelor culturale Steaua, La Mongolu și Avalon.   Amfitrion: Ion Bogdan Lefter. Desfășurată din primăvara lui 2018 la Muzeul Național al Literaturii Române – MNLR, Cafeneaua critică, longevivul proiect de dezbateri culturale inițiat în 1994 de criticul Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, și-a suspendat edițiile săptămânale în martie 2020 din cauza pandemiei generate de coronavirusul SARS-COV-2. Încă în plină criză sanitară mondială, deci în imposibilitate de a-și relua întâlnirile cu invitați speciali și cu public, Cafeneaua critică a revenit totuși la 1 februarie 2021 sub forma unor mini-Cafenele critice on-line pe site–ul MNLR, pe platforma  și pe pagina de Facebook a Muzeului. În locul obișnuitelor dezbateri ample pe subiecte de actualitate culturală, mini-Cafenelele critice oferă dialoguri cu personalități literare, artistice, intelectuale despre chiar viața din timpul pandemiei. Primele episoade ale mini-Cafenelei critice on-line pot fi accesate aici.   _____________   Marți, 19 aprilie 2022, ora 21.00 Primul meu american: întâlniri și portrete transatlantice / My First American: Transatlantic Encounters and Portraits Romanian Cultural Institute in New York / ICR New York și Muzeul Național al Literaturii Române reiau seria colaborărilor fructuoase derulate de-a lungul ultimilor doi ani cu un nou proiect online intitulat „Primul meu american: întâlniri și portrete transatlantice” / “My First American: Transatlantic Encounters and Portraits”. Seria acestor recitaluri literare se va desfășura, lunar, în perioada 19 aprilie – 18 octombrie 2022 și îi are ca invitați pe scriitorii Ana Maria Sandu, Bogdan Coșa, Adriana Babeți, Florin Lăzărescu, Elena Vlădăreanu și Caius Dobrescu, care au fost rugați să își reamintească prima întâlnire cu un american „în carne și oase” și impactul avut de aceasta în viața și cariera lor literară. Textele inedite, scrise special pentru acest proiect, vor fi citite de autori în română, fiind subtitrate în engleză. Traducerile sunt semnate de Andrew K. Davidson, Diana Manole și Gabi Reigh. Programul se va deschide cu textul Anei Maria Sandu care a ales să se refere la o întâlnire plină de miez cu starul literar româno-american Andrei Codrescu.   Ana Maria Sandu a debutat în 2003 cu volumul Din amintirile unui Chelbasan (Editura Paralela 45), reeditat în 2013 la Editura Art. Cartea a fost tradusă în limba franceză în 2010 cu titlul L’écorchure. În 2006 a publicat la Editura Polirom, în colecţia „Ego. Proză”, romanul Fata din casa vagon, text ce stă la baza spectacolului de teatru cu același nume, pus în scenă în 2019, iar în 2010 romanul Omoară-mă! Acesta din urmă a fost tradus în limba italiană (Uccidimi, Aìsara, 2012), iar în 2018 a apărut în limba maghiară, la Editura Vince Kiadó Kft. În 2013 a publicat Aleargă (Editura Polirom), dramatizat, de asemenea. În 2017 a publicat volumul de proză scurtă, Pereți subțiri, apărut la Editura Polirom. În 2019 a publicat volumul de eseuri Mama îmi spune că am o viață frumoasă, la Editura Polirom. În 2021 a publicat volumul Hortensia Papadat-Bengescu. Străina (Editura Polirom, Colecția „Biografii romanțate”). A mai publicat texte în antologiile Cartea cu bunici, Bookătăria de texte&imagini, Iubire 13, Prima dată, Nouvelles de Roumanie, Rumänien heute. A coordonat volumul Cu ochii în 3,14, o antologie Dilema veche, apărută în 2016, la Editura Humanitas. Din 2016 a inițiat, împreună cu poeta Svetlana Cârstean, proiectul „Incubatorul de lectură”. Este redactor la revista Dilema veche. *** Parteneriatul dintre ICR New York și Muzeul Național al Literaturii Române din București a debutat în luna iunie 2020 și a continuat pe parcursul anului 2021 cu o serie online originală și de mare success intitulată “Life Anew. Writers Imagine the World after the Pandemic” / „Viața de la capăt. Scriitorii imaginează lumea după pandemie” prin intermediul căreia douăzeci dintre cei mai importanți autori români contemporani își imaginau, în proză, eseu sau poezie, cum se va vindeca această lume după pandemie și cum viața o va lua de la capăt. Recitalurile literare din cadrul acestei noi serii vor fi difuzate pe paginile de Facebook, YouTube și Instagram ale celor doi parteneri, precum și pe website-ul ICR New York. Facebook: https://www.facebook.com/RCINY/live https://www.facebook.com/muzeul.literaturii.romane/ YouTube: https://www.youtube.com/channel/UCVC1AC-TWeHLtaFjVXOlOtw https://www.youtube.com/channel/UCQpV5Yssv-M1Yo-X8Eb5yPA Website: https://www.rciusa.info/literature https://mnlr.ro/ Persoane de contact: Raluca Cimpoiașu, ICR New York, e-mail: [e-mail] Andreea Drăghicescu, MNLR, e-mail: [e-mail]   _________________         Miercuri, 20 aprilie 2022, ora 18.00 pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR Călin-Andrei Mihăilescu | Retorică și seducție #8   Vineri, 22 aprilie 2022, ora 19.00 pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR Cosmin Ciotloș | Ambreiaj #7   Duminică, 24 aprilie 2022, ora 11.00   pe site-ul MNLR și pe pagina de Facebook a MNLR Poezie și creație cu Loreta Popa Invitată: Isabela Neamțu     Cărți și suvenire   Cele mai noi suvenire, ce poartă semnătura artistului Mircia Dumitrescu, sunt disponibile la sediile expoziției de bază, la casele memoriale ale MNLR, în librăria din Calea Griviței 64-66, dar și on-line, aici. Puteți opta pentru plata cu cardul!   Număr de vizualizări :5

”Smochinul”, de Goran Vojnović Posted: 15 Apr 2022 11:36 AM PDT De curând a apărut, la Editura Casa Cărții de Știință din Cluj-Napoca, în colecția Literatură Europeană Contemporană, romanul „Smochinul”, al scriitorului sloven Goran Vojnović (traducere de  Paula Braga Šimenc, prefață de Rodica Grigore). “Cunoscut în spațiul cultural sloven ca unul dintre cei mai reprezentativi scriitori ai tinerei generații, Goran Vojnović a reușit, prin cel de-al treilea roman al său, Smochinul (Figa), să surprindă și să încânte din nou publicul cititor și critica de specialitate. Căci, dacă primele sale două romane, Afară cu cefurii (Čefurji raus! – 2008) și Iugoslavia, lumea mea (Jugoslavija, moja dežela – 2012), aduceau în prim plan, direct sau indirect, o serie de realități care au marcat lumea ex-iugoslavă după 1990, Smochinul evidențiază relațiile de familie, trecutul personal, mereu pus în legătură cu marile evenimente istorice, dar și modul în care oameni din generații diferite se raportează la acel loc numit acasă, pe care îl caută cu înfrigurare, uneori fără a realiza că l-au găsit deja. Publicat în anul 2016 și încununat cu prestigioasele premii Kresnik și Župančič, considerat imediat după apariție una dintre cele mai reușite creații din literatura slovenă a ultimilor ani, comparat cu cele mai bune pagini ale lui Orhan Pamuk sau Colum McCann, romanul acesta este o adevărată saga a cărei acțiune cuprinde câteva generații ale familiei lui Jadran, protagonistul aflat în căutarea marilor adevăruri despre trecut, dar și a drumului spre sine. Veritabil portret de grup, imagine simbolică a unei familii zguduite de mișcarea neprevăzută a plăcilor tectonice ale istoriei recente din Balcani, meditație lucidă asupra relațiilor interetnice din această regiune, Smochinul este deopotrivă un roman de formare, o carte tulburătoare despre căutarea identității, un text care vorbește cu mijloacele marii literaturi despre singurătate și nevoia de comunicare, despre dragoste, risipirea și regăsirea ei, despre oameni și problemele lor dintotdeauna. Naratorul, Jadran Dizdar, trecut de treizeci de ani, pasionat de baschet și angajat al unei case de pariuri sportive, pare pierdut în propria sa viață și se simte înstrăinat de cei care ar fi trebuit să-i fie cel mai aproape. Aleksandar, bunicul lui, a murit de curând, în circumstanțe stranii, existând suspiciunea că s-ar fi sinucis, tatăl său a plecat de acasă de mulți ani, iar Anja, soția, l-a părăsit. Aflat în acest moment de cumpănă și însingurat cum nu fusese niciodată, Jadran caută explicații pentru alegerile pe care tatăl și bunicul lui le-au făcut cu ani în urmă, dar vrea și să găsească soluții pentru a depăși dificultățile cu care se confruntă el însuși. […] Romanul Smochinul, prin intermediul demersului lui Jadran, nu numai că recuperează trecutul unei familii și îi recompune istoria, umplând, prin recursul la imaginația naratorului, golurile inerente care apar pe parcurs, ci caută o cale spre înțelegerea cât mai adecvată a alegerilor și faptelor personajelor, a vinovățiilor și îndoielilor acestora. A rememora istoria și a ține seama de toate lecțiile sale reprezintă, pentru Jadran, calea necesară pe drumul cunoașterii de sine, iar pentru Goran Vojnović, modalitatea cea mai adecvată de a-i ajuta pe cititorii săi să înțeleagă lumea în care trăiesc. Și pe ei înșiși.” Rodica Grigore Număr de vizualizări :6

Poeta Martine Magtyar și artistul vizual Mihai Zgondoiu, într-un ev... Posted: 15 Apr 2022 08:36 AM PDT Sâmbătă, 16 aprilie 2022, de la ora 16:00, la Institutul Cultural Român din Paris (strada Expoziției 1, 75007), va fi lansată cartea „Effacement en trois temps” – „Auslöschung Im Drei Tempi” – „Ștergerea în trei timpi”, scrisă de poeta Martine Magtyar și ilustrată de artistul vizual Mihai Zgonodoiu, care semnează 20 de desene/ilustrații pentru această apariție editorială trilingvă (română, germană, franceză). Poeziile sunt traduse de Joël Vincent și Stéphane Lambion. Cartea este publicată la editura Transignum din Paris la invitația artistei și editoarei Wanda Mihuleac. Lansarea cărții are loc în prezența autorilor, artistul vizual Mihai Zgondoiu și poeta Martine Magtyar, și al directoarei editurii Transignum, d-na Wanda Mihuleac. Intrare liberă în limita locurilor disponibile.     Martine Magtyar este o poetă-editoare care a publicat în vreo zece antologii la mai multe edituri și a publicat la Voix Tissées, o editură asociativă pe care a fondat-o. A creat spectacole cu actori bazate pe poeziile sale: Femme-Latitude, La nuit des murmures, Miroirs dans la nuit și XXX à Camille Claudel. Redactor-șef al revistei Portulan bleu. Cele mai recente publicații: Le Temps au défi, ed Unicité și épipoèmes la Donner à voir în 2020. Îi place să colaboreze cu artiști pentru a da poeziei sale o viziune diferită și mai amplă. Odată i s-a spus Magtyar pe stradă și a păstrat acest nume ca pseudonim.   Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 (în paralel) la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles.