Newsletter Agentia de carte - 15 martie 2020

[altmariusbook]

“„Cărți la alegere. Poeți și poezie”, de Ion Pop” plus 8 more

---

• „Cărți la alegere. Poeți și poezie”, de Ion Pop
• Crime + Investigation transmite serialul experiment „60 de zile dup...
• „EUROPALIA a oferit o scenă deschisă României” – concluziile artișt...
• Librării CLB închise, program de lucru modificat și dezinfectarea s...
• „Excavatorul gloatelor”, de Aleksei Krucionîh
• Institutul Cervantes din București își suspendă activitatea cu publ...
• „Fluieraş de fag mult zice cu drag…”
• Galeria Galateea Contemporary închisă între 13.03 și 31.03.2020
• Scrisoare către vizitatori

„Cărți la alegere. Poeți și poezie”, de Ion Pop Posted: 14 Mar 2020 09:55 AM PDT La Editura Tracus Arte va apărea volumul Cărți la alegere. Poeți și poezie, de Ion Pop. Este vorba, aşadar, de „cărţi la alegere”, selectate din mers, fără pretenţia de a fi fost singurele care să fi meritat această selecţie: cititorului de serviciu, prezent cu o anumită consecvenţă la rubrica fixă dintr-o revistă, i se şi propun titluri ce pot interesa publicaţia în cauză, pe care ochiul lui nu destul de atent le-ar fi putut omite. O limitare vine şi din partea ritmului de apariţie al revistei în care deţii poziţia de „cronicar” – a scrie, de pildă, despre o carte-două pe lună, cum a fost cazul meu, reduce mult din deschiderea unghiului de privire asupra fluxului literar. E de precizat, însă, imediat, că cel care decide asupra alegerii e, totuşi, „cronicarul” şi că acesta nu se cade să accepte nicio intervenţie interesată în susţinerea ori respingerea unei cărţi sau a alteia. Intră, desigur, în joc şi dispoziţiile de moment ale cititorului specializat, capacitatea sa de a-şi cultiva mereu atenţia la ceea ce se întâmplă pe „piaţa” literară, încât să nu-i scape scrieri meritând cu adevărat semnalarea. Am încercat, pe cât mi-a fost cu putinţă, să evit ca asemenea dispoziţii să cadă la nivelul capriciului şi al impulsurilor necontrolate de conştiinţa critică în stare de veghe. – Ion Pop De același autor: Critică și istorie literară – Avangardismul poetic românesc (1969); Poezia unei generații (1973); Transcrieri (1976); Nichita Stănescu. Spațiul și măștile poeziei (1980); Lucian Blaga. Universul liric (1981); Lecturi fragmentare (1983); Jocul poeziei (1985); Avangarda în literatura română (1990); A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei (1993); Gellu Naum. Poezia contra literaturii (2001); Viață și texte (2001); Lucian Blaga în 10 poeme (2008) Introducere în avangarda literară românească (2007); „Echinox”. Vocile poeziei (2008); Din avangardă spre ariergardă (2010); Scara din bibliotecă (2013); Poezia românească neomodernistă (2018), Poezie – Propunere pentru o fântână (1966); Biata mea cumințenie (1969); Gramatică târzie (1977); Soarele și uitarea (1985); Amânarea generală (1990); Descoperirea ochiului (2002); Elegii în ofensivă (2003); Litere și albine (2010); În fața mării (2011); Casa scărilor (2015); Lista de așteptare (2019), Publicistică – Ore franceze (1979); Ore franceze II (2002); Coordonator al Dicționarului analitic de opere literare românești (1998-2003); Interviuri (2011).  https://edituratracusarte.ro/2020/03/13/carti-la-alegere-poeti-si-...   Număr de vizualizări :1http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/GeFHt1eZjtM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Crime + Investigation transmite serialul experiment „60 de zile dup... Posted: 14 Mar 2020 09:48 AM PDT Crime + Investigation® transmite începând cu data de 13 martie 2020, în fiecare vineri, de la ora 21:00, serialul experiment „60 de zile după gratii”, care prezintă o perspectivă inedită asupra vieţii în închisoarea Clark din Indiana. Aici, şapte voluntari nevinovaţi se amestecă printre deţinuţi, timp de 60 de zile, fără ca polițiștii, gardienii și ceilalți condamnați să cunoască acest lucru. Scopul experimentului este de a scoate la lumină problemele din cadrul sistemului judiciar american. Participanții se oferă voluntar pentru a petrece sub acoperire 60 de zile într-una dintre cele mai dure închisori din Statele Unite ale Americii, în încercarea de a obține cât mai multe informații despre prizonieri și paznici, cât și despre vulnerabilitățile generale pe care le prezintă sistemul penitenciar american. Înainte de a deveni parte din acest experiment și de a intra în închisoare, voluntarii primesc câte un pseudonim, un scurt istoric al activității în conformitate cu personajul pe care îl au de jucat, inclusiv detalii despre acuzațiile pentru care au fost arestați. De asemenea, aceștia sunt la curent cu faptele pentru care au fost condamnați ceilalți deținuți și primesc instrucțiuni despre cum să acționeze în preajma lor.   Așadar, experimentul „60 de zile după gratii” oferă telespectatorilor o perspectivă nemijlocită asupra lumii periculoase din penitenciar, pe măsură ce participanții se adaptează în detenție.   Despre Crime+ Investigation Crime + Investigation® dezvăluie lumea complexă și fascinantă a crimelor, purtând telespectatorii într-o călătorie în căutarea adevărului, dreptății şi a unei mai bune înțelegeri a comportamentului unui ucigaş. Fiecare călătorie este personală şi emoţională, fiind completată de poveştile anchetatorilor, experţilor şi a victimelor și apropiaților acestora. Crime + Investigation® este disponibil la nivel internațional în peste 50 de milioane de locații și difuzat în 18 limbi. Crime + Investigation® a fost lansat în România din 2013 și este prezent pe toate platformele majore de cablu din țară, inclusiv: Akta-Digital Cable Systems, Next-Gen Communications, Orange, Telekom și UPC-Vodafone.       Număr de vizualizări :2http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/EX2FpeaaHqw?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„EUROPALIA a oferit o scenă deschisă României” – concluziile artișt... Posted: 14 Mar 2020 09:43 AM PDT Coordonatorul participării României la Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA (2019 – 2020), Institutul Cultural Român, a reunit recent o bună parte a celor care au contribuit la acest program de țară. În urma acestei întâlniri, care a avut loc în Sufrageria Regală de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), vă prezentăm o serie de mărturii ale artiștilor, curatorilor și managerilor culturali despre EUROPALIA ROMÂNIA.   Doina Lemny, curator al expoziției „Brâncuși. Sublimarea formeiˮ „EUROPALIA a oferit o scenă deschisă României, pe care țara noastră a exploatat-o pentru a pune pe această scenă momente culturale deosebite. În ceea ce mă priveşte a fost o experienţă personală şi profesională pentru care le mulţumesc părţii belgiene care m-a solicitat şi părţii româneşti care m-a susţinut. A fost deosebit de dificil. Am avut speranţa, dar nu siguranţa că se va realiza. Muzeele care deţin aceste opere şi muzeele din ţară nu împrumută atât de uşor opere de Brâncuşi, pentru că ele sunt foarte rare și fragile. (…) Încă o dată, Brâncuși trebuia prezentat pentru că este una dintre personalitățile românești care ne reprezintă. Într-adevăr, am fost reprezentați cu demnitate de opera acestui mare sculptor care a deschis căile artei secolului XX și XXI. Să nu uităm că artiști contemporani s-au inspirat din arta lui Brâncuși. (…) Din câte ne spun şi organizatorii, a fost un real succes. Presa a salutat cu foarte mult entuziasm această expoziţie, în fiecare zi era atâta lume, că de abia se puteau vedea lucrările. Există o poftă de a-l cunoaşte pe Brâncuşi, iar în ceea ce mă priveşte am încercat să prezint conceptul acestei expoziţii într-un mod pedagogic, pentru a putea să-l înţelegem pe acest artist care ne încântă pe toţi şi care ne reprezintă”. Andrei Ujică, regizor „Retrospectiva de filme de la Bruxelles din cadrul EUROPALIA, pe plan internațional, a fost prima de o asemenea anvergură din istoria cinematografiei române. Niciodată nu au fost reprezentate, în străinătate, un număr atât de mare și de semnificativ de filme românești. Acest lucru a fost posibil, întâi de toate, datorită unui interes crescând în străinătate pentru cinematografia română. În ultimii 15-20 de ani, odată cu apariția noului val de film românesc, cinematografia română s-a ridicat la discursul superior al cinematografiei de artă internațional. Odată cu inventarea aparatului de filmat, arhivele de imagine în mișcare au devenit un loc în care noi am depozitat istoria. De aceea, importanța pedagogică a unei retrospective este în continuă creștere. Ar trebui eliminate niște minusuri pedagogice care persistă din cauza  unei organizări învechite a învățământului superior. Să speram că încet lucrurile vor merge în direcția asta și o sa încercăm să ne racordăm la dezideratele unei culturi cinematografice, care în alte părți sunt mult mai avansate. Pentru că altfel, toată mișcarea asta numită Noul Val Românesc ar sucomba din lipsă de public, din lipsă de discurs critic cu impact, din lipsă de cinematografe, așa cum s-a întâmplat de câteva ori în istoria culturii române. Filmul românesc prezentat în EUROPALIA ROMÂNIA ne-a dat speranțe că merită să rămânem optimiști“. Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR) „EUROPALIA ROMÂNIA, cel mai mare program cultural pe care l-a facut România până în prezent în afara granițelor sale, a prins contur printr-o metodă foarte simplă: cooperarea. EUROPALIA este probabil cel mai bun exemplu al unui rezultat pozitiv atunci când toate echipele sunt animate de un țel comun. Sigur, mă voi referi mai ales la contribuția Muzeului Național de Istorie a României și a partenerilor săi. Este vorba despre peste 30 de muzee din țară și două muzee foarte importante din Belgia, Muzeul Galo-Roman din Tongeren și Muzeul Grand Curtius din Liège. Am avut privilegiul de a prezenta cel mai elocvent ansamblu de expoziții, care reprezintă moștenirea culturală străveche a locuitorilor din spațiul numit azi România. Ca experiență profesională, pot să vă spun că până acum niciun muzeu din țara noastră nu a fost pus în situația de a pregăti într-un timp relativ scurt două expoziții de o asemenea amploare. Nu e vorba doar de numărul de piese, ci și despre efortul diplomatic, deoarece orice expoziție are în spate o intensă activitate de negociere și de pregătire tehnică. Scopul final este acela de a releva publicului înțelegerea în profunzime a obiectivului expozițional. (…) Spațiul românesc are o poziție privilegiată în peisajul civilizațiilor străvechi europene. Publicul din Belgia și în general publicul din Occident știu foarte puțin despre cât de importantă a fost această parte a Europei în preistorie. (…) Pentru public, sunt convins că expozițiile au fost o revelație și dovada este numărul mare de vizitatori care au vizitat Muzeul din Tongeren și pe cel din Liège”. Marin Cazacu, curator muzică „În 2017, am fost numit curator pe domeniul muzicii pentru EUROPALIA. Sunt mândru să mărturisesc acum, la final de festival, că peste 60% din ceea ce am propus s-a realizat. Mi-aș fi dorit, recunosc, ca în afară de Brâncuși (…), să avem un eveniment separat George Enescu în EUROPALIA. Nu s-a putut realiza, dar George Enescu a fost prezent în aproape toate evenimentele de muzică clasică și de jazz. Mă bucur că l-am avut în program pe cel mai în vogă dirijor român de peste hotare, Cristian Măcelaru, pe care l-a vrut invitat neapărat partea belgiană. Cristian Măcelaru și-a anulat concerte din Australia pentru a fi prezent în EUROPALIA și mă bucur că a condus Orchestra Națională a Belgiei la BOZAR. Sunt specialist în muzică clasică și jazz, de aceea pentru muzică tânără a trebuit să mă documentez și eu și toți colegii din Institutul Cultural Român. Am reușit să acoperim cu brio toate secțiunile muzicale și România a fost reprezentată într-un fel împlinit pe toate aceste domenii (…)“. Liviu Constantinescu, director al Muzeului Național de Artă al României (MNAR) „De-a lungul timpului, MNAR a colaborat la o serie de expoziții de mare amploare, care au fost prezentate în Franța, Japonia, Statele Unite, Italia. În cazul EUROPALIA, am fost impresionați de modul în care, pentru expoziția Brâncuși de la BOZAR, o serie de mari muzee din lume au înțeles să răspundă imediat pentru a pune la dispoziție piese pe care de puține ori avem ocazia să le vedem. Am fost impresionați de modul în care au conlucrat atât partea belgiană, cât și partea românească, reprezentată de Institutul Cultural Român și de ceilalți participanți“.   Constantin Chiriac, director al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu „Anul trecut a fost un an de grație. Am avut șansa să ne prezentăm în fața Europei cu unele dintre cele mai interesante prezențe pe care le-a avut România vreodată în fața Europei. În primul rând, expoziția Brâncuși, care a fost un triumf și care a însemnat o adunare de energii, de forțe fără precedent și care, prin recordul de vizitatori, a avut un răspuns al publicului european pe măsură. Ne-am bucurat că am putut să ducem la Bruxelles «Povestea prințesei deocheate», unul dintre cele mai importante proiecte teatrale pe care România le-a cunoscut vreodată (…). Impactul acestui spectacol a fost absolut extraordinar și prezența acestui spectacol între 12 și 20 decembrie în fața publicului european a fost poate cel mai important model de ce înseamnă diplomație culturală”. Răzvan Popovici, muzician, director SoNoRo „Am fost de la început părtași activi la crearea acestei minunate ediții EUROPALIA ROMÂNIA 2019. Alături de Marin Cazacu, ne-am sfătuit și am planificat pe termen lung concertele României în EUROPALIA. Seara de deschidere de la începutul lunii octombrie, imediat după ce președintele României și familia regală a Belgiei au inaugurat, alături de curatorul Doina Lemny, expoziția Brâncuși, a fost una dintre cele mai emoționante seri la care am participat personal. Am cântat Enescu și Bartok, Rapsodia Română și Dansuri populare românești. A fost frumos că am putut găsi un liant între muzică, concertul de deschidere și expoziția lui Brâncuși. Apoi, în luna ianuarie, am avut, de asemenea, marea plăcere să revenim în cadrul EUROPALIA cu muzica lui George Enescu, alături de mari muzicieni care provin din România. Aportul personal și aportul SoNoRo a fost foarte important în acest festival extraordinar, care a fost cea mai importantă participare culturală a României în străinătate din ultimii zeci de ani!” Valentin Răduțiu, violocelist „A fost o deosebită bucurie pentru mine să pot participa și să reprezint România în Festivalul EUROPALIA, în concertul de deschidere din octombrie 2019. De asemenea, acompaniat de pianistul suedez Per Rundberg, la Palatul BOZAR, tot în cadrul Festivalului EUROPALIA România, am interpretat, într-un recital, Sonata nr. 1 in mi minor op 38 pentru violoncel și pian de Johannes Brahms și Sonata nr.2 în Do Major pentru violoncel şi pian de George Enescu. Doresc să mulțumesc tuturor pentru susținere și pentru bucuria de a interpreta muzica lui Enescu în fața lumii”. Andreea Căpitănescu, curator „Scena din Belgia este, cel puțin în domeniul dansului contemporan și al performance-ului, una din cele mai importante din lume. Rolul de a programa pentru EUROPALIA, un program coerent care să și reprezinte România, care să fie interesant și pentru spațiile artistice și pentru curatorii belgieni, nu a fost deloc ușor. EUROPALIA nu este un festival-vitrină, care invită proiecte deja existente, ci este un festival care își dorește foarte mult să prezinte creații și artiști contemporani, alături, evident, de proiecte de patrimoniu. (…) Un alt aspect important a fost realizarea de creații noi, dar și prezentarea lor în premieră mondială. În acest sens, am invitat unul dintre artiștii foarte importanți din domeniul dansului contemporan din Belgia, foarte cunoscut și în România și apreciat, Wim Vandekeybus și compania Ultima Vez, să creeze un spectacol care să fie inspirat de România și pe care am avut onoarea și privilegiul, cu sprijinul Institutului Cultural și al Teatrului Național București și al Ministerului Culturii, să îl putem prezenta la București, la Teatrul Național. Turneul internațional a început cu reprezentația de la București“. Simona Popescu, scriitoare „A fost o bucurie să mă pot întalni în cinci rânduri cu publicul, cititori belgieni de limbă franceză sau flamanzi. Mă bucur că am avut ocazia să vorbesc despre literatura română și mai ales să spun lucruri mai puțin cunoscute străinilor despre modul în care noi scriem. E bine că am avut șansa  să punem în lumină, în EUROPALIA, literatura română dintotdeauna și literatura română de astăzi, despre care se știu atât de puține lucruri”. *** Koen Clement, director general EUROPALIA Internațional (Belgia) „În primul rând, un festival de anvergura EUROPALIA este imposibil de realizat fără munca în echipă. Literalmente, zeci și zeci de oameni lucrează la festival. Aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la Institutul Cultural Român pentru toată munca intensă pe care am făcut-o împreună pentru ca acest festival să fie posibil. A fost ca o călătorie, a fost dificil uneori, dar rezultatul a fost extraordinar și asta datorită cooperării excelente pe care am avut-o în timpul festivalului, deoarece munca în echipă a fost foarte importantă. EUROPALIA a împlinit anul trecut 50 de ani și suntem foarte bucuroși că am putut sărbători această aniversare cu România drept oaspete în Belgia. Festivalul nostru vorbește despre construirea de poduri și cred că în această ediție aceste poduri au fost construite și totul s-a împlinit foarte frumos“. Philippe Henri Benoit, ambasadorul Regatului Belgiei la București „În Festivalul EUROPALIA,  Belgia a celebrat, în primul rând, talentele și creativitatea culturală românească. În al doilea rând, festivalul poate fi considerat și o vitrină a diplomației culturale. Și în final, EUROPALIA ROMÂNIA ilustrează intensitatea, excelența relațiilor noastre diplomatice. Vom sărbători anul acesta 140 de ani de la stabilirea relațiilor dintre Belgia și România. Ar trebui să continuăm această lungă istorie de prietenie între țările noastre, mai ales că au fost stabilite contacte între artiști, curatori, instituții și ar trebui să folosim acest efort și contacte pentru a dezvolta noi inițiative“. Sergiu Nistor, consilier prezidențial „Astăzi, la închiderea Festivalului EUROPALIA, putem spune, într-adevăr, că EUROPALIA ROMÂNIA a fost un reper major pe harta culturală a Europei, în cele patru luni în care a reușit un succes de public, dar și un succes de misiune. A prezentat lumii întregi, la Bruxelles, în inima Europei, cultura și patrimoniul românesc. EUROPALIA a încheiat un an 2019 excepțional în relația dintre România și proiectul european. Festivalul EUROPALIA arată, odată în plus, că Europa, proiectul european, Uniunea Europeană este, înainte de a fi orice altceva, un proiect cultural, la care România are toate motivele să fie unul dintre actorii principali.” Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român „În EUROPALIA, prin cele 250 de evenimente, s-a desfășurat timp de patru luni cel mai amplu program de promovare culturală a României. Expoziția Brâncuși este, probabil, după cele mai importante criterii – valoarea artistului, valoarea obiectelor de patrimoniu, numărul de vizitatori – cel mai important eveniment unic pe care România l-a desfășurat vreodată în străinătate. Expoziția este în clasamentul primelor trei evenimente derulate în festival pe o perioadă de 50 de ani, de când există EUROPALIA. Din punct de vedere al valorii patrimoniului, cele două expoziţii organizate cu Muzeul Naţional de Istorie – Dacia Felix, la de Muzeul Galo-Roman din Tongeren, Belgia, şi ROOTS – Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României, găzduită de Muzeul Grand Curtius din Liège, au fost, la rândul lor, în topul evenimentelor organizate de România în străinătate din punctul de vedere al valorii patrimoniului. Tema ediției EUROPALIA, dedicată României, a fost dialogul. Am încercat să îmbinăm armonios și coerent diversitatea domeniilor și să ne prezentăm cu vârfurile din cultura română patrimonială și contemporană. Cuvântul care descrie participarea României la EUROPALIA este excelență“. Ovidiu Șandor, comisar general pentru EUROPALIA ROMÂNIA „EUROPALIA nu este doar una dintre cele mai reușite promovări culturale ale României, ci este una dintre cele mai strălucite promovări, în general, ale României. Prin această deschidere europeană, arătăm nevoia ca România să se prezinte în lume și cu latura sa bună, pozitivă, în mișcare, într-o perpetuă dezvoltare. Cred că astfel de proiecte ne reprezintă mult mai bine decât orice construcții de marketing artificiale. În calitate de român, m-am simțit foarte de mândru să văd cât de bine poate să stea cultura românească, fie ea mai veche, fie de astăzi, într-o scenă internațională precum a fost cea oferită de Belgia în cadrul acestui eveniment. România ar trebui să facă mai multe astfel de proiecte.” *** Artiștii, curatorii și managerii de proiect implicați în EUROPALIA ROMÂNIA care nu au reușit din cauza agendei să-și exprime mărturiile în mod direct, ni le-au transmis prin poșta electronică: Lucian Ban, compozitor și pianist „Felicitări pentru Festivalul EUROPALIA România şi mulţumesc pentru sprijinul de care m-am bucurat pentru realizarea proiectului Oedipe Redux – nu a fost uşor, dar împreună am reuşit. Vă rog să transmiteţi tututor celor din echipa Europalia România gândurile mele bune. Good job!” Marius Mihalache, muzician „Mulţumim pentru tot sprijinul! A fost o colaborare minunată”   Florian Mitrea, pianist „A fost o experiență superbă, totul a fost organizat cu o precizie de ceas elvețian. Şi a fost un privilegiu să cânt la BOZAR pentru România”. Andrei Ioniţă, violocelist „Mulţumesc încă o dată pentru colaborarea minunată din luna decembrie împreună cu ICR, sunt convins că am reuşit să aruncăm o rază de lumină asupra imaginii culturii româneşti. Sunt recunoscător oportunităţii primite şi sper să putem colabora şi cu o altă ocazie!” Alexandra Dariescu, pianistă „Sunt în turneu până pe 15 martie, acum în Sydney, Melbourne, apoi Canada. Felicitari pentru un festival minunat!” Henry Ernst, manager Mahala Rai Banda și Fanfara Ciocârlia „Sper că ați supraviețuit megafestivalului! A fost grozav și abia aștept să colaborăm din nou!” Florin Niculescu, violonist „Sunt foarte bucuros și în același timp onorat că am fost invitat să particip la un asemenea proiect de anvergură, unde România și artiștii români au avut posibilitatea să prezinte proiecte artistice de mare ținută internatională, în care talentul şi munca au fuzionat cu iubirea de patrie și dragostea pentru țara în care ne-am născut(…)ˮ.           Daniel Petrică Ciobanu, pianist „A fost o adevarată mândrie să iau parte la festivalul EUROPALIA ROMÂNIA de anul acesta şi să contribui la corola culturală a României de peste hotare. A fost un eveniment organizat impecabil şi extrem de binevenit pentru patrimoniului cultural românesc , cu ingrediente multicolore şi artişti efervescenţiˮ. Ada Milea, muzician „Pentru mine, EUROPALIA ROMÂNIA a fost o minunată ocazie de a cânta pentru România, împreună cu Bălănescu Quartet concertul The Island după Gellu Naum şi de a bucura un public european minunat cu întâmplările despre un Robinson Crusoe singur pe o insulă  pustie dar plină de lume. Foarte bună treabă, ICR!ˮ. Radu Chişu, director Camerata Regală „Am avut onoarea şi plăcerea să susţinem, cu orchestra Camerata Regală, un concert în cadrul Festivalului International de Arta EUROPALIA ROMÂNIA. Concertul a avut loc pe 1 decembrie la Sala Filarmonicii Regale din Liège, a fost dedicat Zilei Naţionale a României şi s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul Cultural Roman şi Secretariatul General al Guvernului României. Promovarea valorilor culturale româneşti la nivel european a îmbunătăţit astfel imaginea întregii naţiuniˮ. Rozana Mihalache – manager Maria Răducanu „Într-un moment în care lumea e (din nou) în declin și incertitudinea viitorului este unul dintre cele mai certe lucruri pe care ne putem baza, experiența EUROPALIA ROMÂNIA a fost, pentru noi, o undă de speranță. Speranță în umanitate, în ideea că arta e “perseverentă” și ne unește, în ciuda unei alienări sociale care ne amenință la orice pas.  Bucuria spectatorilor, implicarea, profesionalismul și căldura organizatorilor au făcut ca EUROPALIA ROMÂNIA să fie o trăire profesională cu adevărat deosebităˮ. Raluca Baicu, manager Alex Simu Quintet şi DumiTrio „Rezultatele colaborării excelente cu ICR, echipa Europalia România şi Belgia, precum şi cu filialele ICR Bruxelles şi ICR Londra, au dus la prezentarea unui program muzical de excepţie, care a adus în atenţia publicului internaţional proiectele artistilor de jazz români Alex Simu, George Dumitriu si Lucian Ban, recunoscuţi pe scena internaţională de jazz şi pentru muzica improvizată contemporană. Proiectele acestora au fost prezentate pe scenele unora dintre cele mai renumite săli de concerte şi festivaluri din Europa şi din lume, printre care amintim Bimhuis Amsterdam, Bozar Bruxelles, Jazzdor Festival Strasbourg, Handelsbeurs Ghent, etc. Pe lângă compoziţii și aranjamente originale, au fost prezentate operele geniului muzical contemporan român George Enescu, prezentând o invitaţie publicului internaţional de jazz şi muzica clasică de a descoperi patrimoniul muzical românesc. Mai mult decât atât, proiectele au adus împreună artişti internaţionali de renume, care au interpretat în premieră un repertoriu muzical românesc nou, deschizând astfel curiozitatea artiştilor internaţionali către opere muzicale ale compozitorilor români. (…) Sperăm că astfel de iniţiative vor continua în viitor, iar noi, Romanian Jazz International, suntem mai mult decat deschişi să continuăm colaborarea cu ICR”. *** Peste 200.000 de persoane au fost prezente la cele 250 evenimente care au reprezentat creativitatea românească în lume prin arte vizuale, muzică, cinema, literatură, artele spectacolului, în cadrul Festivalului EUROPALIA. Expoziția-far „Brâncuși. Sublimarea formei“ de la Palatul Artelor Frumoase BOZAR a înregistrat un record de vizitatori: în total, până la 2 februarie 2020, expoziția curatoriată de Doina Lemny a fost vizitată de 116.000 de persoane din toate colțurile lumii. Totodată, Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul, alături de ICR, a două expoziții de istorie, cu obiecte de patrimoniu şi tezaur, care rămân deschise în EUROPALIA până pe 26 aprilie 2020.  Este vorba despre expoziția „Dacia Felix“, care, până la 1 martie, a fost vizitată de 24.684 de persoane, și despre „ROOTS – Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României“, care a avut 5.043 de vizitatori până la  9 martie 2020, potrivit datelor transmise de EUROPALIA International. Număr de vizualizări :3http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/ztIyfvOYvPM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Librării CLB închise, program de lucru modificat și dezinfectarea s... Posted: 14 Mar 2020 09:30 AM PDT În urma analizei celor mai recente recomandări și măsuri formulate de autoritățile naționale și locale, Compania de Librării București a întocmit un plan de măsuri armonizat cu situația creată în capitală ca urmare a epidemiei de coronavirus. Astfel, o parte dintre cele 43 de librării au fost închise și s-a micșorat programul de funcționare al întregii rețele, din grija echipei de management pentru angajații care au copii școlari, ale căror cursuri sunt suspendate. La nivelul librăriilor, au fost luate o serie de măsuri, menite să contribuie la siguranța și sănătatea celor aflați în incinta locațiilor: dotarea cu dezinfectanți pentru personal, pentru spații și suprafețele de vânzare, recomandarea pentru client de a păstra distanța minimă de un metru, micșorarea programului de lucru pentru angajați. S-a efectuat dezinfectarea spațiilor cu o firmă specializată, până în prezent acoperindu-se jumătate din rețeaua activă; pentru restul, procesul este în derulare.   De asemenea, Compania de Librării București a decis decalarea programului de lucru pentru personalul de la birouri sau munca de acasă, cu drepturi de conexiune de la distanță.   Compania de Librării București le reamintește tuturor clienților săi că pot suna cu încredere la librăriile deschise, informație pe care o pot accesa în timp real atât de pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/clbsa/), cât și de pe site-ul CLB (www.clb.ro).   De asemenea, pentru a scurta timpul de căutare, echipa CLB le aduce aminte clienților că pot comanda produsele online, pentru a le ridica apoi de la orice locație disponibilă, scurtând astfel timpul alocat achiziționării.     Compania de Librării Bucureşti este cea mai importantă rețea de librării care a supraviețuit cu succes după Revoluție. În prezent CLB numără 43 de librarii, răspândite unitar în toate cele 6 sectoare ale capitalei, cele mai multe dintre aceste filiale fiind renovate de-a lungul timpului. De la carte şi manuale şcolare, la produse de papetărie şi jucării, oferta este dintre cele mai bogate. Anul acesta, Compania de Librării Bucureşti aniversează 70 de ani de la fondare.     Număr de vizualizări :17http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/DvM3v9YH-10?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Excavatorul gloatelor”, de Aleksei Krucionîh Posted: 14 Mar 2020 09:18 AM PDT În curând, la Editura Tracus Arte va apărea volumul Excavatorul gloatelor, de Aleksei Krucionîh, traducere din limba rusă, prefață şi note de Leo Butnaru. Istoria literaturii ruse îl consideră pe Krucionîh fondatorul/ pionierul transraționalității limbajului, animator/ „părinte” care, dimpreună cu Hlebnikov, Maiakovski, Kamenski, promovează în mod anarho-rebel noi principii de organizare a textului, întemeiat pe semantica paradoxală sau, pur și simplu, pe fonosemantism; lipsa sensului general înțeles (când limbajul rămâne la starea fonetică sugestivă), „dislocări”, contaminări (sdvighi) compoziționale, o tonalitate specifică, construcții alogice, semantica grafică a textului, apelând la ancestralitatea mitului, folclorului, neaoșismului și arhaicității cuvântului, uneori – a unei buchii luate aparte etc. Prin urmare, vorbind pe cât posibil de deslușit despre nedeslușitul zaum’, trebuie spus că el era înțeles de promotorii săi (budetleanii) ca un limbaj personal, individual, pentru fiecare din ei, limbaj ce „evadează” din cuprinsul logicii, rațiunii și constând din „cuvinte necunoscute”, deci – și neînțelese.  –  Leo Butnaru Dragă Krucionîh, la ce ți-ar trebui ție precuvântarea aceasta? Tu nu ai nevoie de recomandații. A-i convinge pe oamenii care nu sunt la curent cu așa ceva, e cam târziu. Aceasta nu mă privește, ba chiar m-ar și obosi. Dintre noi, tu ești cel mai perseverent, ne poți servi de exemplu demn de urmat. Asta e lauda care ți se cuvine. Însă iată și urarea de an nou pentru cărțulia ta. Reamintindu-mi starea în care noi am ascultat-o, li se poate ura cititorilor tăi să fie însoțiți de o atare ne-posomorâre, care le-ar dezvălui o mulțime de lucruri din canonica artă a imposibilităților. (…) Rolul tău în artă e curios și instructiv. Ești pe marginea ei. De-ai face doar un pas, într-o parte sau în alta, te-ai pomeni în afara ei, altfel spus – în plină meschinărie ordinară, care are mult mai multe ciudățenii decât se crede. Tu ești o particulă vie a hotarului ei cugetător. Chiar și cea mai grosolană formulă a artei, cea a efectului (acțiunii combatante), e mai cuprinzătoare decât sfera, pe care ți-ai apropriat-o. – Boris Pasternak Krucionîh a fost un dandi din primul deceniu, pictor, artist, poligrafist… Nu și-a pătat mâinile cu salam. Onorarii nu a avut începând cu anul 1917 (și până la!…). A editat pe cont propriu 124 de cărți. Autor al libretului primei opere art,-fut,-și pop. Trăia numai cu pâine și apă. Estet! Unicul poet din istoria literaturii care și-a elaborat el însuși toate cărțile, manual.  –  Volodymyr Sosiura Aleksei Eliseevici Krucionîh (1886-1969) s-a născut în satul Olevka din gubernia Herson, într-o familie de țărani. A absolvit Școala de Arte din Odessa. Un timp, e învățător de desen. Participă la activitatea unor cercuri marxiste, în 1905 fiind arestat pentru păstrarea literaturii ilegale. În toamna anului 1907, se stabilește la Moscova, unde participă la expoziția de pictură „Impresioniștii”, urmată de o alta, „Cununa”, la Herson, începând să colaboreze cu revista „Budilnik” (Deșteptătorul) și alte publicații periodice. Din 1910, Krucionîh este unul din protagoniștii grupului „Ghileea” – prima și cea mai radicală grupare a (cubo)futurismului rus. În fruntea grupului se afla David Burliuk, printre colegii săi fiind Velimir Hlebnikov, Benedikt Livșiț, Elena Guro, Vasili Kamenski, Vladimir Maiakovski ș.a. În timpul comunismului, creația lui Aleksei Krucionîh servește doar de ilustrație a underground-ului epocii staliniste. Cel care fusese unul din fondatorii esteticii cubofuturismului se vede nevoit să adune cărți, să-și vândă volumele dactilografiate și portretele scriitorilor pe care le elaborase în tinerețe. Vizitați blogul Editurii Tracus Arte: https://edituratracusarte.ro/2020/03/12/excavatorul-gloatelor-de-al...   Număr de vizualizări :13http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Ib_l50RGbXY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Institutul Cervantes din București își suspendă activitatea cu publ... Posted: 14 Mar 2020 04:00 AM PDT Ca urmare a situației actuale cauzate de propagarea COVID 19, Institutul Cervantes din București a luat o serie de măsuri în conformitate cu indicațiile autorităților naționale și ale sediului central din Madrid, cu privire la activitățile culturale și cursurile de limbă spaniolă. Se suspendă cursurile pentru copii și adolescenți, iar cursanții vor primi acces gratuit la platforma Hola amigos. Cursurile pentru adulți se suspendă începând cu data de 16.03.2020 până la înlăturarea restricțiilor. Pentru a asigura o continuitate din punct de vedere didactic, sesiunile de curs restante se vor desfășura în sistem online.   Și activitățile culturale programate se suspendă până la sfârșitul lunii aprilie. Orice modificare va fi comunicată în cel mai scurt timp.   Înscrierile pentru următoarea sesiune de cursuri se vor putea efectua prin intermediul platformei CLIC. Oferta de cursuri cu prezență va depinde de evoluția situației COVID 19. Momentan, nu vor fi disponibile cursuri cu prezență pentru copii și adolescenți. Pentru aceștia există, ca alternativă, temporar, cursuri online pe platformele AVE Global și Hola amigos. Se continuă înscrierile pentru sesiunile DELE din iulie și noiembrie online prin intermediul CLIC.   PROGRAM Biblioteca „Luis Rosales” a Institutului Cervantes din București va avea program cu publicul de luni până joi de la 09.30 la 16.00 și vineri de la 09.30 la 15.00, Sâmbătă: Închis Programul cu publicul se va adapta săptămânal în funcție de evoluția stării de lucruri. Astfel, programul săptămânii 16-22 martie va fi următorul:   Luni – joi: orar funcționare: 09.00 – 17.00; program cu publicul: 09.00 – 16.30 Vineri: orar funcționare: 09.00 – 15.30; program cu publicul: 09.00 – 14.30 Sâmbătă: Închis   Institutul Cervantes din București va actualiza periodic informațiile referitoare la activitatea sa în perioada următoare atât pe pagina web (bucarest.cervantes.es), cât și pe pagina de FB  și va răspunde la întrebări prin e-mail, la adresele [e-mail] (Biblioteca); [e-mail] (Cursuri); [e-mail] (Cultura). Institutul Cervantes a luat toate măsurile de igienă și siguranță recomandate în contextul COVID 19 pentru siguranța publicului și a personalului.   Număr de vizualizări :4http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/WLeETxR209I?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Fluieraş de fag mult zice cu drag…” Posted: 14 Mar 2020 03:32 AM PDT La originea fluierelor se află pasionalul Pan, zeul păşunilor, pădurilor, al turmelor  şi păstorilor. Legendarul său nai s-a născut din frumoasa nimfă Syrinx care, urmărită de zeul seducător, s-a tranformat într-o trestie ce a început să cânte. Încercând s-o găsească printre numeroasele fire de iarbă, Pan le-a rupt în bucăţi şi a creat astfel syrinx-ul, primul nai al mitologiei antice greceşti, ce scotea sunete cereşti. La brâu cu instrumentul muzical din trestii magice, Pan s-a aliat cu confratele său Dionysos, de asemenea zeu al vegetaţiei, pomiculturii, vinului, dragostei şi fertilității, împreună cu care curta prin păduri nimfele şi zânele. Doi zei amorezi, care, în ziua de azi, ar fi doi dandy spilcuiţi, mari amatori ai cluburilor de noapte, cu dans şi muzică de divertisment.   Înzestrate cu o pronunțată forță mitică, fluierul, naiul şi toate derivatele acestora – cavalul, tilinca, cimpoiul – i-au însoţit dintotdeauna pe păstorii plecaţi în transhumanţă, chemând spiritele protectoare ale pământului şi cerului prin muzica lor duioasă. Poate că printre aceşti idoli care s-au coborât printre oameni şi animale s-au aflat şi năstruşnicii Pan şi Dionis, ce se îngrijeau să-i apere pe ciobani şi mioarele lor. Muzica a devenit astfel o extensie magică a naturii, unde sânzienele pădurilor şi câmpiilor se prind în horă şi dau puteri miraculoase plantelor, înmulţesc păsările, fac culturile să rodească, pruncii să se nască şi oamenii să se iubească. Aici, „pe-un picior de plai / pe-o gură de rai”, a apărut „Mioriţa”, colindul de iniţiere în tainele morţii, răspândit sub formă cântată îndeosebi în Transilvania, şi transformată în baladă în regiunile din sudul şi estul ţării. Este o creaţie pastorală specific românească, cu 1400 de variante, nefiind întâlnită la alte popoare. Un bocet, o epopee, cântec de jale, legendă, doină, cântec de nuntă, incantație rituală, cântec religios, mit sau cântec din bătrâni, aşa a fost percepută şi definită „Mioriţa” de către exegeţi. Iar melodiile interpretate la fluier, caval, tilincă, cimpoi sau trişcă (instrument făcut din trestie, soc etc., asemănător cu un fluier fără găuri, n.n.), prin muzica lor îngerească, au devenit astfel simboluri ale cântului de dragoste, dorului, al alinării singurătăţii, în lumea păstorească din toată Europa. Este lumea ciobanilor şi a turmelor de oi ce străbat într-un ritm domol, ancestral, gurile de rai din ţinuturile de basm ale străbunilor. Rapsozii din Ardeal i-au zis Colinda Păcurarului, iar cei din Muntenia o numeau Cântecul Mioarei. Poetul Vasile Alecsandri a fost cel care a propus, pentru prima dată, în 1850, ca titlul baladei să fie „Mioriţa”. Cele trei fluiere, – de fag, de os, de soc – invocate de ciobanul „Mioriţei”, simbolizează credinţa în viaţa de după moarte, în care sălăşluiesc zeii pământului şi strămoşii. Ele vor deveni crucile aşezate la căpătâiul ciobanului moldovean. Fluierașul de fag mult zice cu drag îi va dărui iubirea şi nunta c-o mândră crăiasă, a lumii mireasă. Fluierașul de os mult zice duios va cânta bunătatea şi blândeţea lăsate în urmă, iar cel de soc mult zice cu foc îi va aminti de jalea şi tristeţea măicuţei bătrâne. Vântul, la fel ca la nimfa Syrinx ce făcea trestia să cânte, va bate prin cele trei fluiere ş-oile s-or strânge, pe mine m-or plânge cu lacrimi de sânge.   „Din fluier povestindu-și dorul”   Chiar dacă Pan deţine supremaţia acestui instrument muzical, cel mai vechi fluier, descoperit în peștera Hohle Fels din sudul Germaniei, are o vârstă de 35.000 de ani. Acesta a fost sculptat în os de vultur şi are o lungime de 22 cm şi 5 găuri. În aceeaşi peşteră s-au mai găsit alte două fluiere create din colţ de mamut. În Egiptul preistoric, mici scoici erau folosite ca fluiere, grecii antici le utilizau pentru a ține ritmul sclavilor la galeră, iar englezii le purtau în timpul cruciadelor pentru a da semnalul arcaşilor. La noi şi la alte popoare, ciobanii fac fluierele din lemn de soc, prun, cais sau cireş, dar, cum lumea păstorească s-a modernizat în ultima vreme, şi rapsozii s-au împuţinat. Unii bătrâni spun că turmele, ale căror păstori cântau la instrumente muzicale tradiţionale, dădeau o cantitate mai mare de lapte şi de o mai bună calitate, erau mai ascultătoare şi nu plecau departe de stăpânul lor, faţă de mioarele acelor păstori care nu cântau. Însă muzica i-a adus întotdeauna ciobanului mângâiere şi alinare, de aceea el vrea să fie înmormântat împreună cu fluierul său, ca în cazul baladei „Mioriţa”. Există o sumedenie de fluiere de diferite mărimi, cu număr variat de găuri sau fără, cum e tilinca, sau de dimensiuni mai mari cum e cavalul, create de meşteri specializaţi ce participă la târgurile din ţară cu instrumentele lor muzicale. Acestea fac parte din identitatea culturală a fiecărui popor, fiind un mijloc de exprimare al trăirilor sufletesti. „Măi bădiță Niculiță, / Când ieși seara pe uliță, / Fluieră din fluieriță”. I se mai spune, în funcţie de regiunile etnografice, caval, drigană, durloi, fiștigoaie, flisc, flișcă, flișcoaie (fliscoaie), fluieriță, fluieroi, fofează, piscoaie, pițigoaie, șuieră, șuierici, surlă, târtă, țâț, țignal, tilincă (telișcă, titilic, titilig, titilincă, titilișcă), țipătoare (țipă), totâlcă, trișcă, tulnec, tutelcă. Regizorul Dumitru Budrală i-a dedicat un film, „Vibraţia fluierului”, acesta fiind un omagiu adus naturii şi păstorilor de pe crestele Carpaţilor, a celor din Mărginimea Sibiului.   „Și vin păstori cu gluga albă, Din fluier povestindu-și dorul”. (O. Goga)   Maria Dobrescu Număr de vizualizări :5http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/-8TPgrzIs20?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Galeria Galateea Contemporary închisă între 13.03 și 31.03.2020 Posted: 13 Mar 2020 11:25 PM PDT În conformitate cu Hotărârea de Guvern nr. 6/09.03.2020, principiile autonomiei locale și normele DSP dar și a măsurilor de limitare a unei epidemii cu potențial mare de extindere,vă informăm că, în perioada 13.03-31.03.2020, galeria Galateea Contemporary Art va fi închisă, cu posibilitatea de prelungire și după data de 31.03.2020. ”Expoziția studenților de la UNArte, „Multă culoare și ceva geometrie”, din perioada 23.03. – 22.04.2020, curatorită de Cristina Bolborea se REPROGRAMEAZĂ la o dată care va fi anunțată ulterior. Revenim pe parcurs cu informații legate de reluarea programului expozițional. Vă mulțumim pentru înțelegere.”                                                                              U.A.P. din România l Galateea Contemporary Art Calea Victoriei 132, Bucureşti | Bucharest [e-mail] www.galateeagallery.com/ https://www.facebook.com/galeria.galateea/ Număr de vizualizări :14http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/9oKCEWfAtzo?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Scrisoare către vizitatori Posted: 13 Mar 2020 11:21 PM PDT Muzeul Municipiului București a transmis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, o scrisoare deschisă către vizitatorii săi. Vă prezentăm textul integral.   ”Dragii noștri, După cum deja știți, pentru limitarea efectelor extinderii epidemiei virale cu Covid-19, la nivel național s-au impus măsuri excepționale. Muzeul Municipiului București a suspendat și el orice activitate cu publicul. Anterior, au fost suspendate vizitele grupurilor de turişti precum și evenimentele şi toate activităţile educative şi culturale pentru perioada 9-31 martie, cu posibilitate de prelungire. Au fost anulate atelierele de weekend pentru copii, programate să se desfășoare pe parcursul lunii martie 2020, inclusiv activitățile dedicate Şcolii Altfel. Toate aceste măsuri adoptate de autorități trebuie respectate. Însă noi, fiind dedicați publicului nostru, considerăm că despărțirea noastră fizică nu trebuie să însemne și despărțirea noastră, chiar și pe o perioadă determinată, în planul legăturilor afective, spirituale, de încredere și de cunoaștere care s-au format între noi. De aceea, am decis ca întregul colectiv să rămână dedicat activităților pentru public pe care le mutăm din planul realității fizice, în planul realității virtuale. Știm care sunt gândurile voastre pentru că le îndreptați către noi prin toate întrebările adresate. La rândul nostru, vă asigurăm că ne gândim la voi și ne lipsiți. De aceea, vă propunem să rămânem împreună! Să nu lăsăm nici un COVID-19 să rupă legătura dintre noi. Am decis să vă anunțăm cum ne puteți găsi în continuare și ce anume ne-am propus să facem în perioada următoare, până la reluarea programului nostru obișnuit. Arheologi, istorici, antropologi și muzeografi se vor mobiliza pentru a continua să vă împărtășească numeroasele cunoștințe generate de activitatea lor profesională în cadrul muzeului și despre inestimabilul patrimoniu al Bucureștiului. Rețeaua noastră socială rămâne la dispoziția publicului. Vizitați deci periodic paginile noastre de facebook și instagram – Palatul Suțu, Casa Filipescu-Cesianu, Muzeul de Artă Populară Nicolae Minovici, Observatorul Astronomic Vasile Urseanu, Pinacoteca Muzeului Municipiului București, Muzeul Theodor Aman, Colecția de Artă Ligia și Pompiliu Macovei, Muzeul George Severeanu, Muzeul Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck, Muzeul Victor Babeș și Biblioteca Muzeului Municipiului București – în care vom posta zilnic informații despre exponatele din expoziții, despre evenimente și personaje istorice ori articole ale colegilor noștri specialiști. Vom continua să edităm publicația „București în 5 minute” în care scriem despre proiecte și colecții, vă oferim interviuri de actualitate din domeniul nostru, despre cărțile și artefactele din patrimoniul Muzeului Municipiului București. Pe site-ul nostru (muzeulbucurestiului.ro) există o secțiune special pregătită pentru voi în care vă oferim filme documentare: http://muzeulbucurestiului.ro/filme-documentare.html. Vă invităm să le urmăriți pentru că ele transpun conținut relevant despre toate expozițiile tematice și permanente, precum și despre istoria reședințelor muzeale. Veți găsi aici informații noi, utile, imagini din trecut sau de actualitate, care sunt oferite de experții MMB în interviurile pe care le-au acordat. Există o secțiune de blog pe care de asemenea o vom menține în actualitate: http://muzeulbucurestiului.ro/blog.html Vă invităm să faceți și câteva tururi virtuale prin câteva din muzeele noastre: http://muzeulbucurestiului.ro/tururi-virtuale.html Continuați să ne scrieți! Pentru aceasta, mesajele transmise pe adresa [e-mail] vor fi citite de mai mulți colegi ai noștri pregătiți să vă răspundă la întrebări. Avem un mesaj și pentru jurnaliști. Și cu voi dorim să rămânem conectați. Fiți liantul nostru de neprețuit către vizitatorii noștri, care au nevoie de cunoaștere nu numai din punct de vedere medical. Chiar dacă sunteți acum focusați pe subiecte de criză, nu ne evitați în dezbaterile voastre. De-a lungul istoriei, perioade de criză au mai fost. Putem să  oferim detalii despre ele. Din istorie, avem ce învăța cu toții. Putem aborda în continuare subiecte care țin de istoria, arta și cultura noastră, care vor rămâne în memoria colectivă și după ce epidemia va trece. Încheiem scrisoarea noastră către voi, dragi vizitatori, cu o rugăminte: respectați cu toții recomandările avizate ale autorităților medicale, protejați-vă cu responsabilitate, aplicați toate regulile referitoare la sănătatea personală și cea publică. Până la reluarea efectivă a activității muzeale, rămânem cu voi în strânsă legătură on-line!   Să ne revedem sănătoși curând, Echipa Muzeului Municipiului București”