Newsletter Agentia de carte - 15 ianuarie 2022

[altmariusbook]

“Invitație la ”Institutul Blecher”, ediția 240” plus 6 more

---

• Invitație la ”Institutul Blecher”, ediția 240
• Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu celebrează în 2022 Anul Molière
• Primul muzeu de artă națională din București se vizitează gratuit d...
• Un nou spectacol la Teatrul Dramaturgilor Români
• „Cristofi Cerchez 150”
• ”Cel mai bun copil din lume” în premieră la 9G
• Lansări de carte și concert de muzică folk de Ziua Culturii Naționale

Invitație la ”Institutul Blecher”, ediția 240 Posted: 14 Jan 2022 10:11 AM PST Clubul de lectură ”Institutul Blecher” vă invită, duminică, 16 ianuarie 2022, de la ora 17:00, în Londohome (str. G-ral David Praporgescu 31, București), la o întâlnire cu Paul Mihalache și Daniela Vizireanu. Moderatori: Claudiu Komartin și Ioana Tătărușanu. Partener: Londohome. Eveniment susținut de #celmaibunmerlotdinRomania. Important: Pentru a rezerva unul dintre foarte puținele locuri în public, sunteți rugați să scrieți la adresa [e-mail] | intrarea va fi permisă exclusiv conform măsurilor actuale în vigoare. Întâlnirea va fi transmisă LIVE și va putea fi urmărită pe pagina de Facebook a Clubului de lectură Institutul Blecher. Număr de vizualizări :1

Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu celebrează în 2022 Anul Molière Posted: 14 Jan 2022 10:00 AM PST „Școala femeilor”, de Molière, în regia reputatului Alexandru Dabija, este premiera prin care Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu va celebra ”2022 – Anul Molière”. În mod simbolic, proiectul debutează chiar în preajma datei de 15 ianuarie, când se împlinesc 400 de ani de la nașterea lui Molière, unul dintre cei mai mari dramaturgi universali, jucat timp de secole pe scenele lumii. Premiera va fi prezentată publicului în cea de-a doua parte a anului 2022. Spectacolul îi reunește pe Alexandru Dabija și scenograful Dragoș Buhagiar, cu actorii Marius Turdeanu, Andrei Gîlcescu, Veronica Arizancu, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Gabriela Pîrlițeanu, Ioana Cosma, Adrian Matioc, Vlad Robaș, Serenela Mureșan, Codruța Vasiu, Florin Coșuleț, Eduard Pătrașcu, Pali Vecsei, Liviu Vlad. Asistent regie este Victor Olăhuț, asistent scenografie Anda Pop, sufleur Sanda Anastasof și manager proiect Claudia Maior. „O reprezentare fără mască a smintelii omenești”   Regizorul Alexandru Dabija vorbește despre dramaturgul francez aniversat anul acesta și despre creația care va fi prezentată publicului în 2022 – Anul Molière. „La 5 decembrie 2019, deci destul de curând, o casă de licitații germană scotea la vânzare un tablou. Tabloul, atribuit lui Pietro Paolini, îl reprezintă pe actorul italian Tiberio Fiorilli în rolul Scaramouche. Deși prețul nu era uriaș, numai 60000 euro, tabloul nu s-a vândut. Picturile lui Paolini s-au vândut de-a lungul anilor cu sume cuprinse între 2000 și 1,462,582  de dolari. Nedatat, dar presupus a fi pictat în jurul anilor 1640, tabloul ne interesează în cazul de față doar pentru că, întâmplător sau nu, reușește să descrie un moment important din istoria teatrului și o dimensiune esențială a teatrului lui Molière, sărbătoritul de anul acesta. Sunt trei actori în tablou, cel din mijloc fiind Fiorilli, prietenul și după unii mentorul lui Molière, în ale jucatului pe scenă, nu într-ale scrisului. O gravură a epocii ni-l arată pe Molière cum studiază în oglindă grimasele lui Fiorilli. De ce ne interesează acest Fiorilli în relație cu Molière? Pentru că, așa cum vedem minunat în tablou, Fiorilli a fost primul actor de commedia dell’arte care și-a scos masca și a jucat cu fața lui. Sigur, cunoscătorii știu că mai erau personaje în commedia italiană, amorezi, fete care jucau fără mască, dar marile personaje, tipurile celebre erau prezentate exclusiv cu mască și trecerea la jocul fără mască a constituit un moment important al teatrului. Molière în piesele lui a scos măștile personajelor și a livrat publicului oameni. De asta îl jucăm și astăzi. Tot din această pricină, piesa lui, Școala femeilor, ne interesează în cel mai înalt grad ca fiind o reprezentare fără mască a smintelii omenești care ne duce la pierzanie, femei și bărbați deopotrivă, păruindu-ne pe chestii de gen. Putem să ne gândim melancolic la o scenă în care Molière și prietenul lui Fiorelli, dați cu făină pe față, râd de noi și după patru sute de ani”, spune regizorul Alexandru Dabija.   Molière, pe scena TNRS încă din 1948   Molière s-a născut în 15 ianuarie 1622 la Paris. Multe dintre piesele sale de teatru au fost jucate și pe scenele din Sibiu, din Transilvania și din România. Pe scena Naționalului sibian, Molière a fost jucat încă din prima stagiune care a fost organizată după cel de-Al Doilea Război Mondial. În 21 noiembrie 1948, la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, pe atunci Teatrul de Stat din Sibiu, a avut loc premiera piesei „Burghezul gentilom”, de Molière, în traducerea lui Victor Eftimiu, regia Gabriel Negry. A urmat „Avarul”, traducerea Alexandru Kirițescu,  regia Vasile Brezeanu, în 8 mai 1954. O altă piesă a lui Molière, „Vicleniile lui Scapin”, regia Iosif Maria Biță, a fost prezentată publicului din Sibiu în 27 iulie 1955. Trei ani mai târziu, în 30 august 1958, urmează „Bolnavul închipuit”, în regia lui Ion Deloreanu, acestea fiind primele puneri în scenă ale operei lui Molière începând cu cea de-a doua jumătate a secolului XIX. Prima reprezentare a piesei „L’ecole des femmes”, de Molière, în traducerea Andei Boldur, a avut premiera în 19 noiembrie 1960, spectacolul „Școala nevestelor” fiind regizat de marele actor și regizor Vasile Brezeanu. Și Secția Germană a TNRS a prezentat „Școala femeilor”. Spectacolul „Die Schule der Frauen”, regia Margot Göttlinger, a avut premiera în 11 ianuarie 1978.   Număr de vizualizări :5

Primul muzeu de artă națională din București se vizitează gratuit d... Posted: 14 Jan 2022 09:55 AM PST Muzeul Municipiului București oferă, de Ziua Culturii Naționale, acces gratuit la vizitarea celui dintâi muzeu de artă națională din București deschis în 1905 de doctorul Nicolae Minovici și un spectacol online de muzică și poezie susținut de soprana Arlinda Morava, mezzosoprana Adriana Alexandru la pian și actrița Theodora Stanciu. Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici a fost ridicat la marginea Bucureștiului în anul 1905 cu scopul de a deveni adăpost pentru o vastă colecție de artă etnografică românească și primul muzeu de profil din București, inițial denumit „Muzeul de Artă Națională Prof. Dr. Nicolae Minovici”. „Vila neodihnei”, astfel cum a fost denumită de doctorul Nicolae Minovici, a fost proiectată pentru a avea un rol de reprezentare. La începutul secolului XX, Mina şi Nicolae Minovici se aflau în relaţii de colaborare instituţională, dar şi personală, cu lumea medicală europeană iar vizitele erau constante. Pentru a completa o imagine despre România, o ţară care se moderniza cu paşi repezi după 1860, dar care reprezenta încă un spaţiu exotic şi puţin cunoscut pentru mulţi dintre partenerii culturali şi ştiinţifici din Europa, Nicolae Minovici s-a hotărât să se dedice unui proiect, care să arate în mic, în detaliu, autenticitatea ţării sale. Acest proiect a fost muzeul de artă naţională, ce cuprinde obiecte de artă din mai toate colţurile ţării, găzduit într-una dintre primele clădiri ridicate în Bucureşti, în stil neo-românesc, de către arhitectul Cristofi Cerkez. După 1906, toţi colaboratorii externi ai lumii medicale româneşti au fost aduşi în vizită la „Vila neodihnei” pentru a cunoaşte o parte din cultura României. Viziunea medicului s-a clădit pe o perioadă de patru decenii în care a strâns obiecte de artă națională, de la ceramică și textile tradiționale la pictură contemporană. În patrimoniul muzeului predomină obiectele textile (cămăşi, ii, fote, vâlnice, ştergare, scoarţe) şi cele de ceramică, însă muzeul deţine colecţii reprezentative de icoane, ouă încondeiate şi obiecte de lemn specifice gospodăriei ţărăneşti. Expunerea și varietatea acestora reflectă interesul pentru artă al unui colecţionar de la începutul secolului XX, conştient de importanţa actului său. Spațiile de expunere îmbină obiecte diferite într-o expunere dominată de gusturile estetice ale colecționarului. Care se îmbină armonios cu piese vestimentare ale creatorului francez Philippe Guilet prezentate în cadrul unei expoziții temporare, ce pun în valoare atât creaţia actuală cât şi tradiţia artizanală. Moda expusă în muzee cu profil artistic sau istoric reprezintă un eveniment inedit şi o noutate în istoria muzeală şi expoziţională. Iar creatorul Philippe Guilet a colaborat împreună cu numeroşi meşteri români pentru a realiza în 2011 această colecţie pe care a intitulat-o „100%.RO – Prejudecăţi”.   O video-invitație realizată de unteatru, în cadrul proiectului participativ Harta Colecționarului de amintiri (https://hartacolectionarului.unteatru.ro/), la care Muzeul Municipiului București a contribuit în calitate de partener, poate fi vizionată accesând acest link: https://hartacolectionarului.unteatru.ro/2021/12/08/muzeul-nicolae-... Spectacolul va putea fi urmărit online sâmbătă, pe 15 ianuarie, începând cu ora 10.00, pe pagina de Facebook: https://www.facebook.com/MuzeulMunicipiuluiBucuresti Număr de vizualizări :8

Un nou spectacol la Teatrul Dramaturgilor Români Posted: 14 Jan 2022 09:41 AM PST Primăria Municipiului București, prin Teatrul Dramaturgilor Români, anunță premiera spectacolului ”Paracliserul” de Marin Sorescu, regia Marcel Țop, scenografia Anca Cernea. Sâmbătă, 15 ianuarie 2022, ora 20:00 și duminică, 16 ianuarie 2022, ora 19:00, în sala „Iosif Naghiu”, spectatorii bucureșteni se vor întâlni cu ”Paracliserul”, ”mai tânăr la început, mai bătrân la urmă”, un personaj care se trage din negură și năzuiește lumină și sens. Interpretat de Claudiu Bleonț, ”Paracliserul” simbolizează ”înălțarea pe verticală a omului, căutarea de sine, zbuciumata căutare de celest”, așa cum îl descria Marin Sorescu pe eroul său din cea de-a doua piesă a trilogiei ”Setea muntelui de sare. Fiecare din eroii cărora am încercat să le dau viață este un luptător pentru una din dimensiunile mari ale omului. Iona explorează zona căutărilor pe orizontală, Paracliserul caută absolutul, iar Irina, femeia care naște, reprezintă matca originală. ” Despre PARACLISERUL, regizorul Marcel Țop afirmă că este un discurs spectacular despre semnificația și importanța credinței, de orice fel, în lumea în care (încă) mai trăim. Totodată, este un recurs asumat, după puterile noastre, la smerenie, umilință și stringența acestor calități în lume. Lume care, probabil, mai poate fi salvată și prin – sau mai ales prin – acceptarea condiției actuale a Omului, aceea de animal înfrânt. Înfrânt de propriul orgoliu… Poate că, recunoscându-ne, în sfârșit, umila condiție, fir de praf în cosmos, vom dăinui, vom putea să ne salvăm și, mai ales, să salvăm de la prăbușire, fie chiar și în ceasul al 12-lea, catedrala noastră cea mai mare, importantă, generoasă și încă vie, Pământul… O încercare a doi căutători, pe unul dintre textele cele mai complexe, metaforice și, pe cale de consecință, mai puțin montate, din dramaturgia autohtonă. Și o importantă aducere-aminte – teatrul este și poezie. Și paradox (mirare). Există indubitabil o realitate imediată și, la fel de indubitabil, una profundă. De-a doua uităm, de prea multe ori… deși e cea esențială. Și o altă aducere aminte: Omul, în pofida vremurilor, nu e singur (sau singurul).  Biletele pot fi achiziționate pe www.bilet.ro. Rezervări: 0756 021 106  / [e-mail] Detalii despre programul și evenimentele TDR: www.teatruldramaturgilor.ro Reguli de acces: www,teatruldramaturgilor.ro/reguli-de-acces/ Teatrul Dramaturgilor Români este o instituție publică de cultură subvenționată de Consiliul General al Municipiului București. Număr de vizualizări :10

„Cristofi Cerchez 150” Posted: 14 Jan 2022 09:27 AM PST Hristea ”Cristofi” Cerchez (1872-1955) a fost un inginer si arhitect român, de origine armeană, creator important al stilului neoromânesc de la începutul secolului al XX-lea. Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naștere, personalitatea și cariera sa sunt readuse în atenția publicului prin intermediul articolelor și a evenimentelor culturale propuse în cadrul proiectului „Cristofi Cerchez 150” inițiat de Asociația Istoria Artei.Cristofi Cerchez s-a născut în 4 iulie 1872 în comuna Băneasa-Herăstrău, într-o familie numeroasă a administratorului agrar Pavel Cerchez. A devenit inginer după ce a absolvit în 1894 la București Școala Națională de Poduri și Șosele și a beneficiat ulterior de o bursă privată pentru a urma cursurile de arhitectură de la Politehnica din Milano (unde a studiat între 1895-1898 la secția Arhitectură civilă). Educația sa se desprinde astfel de traseul obișnuit în epocă al arhitecților români formați la Paris. La întoarcerea în țară este influențat de stilul arhitectului Ion Mincu (1852-1912), dar își conturează un stil propriu, definit într-o primă perioadă (1898 – 1910) prin case cu cerdac, marcate lateral de turnuri-foișor (vila Eugeniu Stătescu din Câmpulung Muscel, vila Minovici de la Șosea). În perioada următoare, renunță la elementele de verticalitate, predominând construcțiile cu un singur etaj, influențate și de arhitectura oltenească sau balcanică (1911 – 1914: vilele  Zentler, Candiano – Popescu, Stanovici; 1922-1932: vila Mătăsaru, vila proprie, vila Argetoianu, vila Răducanu).   Cerchez a fost puternic influențat de casele de târgoveți de secol al XVIII–XIX-lea ce prezentau geamlâcuri și erau ornate cu panouri de stuc și stâlpi decorativi cu capiteluri cu elemente palmate. Arhitectul optează pentru asimetrii ale fațadelor și volume în retragere iar multe dintre intrările sale copiază poarta țărănescă ”gârlici”. Din zona musceleană adoptă ”arcul eliptic” care încadrează ușa de intrare, dar uneori și ferestrele.   Din prietenia și colaborarea cu celebra familie de medici Nicolae și Mina Minovici apar o serie de clădiri publice sanitare deosebit de importante pentru dezvoltarea urbană: Laboratoarele Institutului Medico-Legal și Societatea de Salvare. Personalitate culturală importantă în perioada interbelică, lucrează intens până în 1945, contribuind și la restaurarea unor clădiri publice: fostul Palat Sturdza, Catedrala din Alexandria și Biserica Mănăstirii din Vălenii din Munte. Se stinge din viață, după o lungă suferință, la 15 ianuarie 1955.   În perioada următoare vă invităm la o serie de evenimente culturale care au menirea de a pune în valoare activitatea sa creatoare din București, Ploiești și Vălenii de Munte.   Ziua Culturii Naționale 2022 Programul proiectului cultural „Cristofi Cerchez 150” 15 ianuarie Pe urmele arh. Cristofi Cerchez în București cu Alina Havreliuc 17-25 ianuarie Număr de vizualizări :15

”Cel mai bun copil din lume” în premieră la 9G Posted: 14 Jan 2022 09:24 AM PST Luna ianuarie aduce noutăți la 9G la TNB. După lansarea celei de-a VIII-a ediții a concursului de proiecte, cu un nou Regulament de desfășurare, mult mai ofertant pentru tinerii artiști (detalii complete pe www.tnb.ro), pe 21, 22 și 23 ianuarie 2022, începând cu ora 19:00, la Sala Mică a Teatrului Național are loc cea mai recentă premieră 9G: ”Cel mai bun copil din lume”, one-woman show de Alina Șerban. Un spectacol autobiografic, aflat la granița dintre viață și teatru, dintre trăire și mărturisire, autentic până la a deveni un fragment de realitate, spectacolul Alinei Șerban impresionează publicul de toate vârstele prin invitația la empatie. Povestea fetei de etnie romă, care descoperă de foarte mică diferențele de rasă, culoare, mediu, dar care reușește să răzbată în viață și să transforme complexele în determinare și motivație are forța unui exercițiu terapeutic. ”Cel mai bun copil din lume” ne vorbește despre puterea de a obține imposibilul și despre efortul de a face pace cu trecutul și cu propria identitate, cu propria viață, cu mama, cu tata.  Îmi doresc ca „Cel mai bun copil din lume” să creeze punți între noi. Scopul meu este  să-mi ofer vindecare atât mie însămi, cât și celorlalți, iar dacă se poate, să creez schimbare în bine, prin arta mea. – Alina Șerban  Și dureros, și comic, spectacolul CEL MAI BUN COPIL DIN LUME ne aduce pe scenă povestea imprevizibilă a unei tinere care pierde tot, dar care se salvează, construindu-și destinul pe care și l-a imaginat. Povestea de viață a eroinei transcende etnia și devine sursă de inspirație pentru oricine vrea să-și transforme visul în realitate.   CEL MAI BUN COPIL DIN LUME, one-woman show de ALINA ȘERBAN consultant artistic: Andrei MĂJERI asistent regie & consultant dramaturgie: Vera SURĂȚEL costume: Cristina MILEA decor: Miruna BĂLAȘA coregrafie: Răzvan ROTARU video: Boroka BIRO & Cătălin RUGINĂ muzică: Lucas Dario MOLINA sunet: Ștefan AZAHARIOAEI lumini: Roxana DOCAN foto afiș:Bogdan DINCĂ   Un spectacol 9G la TNB Premiera: 21, 22, 23 ianuarie 2022, ora 19:00, Sala MICĂ, TNB Număr de vizualizări :13

Lansări de carte și concert de muzică folk de Ziua Culturii Naționale Posted: 14 Jan 2022 09:19 AM PST Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău în colaborare cu Biblioteca Națională a Republicii Moldova și Biblioteca municipală „B.P.Hașdeu” din Chișinău organizează o serie de evenimente pentru a marca Ziua Culturii Naționale în Republica Moldova. Evenimentele vor avea loc în data de 14 și 15 ianuarie 2022 la Biblioteca Națională a Republici Moldova și la Biblioteca municipală „B.P. Hașdeu”, după următorul program: Lansare de carte „Opera Omnia. I.L.Caragiale” – ediția a II-a, 2 vol., editura Vasiliana din Iași, 2021. Evenimentul va avea loc pe data de 14 ianuarie 2022, ora 11.00 în sala mare a Bibliotecii Naționale din Chișinău. Prezintă îngrijitorul ediției prof.univ. Catalin Bordeianu, direcor adjunct al ICR Chișinău.   Lansarea ultimilor apariții de carte din colecția „Moștenire” a Editurii Știința. Evenimentul va avea loc în incinta Bibliotecii municipale „B.P. Hașdeu” pe data de 14 ianuarie 2022, ora 16.00. În cadrul manifestării vor fi prezentate următoarele volume: Poezie Europeană Contemporană, antologie de Valeriu Stancu; traducere de Valeriu Stancu și Maria Stancu 2.. Sergiu Matei Nica. Scrieri, 2 volume, ediție de Victor Durnea; Pan Halipa. Scrieri, ediție de Mihai Papuc și Ion Negrei; Grigore Alexandrescu. Scrieri, ediție de Mircea Anghelescu; Alexandru Odobescu. Scrieri, ediție de Corina Popescu. Participanți lansări de carte și prelegeri: Victor Durnea, Valeriu Stancu, Lucia Cireș, Maria Stancu, acad. Mihai Cimpoi, Nina Corcinschi, Ion Negrei, Alexandru Burlacu   Concert de muzică folk pe versuri de Mihai Eminescu susținut de cantautorii: Maria Mocanu, Anatol Rudei și Victor Buriuană și recital de poezie susținut de elevii liceului „Mihai Eminescu” din Chișinău. Evenimentul va avea loc în incinta Bibliotecii municipale „B.P. Hasdeu” pe data de 15 ianuarie 2022, ora 15.00. Artiști participanți: Maria Mocanu, Anatol Rudei, Victor Buruiană Intrarea este liberă.