cultură şi spiritualitate
Newsletter Agentia de carte - 13 iulie 2021
“Continuă retrospectiva de film documentar românesc ”Framing the Ch... |
- Continuă retrospectiva de film documentar românesc ”Framing the Cha...
- Vive la France! De Ziua națională a Franței, Editura Polirom oferă ...
- „Putere și statut”, etalarea portretelor sculptate ale unor mari pe...
- Expoziția ”Mirrors of Brâncuși”, la Universitatea ”Constantin Brânc...
- Expoziția de icoane pe sticlă ”Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împod...
- „Mia își ratează răzbunarea”, în cinematografe
- Narada lansează platforma gratuită Naradix, care ajută până la 100....
- Sânzienele în cultul mitologic și folclorul românesc
Continuă retrospectiva de film documentar românesc ”Framing the Cha... Posted: 12 Jul 2021 03:38 AM PDT
„Programul propus de mine cuprinde, pe de o parte, filme inovatoare formal, deja reputate internațional, precum mini-retrospectiva dedicată documentarelor lui Radu Jude, filmele Adinei Pintilie, „Autobiografia lui Nicolae Ceaușescu” în regia lui Andrei Ujică, sau „Al doilea joc”, de Corneliu Porumboiu. Apoi, include filme ale unor cineaști și cineaste aflați în primii ani ai carierelor, în al căror potențial creativ cred foarte tare, precum Laura Căpățână-Juller, Dragoș Hanciu, Cristina Haneș sau Mara Trifu. Și, nu în ultimul rând, cuprinde și filme ale unor realizatori pe care îi admir, dar care sunt greu de încadrat în vreo categorie, precum Laurențiu Calciu, al cărui „După revoluție” e una dintre cele mai fascinante și intense descrieri ale societății românești din anii ulteriori Revoluției din 1989, sau precum Vanina Vignal, o cineastă de origine franceză preocupată să descrie în filmele sale problematici legate de societatea și de trecutul României. Vanina e, totodată, colega mea în cadrul One World România. Sunt foarte bucuros că această retrospectivă e și o ocazie de a prezenta pentru prima oară unui public internațional o parte a filmelor YouTube realizate de Bahoi, unul dintre primii vloggeri din România, al cărui talent în a capta viața de zi cu zi a micii comunități din satul său natal, de lângă Constanța, mi se pare una dintre cele mai proaspete și mai tandre abordări ale unei lumi adeseori exotizate, prea rar surprinsă din interiorul său.” (Andrei Rus) Prima parte a retrospectivei s-a desfășurat în perioada 21 aprilie – 12 iunie și a inclus o selecție de documentare curatoriată de Adina Marin (programator, Festivalul de film Astra din Sibiu), iar cea de-a doua parte va debuta pe data de 11 iulie cu o serie de patru documentare realizate de Radu Jude. Evenimentul special al acestui program include o discuție-panel, pe data de 29 iulie, la care vor participa Radu Jude (regizor și scenarist), Vanina Vignal (regizoare și actriță) și Bahoi (vlogger), alături de alții regizori din program. Proiectul Framing the Change și-a propus o incursiune în universul românesc al ultimelor două decenii, documentarele din cea de-a doua parte a retrospectivei sondând teme actuale pentru societatea românească: evacuarea comunismului remanent din societatea românească, energia extraordinară pentru mobilizare socială și schimbare după 1989, tabuurile sociale și erotice, dinamica relației părinte-copil sau reflecții asupra istoriei recente a României ca exercițiu de descoperire, asumare și înțelegere. Selecția include și o serie de filme care reprezintă introspecții personale în viața regizorilor sau dezvăluie istoria unei comunități, reflectând varietatea de stiluri și estetica diferită a filmelor documentare românești. Programul părții a doua a retrospectivei include documentarele următorilor regizori: Bahoi, Laurențiu Calciu, Laura Căpățână-Juller, Dragoș Hanciu, Cristina Haneș, Radu Jude, Adina Pintilie, Corneliu Porumboiu, Mara Trifu, Andrei Ujică și Vanina Vignal. Framing the Change este o continuare a eforturilor ICR Londra de promovare a filmului românesc în Marea Britanie, prin evenimente de mare vizibilitate, după amplul proiect-retrospectivă Revolution in Realism din 2016 de la British Film Institute, complementare programului permanent Cinemateca Românească. Selecția a cuprins în total peste 30 de filme și evenimente speciale relevante pentru publicul britanic/internațional, pentru cinefili și pentru iubitorii festivalurilor de film. Program partea a doua – Selecție realizată de Andrei Rus (One World România) 11 iulie, 19.00, online | Țara moartă, regia Radu Jude Filmele vor fi prezentate pe canalele digitale ale ICR Londra, cu subtitluri în limba engleză, iar majoritatea vor fi disponibile exclusiv în Marea Britanie, pentru o scurtă perioadă de timp. Detalii complete la www.icr.ro și www.icr-london.co.uk. Număr de vizualizări :41  http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/KxV3Hzp-16g?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" /> |
Vive la France! De Ziua națională a Franței, Editura Polirom oferă ... Posted: 12 Jul 2021 03:35 AM PDT
Aproximativ 130 de titluri pot fi achiziționate doar de pe siteul Editurii Polirom, www.polirom.ro, în perioada 9-16 iulie 2021: • nume mari ale literaturii franceze & de expresie franceză; • voci esențiale pentru domenii precum: filosofia, antropologia, teoria literară, critica și istoria literară, politica și științele politice, istoria; • opere de ficțiune și nonficțiune: roman & roman polițist, proză scurtă, eseistică, corespondență, jurnale, biografii, literature pentru copii, literatură de călătorie etc. Click aici pentru a vizualiza toate titlurile incluse în campanie. Număr de vizualizări :84 http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/1gTfdVMJit8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" /> |
„Putere și statut”, etalarea portretelor sculptate ale unor mari pe... Posted: 12 Jul 2021 02:55 AM PDT
„Pornind de la ideea redării și contextualizării unor personaje importante din istoria țării noastre, expoziția are două secțiuni majore: personaje istorice și reprezentări ale personalităților vremii. Prima categorie presupune redarea unor subiecți care nu au fost contemporani cu artiștii și ale căror chipuri sunt preluate după documentele iconografice de epocă în vederea recunoașterii aportului acestora la evenimente istorice majore sau pentru consolidarea valorilor naționale. Cea de-a doua categorie este reprezentată de imagini ale unor personalități marcante, contemporane cu artiștii, înzestrate cu trăsături convingătoare, care le argumentează poziția politico-socială privilegiată. Acest câmp vizual se extinde de la portretele de figuri sociale cu origini boierești, la exponenții noilor tendințe progresiste. Există și o grupă specială de sculpturi care înfățișează primari ai Capitalei, chipuri ale unor edili care au contribuit la dezvoltarea Bucureștiului. Expoziția se închide cu imaginile noului erou al societății aflate în plin progres socio-economic, muncitorul care întruchipează imaginea colectivității, fără a avea o biografie individualizată. Rolul său se identifică cu profesia și cu realizările breslei căreia îi aparține. În arta din spațiul românesc, acest tip de convenții se instaurează în pictură și sculptură, cel mai probabil fiind împrumutate din arta europeană. În statuarie, portretul cel mai întâlnit este sub formă de bust, în mărime naturală, care urmărește să înfățișeze subiecții în deplina autoritate a funcțiilor sau rangului boieresc. Astfel se validează poziții sociale și se marchează trecerile vremelnice prin timpul lor. Postura deosebită și vestimentația conservatoare sunt indicatorii adesea întâlniți în busturi. Poziția capului și direcția privirii sunt exploatate cu precădere în sculptura de factură istorică, fiind o extindere a importanței pe care au avut-o în constituirea unui eveniment. Însă aceste aspecte sunt condiționate de cerințele contextului în care lucrările sunt produse și de motivațiile din spatele lor, factori ce pot determina o taxonomie a sculpturilor din această expoziție” – Nicoleta Bădilă, muzeograf, curator. Număr de vizualizări :33  http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/DZDL6iYoIdU?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" /> |
Expoziția ”Mirrors of Brâncuși”, la Universitatea ”Constantin Brânc... Posted: 12 Jul 2021 02:39 AM PDT
Care sunt cele trei cuvinte care îți vin în minte atunci când cineva te întreabă de Brâncuși? Ți-ar plăcea să știi mai multe despre sculptorul român și să te pui în pielea unora dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui? Proiectul Mirrors of Brâncuși este o expoziție care te invită să faci parte din universul celui supranumit “inventatorul sculpturii moderne”.
Prezentarea expoziției la Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, în holul Facultății de Inginerie, beneficiază de un amplasament extraordinar, spațiul expozițional fiind situat pe axa pe care se află și operele lui Constantin Brâncuși aflate la Târgu Jiu. Verticalitate, complexitate ascunsă în linii simple, emoție și reîntoarcere către sine – asta veți descoperi în cadrul expoziției Mirrors of Brâncuși. Curator: Silvana Dulamă-Popa, scenograf: Diana Miroșu, lighting Designer: Alin Popa, muzica: Zoli Toth, video: Dilmana Yordanova și Ovidiu Eftimie, foto: Iulian Dinu. Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programulul RO-CULTURA.
Website: https://mirrorsofbrancusi.ro/ Număr de vizualizări :34  http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/sprBaB-iATk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" /> |
Expoziția de icoane pe sticlă ”Cămara Ta, Mântuitorule, o văd împod... Posted: 11 Jul 2021 11:10 PM PDT
Expun: Cristina-Aurelia Ionescu-Berechet, cadru didactic la Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din București și membru AFAPPR. În prezent este doctorandă a Universității Naționale de Arte, având ca temă de cercetare „Icoana transilvăneană din secolele XIX-XX, din perspectivă interconfesională și interculturală”. Ion Filigean, absolvent al Facultății de Teologie Ortodoxă din București, secția Pictură bisericească (2005), pictor autorizat (grad IV def. 2010), membru UAP-Vâlcea, membru în grupul de iconari vâlceni „Școala de la Vlădești”. Deține numeroase distincții și este o prezență constantă în expozițiile si târgurile de specialitate din țară și străinătate. Prezintă Luiza Barcan, critic și istoric de arta.
Icoana pe sticlă a fost văzută în ultimele decenii mai degrabă ca un obiect și mai puțin ca o prezență liturgică. De aceea, publicul este invitat să pătrundă într-un spațiu familiar și protector. Punctul central al acestuia îl constituie o serie de lucrări ce pot alcătui oricând iconostasul unei bisericuțe de lemn, dedicate Sfântului Ilie Tezviteanul. Expoziția se remarcă prin simplitatea naturală a formelor încadrate de liniile ce curg firesc în spațiul delimitat de rame. Limbajul plastic este specific icoanelor pe sticlă și transmite căldură prin chipurile sfinților atât de iubiți cândva de țăranii transilvăneni. Toate acestea au menirea de a ne reconecta cu cele de Sus, de pe un plan în care cheia înțelegerii mesajului poate fi doar întoarcerea la inocență și smerenie, căci ni se spune „…de nu vă veți întoarce şi nu veți fi precum pruncii, nu veți intra în împărăția cerurilor” (Matei 18:3). Așadar, această „cămară tainică” în care vom păși ne invită să medităm, chiar și preț de câteva minute, la faptul că suntem cu toții chemați să luăm parte la Masa Raiului.
Parteneri ai evenimentului: Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza” din Bucureşti, Trinitas Tv, Radio Trinitas Parteneri media ai MNȚR: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, RFI România, Historia, Igloo, Arhitectura, Observator Cultural, Infinitezimal, Ziarul Lumina, LiterNet.ro, www.agerpres.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, propagarta.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.gokid.ro, www.onlinegallery.ro, www.cooperativaurbană.ro, www.accmediachannel.ro, revistapatronatuluiroman.ro, www.iqool.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, Terra Magazin. Număr de vizualizări :31  http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/XvPvksdxuqg?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" /> |
„Mia își ratează răzbunarea”, în cinematografe Posted: 11 Jul 2021 11:00 PM PDT
„Mia își ratează răzbunarea” este al doilea lungmetraj regizat de Bogdan Theodor Olteanu. Protagonista filmului, Mia, este o tânără actriță, hotărâtă să se răzbune pe fostul iubit. În zilele care urmează despărțirii lor violente, ea încearcă să se filmeze cu un alt bărbat. Ar fi – crede ea – răspunsul perfect pentru gelozia lui obsesivă.
„Societatea noastră este extrem de violentă în raport cu femeile. Și nu vorbesc doar de ceea ce se întâmplă la nivelul unui cuplu sau altul. România este absolut primitivă dacă te uiți la felul în care sunt portretizate femeile în cultură sau mass media. Peste această temă s-a suprapus curiozitatea mea în privința procesului prin care idei sau discursuri devin influente. Există mereu o zonă de conflict atunci când încerci să aplici teorie peste realitate – principii imposibil de combătut pe hârtie sunt foarte complicat de pus în practică. Aceasta e o sursă de dramă, dar poate uneori să fie și amuzant. Filmul nu e o comedie relaxată, dar este o comedie” – a declarat Bogdan Theodor Olteanu, scenarist și regizor.
„Ce ne-a convins – pe mine și pe colega mea Anda Ionescu – să ne implicăm în filmul lui Bogdan, a fost felul în care observă și construiește ficțiuni despre noile generații de tineri și modul în care aceștia își căută și își compun identitatea. Altfel, a fost și provocarea de a include în portofoliul companiei noastre un lungmetraj de ficțiune produs independent. Practic am ajuns să filmăm „Mia își ratează răzbunarea” în 11 zile, bazându-ne doar pe resurse proprii, economiile lui Bogdan, ajutorul echipei și al prietenilor” – Anamaria Antoci, producător, Tangaj Production.
„Mia își ratează răzbunarea” este o producţie Tangaj Production, în co-producţie cu SUB25 și Papillon Film, realizată cu sprijinul MMS Communication România și Compania Municipală de Afișaj București și este distribuit de Domestic Film.
Parteneri media: All About Romanian Cinema, Bookhub, Calendar evenimente, Catchy, Connect Media, E-Zeppelin, FEMEIA, IQool, Mișcarea de rezistență, MovieNews, Observator cultural, PlayU.ro, Radar de media, Radio România Cultural, Fashion Premium Magazine, Spot Media, TANĂNANA, Univers Psihologic, Ziarul Metropolis, Zile și Nopți
Trailer „Mia își ratează răzbunarea” – https://www.youtube.com/watch?v=RjphTdE1sgA Teaser „Mia își ratează răzbunarea” – https://youtu.be/Wd9GomT7MRU
Mai multe informații și noutăți despre „Mia își ratează răzbunarea” sunt disponibile pe: Facebook – https://www.facebook.com/miamissesherrevenge Instagram – @miamissesherrevenge Număr de vizualizări :27  http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/jx0BPAAd5QQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" /> |
Narada lansează platforma gratuită Naradix, care ajută până la 100.... Posted: 11 Jul 2021 10:49 PM PDT
Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, anul trecut, 259.000 de copii nu au avut acces la cursurile online, din cauza lipsei tehnologiei necesare, a conectivității sau chiar a curentului electric. Dacă materia pierdută de aceștia în pandemie nu este recuperată de urgență, decalajul sever între nivelurile de pregătire ale elevilor riscă să creeze o situație critică, cu efect social de domino: ridicarea procentului analfabetismului funcțional în România (care este deja de 44%, conform testelor PISA) și creșterea numărului celor care abandonează școala. Situația negativă creată de pandemie în învățământ poate afecta însă pe termen lung întreaga societate, prin lipsa forței calificate de muncă și costurile enorme pe care le plătește societatea în cazul unui tânăr care renunță la școală – până la 1, 2 milioane euro pe parcursul întregii vieți. În situația creată, Narada consideră că momentul critic pentru a stopa evoluția negativă este intervenția de urgență în educație, în această vară, pentru a ajuta elevii din mediile defavorizate să recupereze materia pierdută. Într-o mobilizare impresionantă, pe parcursul a doar 3 luni, Narada a lucrat pentru pregătirea platformei Naradix, proiect la care au participat peste 40 de profesori și 80 de voluntari. Acest lucru a presupus digitalizarea curriculum-ului școlar pentru clasele 0 – 8, la materiile (română, matematică, istorie şi geografie), efort susținut de Global Vision, dar și de sponsorul principal, cora, care a sprijinit acțiunile Narada încă de la început. „Sprijinirea proiectelor care vizează prevenirea abandonului școlar și facilitarea accesului tuturor copiilor la educație reprezintă una dintre prioritățile noastre, ceea ce a condus la apropierea firească de Narada. Investiția în educație este, de fapt, o investiție într-un viitor mai bun pentru întreaga societate, fiindcă e dificil să ne imaginăm prosperitatea altfel decât așezată pe temelia solidă a unui sistem de învățământ performant. Pandemia a expus mare parte a acestei generații de elevi și pe noi toți, de altfel, în fața unei amenințări concrete: riscul ca mulți copii să abandoneze școala. Sper ca tot mai mulți oameni să înțeleagă că momentul să intervenim e Acum. Să ne unim forțele ca să le oferim tuturor copiilor șansa unei educații solide și să fim convinși că acest lucru se va reflecta în bunăstarea întregii societăți”, spune Camelia Popescu, Manager Comunicare, Publicitate și CSR, cora România.
Platforma de educație remedială Naradix reprezintă o soluție pentru fiecare dintre aceștia. Copiii pot fi înregistrați pe platformă atât de profesori, cât și de părinți. Vor descoperi o modalitate atractivă și modernă de învățare care permite accesarea în orice moment e nevoie – pentru studierea unor materiale sau lămuriri suplimentare din partea profesorilor. Nu în ultimul rând, Naradix premiază performanța. Elevii cu cele mai bune rezultate vor vedea rodul muncii lor concretizat în premii: cărți, mingi, biciclete, console etc. Platforma lansată de Narada este însă o facilitate și pentru profesori, care vor putea face schimb de experiență cu alte cadre didactice prin intermediul webinariilor găzduite de Naradix. „Timp de 3 luni, alături de un număr important de profesori și voluntari, Narada a făcut un efort greu de imaginat pentru a pune la dispoziția copiilor din România o platformă gratuită, care să-i ajute să recupereze materia pierdută în pandemie. Am lucrat cu toții avându-i în minte pe cei peste un sfert de milion de copii care nu au putut frecventa școala online. Pentru ei trebuie făcut ceva Acum, când considerăm că este al 12-lea ceas pentru ameliorarea decalajelor de nivel de pregătire creat între elevi. Trebuie să ne unim forțele, pentru ca acești copii să nu abandoneze școala, iar generația lor să se transforme într-una de sacrificiu. Așadar, invit profesorii care au în clase elevi cu acest tip de nevoi să-i înscrie pe Naradix. Fac un apel și la celelalte organizații din educație să îndrume copiii din mediile vulnerabile spre platforma de educație remedială. Împreună putem acorda o nouă șansă pentru 100.000 de elevi”, spune Andra Munteanu, cofondator Narada. Smiley și artiștii de la HaHaHa Production au fost printre primii care au răspuns acestei stări de urgență din educație, semnalate de Narada. „Vrem să ne luam de mână cu Narada și să aducem cât mai mulți copii din zonele defavorizate în școli. Practic, să luptam pe timp de vară pentru o toamnă cu mai mulți copii la școală”, spune Smiley. Cu un SMS la 8845 cu textul „ELEV” sau prin plata cu cardul pe pagina campaniei, fiecare persoană se poate alătura mobilizării extraordinare inițiate de Narada. Cu doar 2 euro/lună, riscul de abandon școlar pentru 2 copii este diminuat, iar copiii din mediile vulnerabile primesc astfel o șansă reală la educație. Campanie este, de asemenea, amplificată şi de Kiss FM.
Despre NARADA
Narada este o organizație formată din persoane din cele mai variate medii sociale, de la studenți, la oameni de comunicare, IT-iști, manageri sau antreprenori, toți oameni de acțiune al căror scop este acela de a oferi soluții eficiente și rapide de modernizare a educației. Credem în forța comunității de a schimba lucrurile când este mobilizată de proiecte care să o inspire și, de asemenea, suntem convinși că fiecare reușită are rolul de a ne conduce spre următoarea. Născută sub umbrela Romanian Business Leaders Foundation (rbls.ro) cu scopul de a hrăni inovația în educație la firul ierbii, NARADA conectează proiectele profesorilor din sistemul public cu mediul de business și viceversa. Cu alte cuvinte, #1 încurajează și ajută profesorii să creeze proiecte care inovează în sălile de clasă și/sau rezolvă probleme ale elevilor, #2 aduce în atenția mediului de business proiectele profesorilor și face tot posibilul ca acestea să fie finanțate. #3 În final, supervizează implementarea acestora, măsoară rezultate și multiplică lucrurile care au funcționat. Un singur proiect educațional nu va schimba educația, dar forța a mii de astfel de proiecte, DA. Mai multe informații despre Narada sunt disponibile pe website, www.narada.ro și pe canalele de comunicare Facebook, Instagram și LinkedIn. Număr de vizualizări :30  http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Qr6Jpr6_gw8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" /> |
Sânzienele în cultul mitologic și folclorul românesc Posted: 11 Jul 2021 10:43 PM PDT
Sânzienele sau Drăgaica – Sărbătoare folclorică
Drăgaica sau Sânzienele reprezintă o sărbătoare a folclorului românesc, în care este perpetuată tradiția strămoșească, moștenită de la daci sau chiar provenită de la civilizația Cucuteni, îmbogățită în decursul timpului cu noi ritualuri zonale pe cuprinsul României. Ele asigură puntea de legătură între vremurile prezente cu trecutul strămoșilor, de care ne amintim cu dragoste și bucurie în fiecare an, de-a fi celebrate în toate colțurile lumii – diaspora română – din Europa până în Australia, America Latină, Asia și alte locuri, unde au migrat românii, ducând cu ei tradiții de pe plaiurile mioritice.
Originea Sânzienelor în cultele precreștine
Vechimea Sânzienelor nu este cunoscută cu exactitate, dar se presupune că au o vechime mai mare decât atestarea documentară a teritoriilor României de azi și precede cu mult momentul nașterii lui Iisus, sărbătoarea fiind ancorată în cultele precreștine. Sărbătoarea mitologică are semnificație agrară, legată de solstițiul de vară – 21 iunie, care marchează începutul verii astronomice. În acest studiu și-au adus contribuția istorici și etnografi ai României moderne: Mircea Eliade (autorul lucrării „Istoria Religiilor”), scriitorul și etnologul Romulus Vulpescu, istoricul-arheolog Vasile Pârvan și alții. Ei consideră că denumirea de Sânziene nu provine de la numele lui Ioan Botezătorul (sanctus dies Johannis) așa cum credeau primii creștini, ci etimologia este în latinescul „sanctus” (sfântul) și „zâne, ziene”, numele ziței romane Diana (forma pluralului ziene). În lucrarea „Timpul sacru – Sărbătorile de altădată”, etnograful Marcel Lutic explică numele de Sânziene, având mai multe semnificații legate de data de 24 iunie, în care termenul de Sânziene se raportează la zânele bune, care își fac aparitia în noaptea de 23 spre 24 iunie, când este celebrată sărbătoarea lor – Sânzienele sau Drăgaica – de obicei în sudul României.
Similitudini etimologice și spirituale
Lingvistul Alexandru Ciorănescu recomandă o proveniență multiplă a Sânzienelor – etimiologia sanctae Dianae combinată cu Sanctus Johannes. Sărbătoarea „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul”, prăznuit în 24 iunie se suprapune Sânzienelor, sărbătoare ce provine din vechiul cult roman, legat de zeița Diana, zeița pădurilor, fiind și singura sărbătoare păgână acceptată de ritul ortodox. Potrivit tradiției, Sânzienele sunt femei frumoase, preotese ale Soarelui, tămăduitoare de boli, care înmulțesc păsările si animalele, cărora le este dedicată și una din colindele verii, purtând numele de „Mândru cântă un cerb în codru”. Îl aduce în centrul atenției, pe Ioan Botezătorul – Sânzionu (Botezătorul lui Dumnezeu), prăznuit de creștini, tot în ziua de 24 iunie. Pentru zânele bune înfloresc în preajma zilei de 24, florile ce le poartă numele – Drăgaicele (Drăgaica).
Sânzienele – zâne bune și spirite prolifice
În folclorul românesc Sânzienele sunt zâne bune care trăiec în cete și își manifestă prezența doar în noaptea de 23 spre 24 iunie, când, se deschizând cerurile, iar spiritele bune se lasă plutind prin văzduh, până aproape de pământ, să intensifice mirosul florilor lui, să sorocească rod holdelor, să vindece bolile oamenilor și să sporească puterea tămăduitoare a plantelor de leac. Ele dau har înmulțirii păsărilor cerului dar și a animalelor pământului, alungă fenomenele primejdioase oamenilor și pământului, cum sunt stihiile naturii: grindina și vijeliile, vifornițele și tornadele. Având semnificație prolifică, Sânzienele, se mai numesc și Drăgaice, cuvânt care înseamnă frumoase, de la „Draga” în limba slavă. În „Imnurile orifice”, Drăgaicele sau Drăgoaicele (denumire de la care provin numele Drăgoi, Dragu sau Draga) sunt descrise ca „fecioare înmiresmate”, prietene ale sălbăticiunilor, cu har tămăduitor a plantelor, când natura se află în plenitudinea vegetală – 21 iunie fiind solstițiul de vară. După această dată se spune că se întoarce „crângul cerului spre iarnă”, iarba „se coace de cosit”, iar „plantele dau înapoi”.
Originea mitologică a Sânzienelor
În multitudinea de semnificații pe care le au Sânzienele se află și legende străvechi, în care, zâna Iana Sânziana, pe care însuși fratele ei – Soarele – și-o dorește de soție, dar în aceste zile „Doamna florilor”este transformată în Lună (florile de Drăgaică având culoarea galben luminos), întâlnirea dintre cei doi aștrii fiind imposibilă. Etnologul Ion Ghinoiu scrie în „Dicționarul de Mitologie Română”: „În obiceiurile, credințele și folclorul românesc, Drăgaica păstrează amintirea Marii zeițe neolitice, Divinitate Lunară, echinocțială și agrară, identificată cu Diana și Luna, în Panteonul roman, și cu Hera și Artemis, în Panteonul grec. În ziua solstițiului de vară, Drăgaica ar umbla pe Pământ sau ar pluti prin aer, se desfată, cântă și dansează peste câmpuri și păduri, împreună cu alaiul său nupțial. Când i se nesocotește însă ziua, Drăgaica stârnește vârtejuri și vijelii, aduce grindină, ia oamenii pe sus și îi îmbolnăvește, lasă florile fără leac și miros”. Toate legendele și ritualurile păstrate de Sânziene atestă faptul că românii au de-a face cu reminiscențele misterelor preistorice, care aveau în centru o nuntă sacră, menită să asigure rodnicia pământului și a omului. Sărbătoarea de Sânziene este Solară și Lunară, legată de fecunditate și rodnicie, situată la trei zile după solstițiul de vară – 21 iunie. Această zi este cea mai lungă din an, cunoscută în astrologie și mitologie ca: „Ziua Soarelui”, „Cap de Vară”, „Ursita”, „Drăgaica” sau „Amuțitul Cucului”. În funcție de zona geografică, unele manifestări folclorice conțin ritualuri prin care tinerii își caută perechea – Ursita. În unele zone se aprind ruguri uriașe pe culmile dealurilor, flăcăii făcând rotocoale cu flăcările, iar culegătorii de plante tămăduitoare strâng „usturoi de sânziene”, numai cât durează răsăritul Soarelui în dimineața zilei de 24 iunie. Fiind „Ziua Soarelui”, astrul „stă în loc” mai mult pe cer și admiră „Drăgaicele” în manifestările ludice. Potrivit credințelor strămoșești, cine face baie cu „apă de stele” (o infuzie din 9 plante, printre care și Drăgaica – sulfina, cu apă curgătoare), în noaptea de 23 spre 24 iunie, va fi sănătos tot anul. „Apa de stele” este considerată roua din ajunul Sânzienelor, cu efecte magice asupra femeilor, care vor fi drăgăstoase tot anul. De aceea, ele trebuie să se tăvălească noaptea prin roua de pe plante. Apa de stele este culeasă de bătrânele satului care, nu au voie nici să vorbească, nici să se întâlnească cu altcineva în drumul lor spre casă.
Mitul Sânzienelor și Legenda Cucului
Petre Țăranu relatează într-un articol intitulat „Mitul Sânzienelor în lumea Dornelor de odinioară”, despre „Legenda Cucului”. „Într-o vreme demult apusă, Dumnezeu a coborât pe pământ cu o ceată de îngeri, pentru ca aceștia să vadă cum trăiesc oamenii. Unul dintre ei s-a întristat la întoarcerea în cer și i-a povestit lui Dumnezeu că a întâlnit o frumoasă păstoriță care își striga mereu fratele pierdut, numit Cucu. Îngerul era mâhnit că nu reușise să o ajute pe frumoasa păstoriță și se temea că nu o va putea uita niciodată. Dumnezeu a decis atunci să întrerupă întâlnirile între îngeri și lumea pământeană, transformând pe toți îngerii în stele și risipindu-i pe cer. Cum steaua îngerului îndrăgostit continua să vădească semne de tristețe, pâlpâind firav pe bolta cerească, Dumnezeu a izbit-o de pământ la picioarele tinerei fete atât de puternic, încât s-a prefăcut într-o mulțime de scântei. Porunca dumnezeiască a fost ca fiecare scânteie să prindă viață pământească și să se numească scânteiaș (licurici), iar preafrumoasa păstoriță a fost prefăcută în zână – Sânziana.” (…) „În ajunul Sânzienelor, spre seară, se aruncă o coroniță de sânziene pe casă, iar dacă aceasta rămâne acolo, înseamnă pregătire de măritiș pentru fata care a aruncat-o. Coronița căzută trebuie aruncată încă de câteva ori, iar a câta oară se oprește pe casă, atâția ani mai trec până când se mărită fata.”
Ritualuri cu plante magice
Sărbătoarea Sânzienilor fiind așezată în plin sezon al naturii, când totul germinează, a fost aleasă ca cea mai potrivită zi pentru culegerea plantelor de leac, dar pentru că ierburile câmpului să nu-și piardă din proprietățile tămăduitoare, legenda spune că această practică a impus respectarea unor canoane la recoltare: este interzis ca la cules să fie smulse rădăcinile plantelor ori ruperea crengilor lor, iar culesul trebuie înfăptuit nu de oricine, ci numai de persoane pure – fecioarele. Drăgaica sau sulfina și alte plante (mușețelul, levănțica, frunzele de dafin, salvia, salcia), înainte de a fi puse la uscat și vegheate cum își statornicesc calitățile, sunt duse la biserică și sfințite, pentru a-și păstra proprietățile vindecătoare. Păstrate într-un anumit loc al casei, în apropierea icoanelor, ierburile pot avea proprietăți magice. Purtătoare de sacralitate, florile de sânziene – galbene, albe sau mai rar roșii – ca și celelalte plante de leac, culese după un ritual anume, la 24 iunie, de Sânziene „tămăduiesc toate bolile”, iar floarea de sânziene „aduce noroc trupului și casei” și “sunt bune de norocul menit”. Puse în apa de baie a copiilor „dau tărie, revigorează și îndepărtează frigurile”. Cât privește pentru fete și femei, cu sânziene în păr, în sân sau sub perne chiar, în noaptea de 23 spre 24 iunie, „frumusețea lor nu numai că devine mai pronunțată” dar prin „farmecul lor”, devin mai „drăgăstoase” Florile de sânziene puse de fete sub pernă devin magice, atunci când ele își visează „Ursitul”. Fetele care împletesc coronițe cu astfel de flori și le agață într-un pom în acea noapte, 23 spre 24, daca dimineața găsesc rouă pe ele, este semn că chiar în acea vară își vor întâlni iubitul. În Bucovina, fetele (și uneori feciorii), își așează coronițele de sânziene pe cap, apoi, se îndreaptă spre țarcul vitelor, unde acestea dorm noaptea. Aici iau coronițele de pe cap, le așează pe țărușii sau stâlpii de lemn ai țarcului, cât mai aproape de intrare și dacă animalele se îndreaptă către ele, una, două sau mai multe dintre animale, atunci dezlegătorii enigmelor deslușesc – câte animale sunt sensibilizate, atâtea căsătorii vor fi încercate pe parcursul vieții de depozitarul coroniței. Coronița aruncată pe casă sorocește la vârstnici, anul sau anii când se vor stinge din viață. Pentru frumusețea ritualurilor pe firul legendei și misterul miturilor, sărbătoarea Sânzienelor este parte din tezaurul folcloric românesc, ce nu trebuie ratată de tinerii vremii.
22 iunie, 2021
Maria FILIPOIU București, România
|
Adaugă un comentariu
STATISTICI
Din 15 iunie 2009
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
DE URMĂRIT
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Evenimente
Anunturi
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
Parteneri
Note
Hoffman - Jurnalul cărților esențiale
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
Top Members
© 2024 Created by altmarius.
Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius