Newsletter Agentia de carte - 12 octombrie 2019

[altmariusbook]

“Gabriela Adameșteanu, Paul Cernat, Marius Oprea și Robert Șerban, ...

---

• Gabriela Adameșteanu, Paul Cernat, Marius Oprea și Robert Șerban, p...
• Limbă română cu năbădăi
• ”Cartea de identitate” a deschis Festivalul Strada de C’Arte- ediți...

Gabriela Adameșteanu, Paul Cernat, Marius Oprea și Robert Șerban, p... Posted: 10 Oct 2019 02:18 PM PDT Joi, 10 octombrie 2019, ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr.88), a avut loc prima ediție a Galei Premiilor AgențiadeCarte.ro. Evenimentul a fost sprijinit financiar de Ministerul Culturii și Identității Naționale și înregistrat de Radio România Cultural.  ”Premiem cele mai importante cărți ale anului 2018, cărți pe care AgențiadeCarte.ro le-a promovat, mai întâi, în urma unui sondaj electronic în luna august, iar apoi un juriu a ales câștigătorii. Un proiect care se desfășoară în cadrul celei de a VIII-a ediție a celui mai divers maraton cultural în aer liber: Strada de C’Arte, organizat de Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” și APLER, cu sprijinul Radio România Cultural. După cum ați ascultat deja în promo-urile de la radio, deja știți cine sunt cei patru premianți. Juriul acestei primei ediții este format din conf.univ.dr.Ioan Cristescu, președintele APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România),  prof.univ.dr. Caius Dobrescu și cu voia dumneavoastră, ultimul pe listă, Dan Mircea Cipariu. AgențiadeCarte.ro este un proiect nonprofit realizat de Asociația EURO CULTURART, proiect început acum 10 ani împreună cu artistul vizual Mihai Zgondoiu și scriitoarea Andra Rotaru. Echipa a fost mărită de alți scriitori, critici de teatru sau critici de artă. Este o primă ediție în care au fost zeci de mii de voturi, mai ales la secțiunea Poezie, cu peste 4 mii de voturi. Dacă am fi avut măcar o carte de poezie cu acest tiraj, probabil că altfel ne-am fi situat chiar față de premiul Nobel. În editorialul lui Florin Iaru de pe AgențiadeCarte.ro, puteți citi despre piața de carte din Franța, unde tinerii scriitori au fost publicați anul trecut în aproximativ 5 milioane de exemplare. Am ajuns la concluzia că trebuie să existe un vot popular pe internet, dar și un vot al profesioniștilor literaturii în urma căruia să putem oferi premii. Această ediție are suportul financiar al Ministerului Culturii și Identității Naționale. Am invitat în seara aceasta o voce unică pentru spațiul muzical românesc, Maria Răducanu, iar în finalul acestei Gale îi veți auzi într-un duet de poezie și blues pe Robert Șerban și Maria Răducanu. Înainte de a vorbi despre fiecare carte în parte vreau să vă spun că aceste patru cărți premiate au o legătură cu memoria și felul în care memoria ajunge să ne cuprindă sau să ne manipuleze. Aceste cărți, fie că este vorba despre romanul Gabrielei Adameșteanu, sau despre studiul lui Paul Cernat, sau despre cartea cutremurătoare a lui Marius Oprea, sau cartea de poezie a lui Robert Șerban, toate au acest recurs față de alteritatea cu care avem azi acces la memorie”, a declarat Dan Mircea Cipariu, amfitrionul și inițiatorul Galei Premiilor AgențiadeCarte.ro.   ”Primul premiu, Cartea de proză a anului 2018, îl acordăm Gabrielei Adameşteanu pentru ”Fontana di Trevi”, Editura Polirom. S-a spus despre această carte că e un roman în cheie politică: Mie mi se pare că această carte este cea mai sensibilă din trilogia pe care o încheie. Aici avem conturată o dimensiune la care avem de reflectat: relația dintre simulare și adulter, două parcursuri dincolo de cheia politică și a memoriei. Gabriela Adameșteanu dovedește o dată în plus subtilități fine de construcție stilistică și epică. Aceste două paralele între simulare și un spirit al adulterului duc de fapt la o comparație între felul în care o formulă psihologică o potențează pe cealaltă. Fără să dezvălui firul epic, vă asigur că veți avea certe delicii de lectură a unei cărți care cu siguranță va intra în canonul literar românesc. O invit la microfonul Radio România Cultural pe Gabriela Adameșteanu”- Dan Mircea Cipariu   Gabriela Adameșteanu: ” Mulțumesc foarte mult pentru premiu. E o carte norocoasă. Eu cred că și cărțile, și oamenii au destine. Nu poți să alegi niciodată ca autor o carte așa cum nu poți alege între copiii tăi, dar este evident că unele dintre ele intră mai degrabă în afecțiunea cititorilor și a criticilor decât celelalte. M-am gândit de ce a trebuit să intru într-o discuție fie și aluzivă cu postul Europa Liberă privindu-l cu ochiul omului care ajunge să aibă un job acolo, cum s-a întâmplat că ceea ce am arătat a fost mai degrabă pierderea unor iluzii decât succesul unor speranțe. Toate aceste îndoieli m-au făcut să fiu sceptică. Depinde în ce ani scoți cartea, sunt ani rodnici cum a fost anul trecut, cu foarte multe autoare care au scris cărți bune. Vreau să amintesc pe unele dintre ele: Florina Iris, Cristina Andrei, Andreea Răsuceanu sau Tatiana Țîbuleac. A fost un an foarte bun pentru cititori. Faptul că primesc acest premiu mă onorează în plus. Sunt onorat că mă aflu alături de autori pe care îi citesc cu placer. Vreau să mulțumesc juriului, cititorilor și mai ales AgențieideCarte și lui Dan Mircea Cipariu.”   Caius Dobrescu a acordat Premiul Cartea de critică literară, istorie literară și teorie literară a anului 2018 lui Paul Cernat pentru ”Vase comunicante. (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice”, Editura Polirom. ”Aș pleca de la o idee a unui gânditor controversat azi, Mihai Șora, pe care nu îl văd ca pe marele rezistent din piață ci ca pe un om care a produs idei. Una din ele e că moștenirea culturală, dacă o lași așa se mineralizează, devine ceva solid, un balast. În această carte sunt fațete foarte diferite ale modernității. Cu multă inteligență și un stil absolut caracteristic al argumentației perfect argumentate, Paul Cernat ne arată că există multe relații între aceste planuri, ceea ce pare clasat conține multă efervescență culturală. Vase comunicante e o carte importată menită să facă, să comunice în mod benefic părți diferite din zona noastră culturală și din creierul nostru. Mă bucur să fiu cel care anunță acest premiu.”- Caius Dobrescu   Paul Cernat: ” Mulțumesc juriului și lui Caius Dobrescu. Într-adevăr e vorba de niște vase comunicante într-o lume în care oamenii comunică de fapt foarte puțin. Am încercat să arăt că există lucruri care într-un mod surpinzător comunică pe dedesubt. E o carte despre interfețele avangardei culturale românești. O carte de care nu m-am ocupat după ce a a apărut. E o surpriză că volumul ăsta se descurcă, iată ia și premii. Mulțumesc și mă bucur că mă aflu într-o companie atât de plăcută.”   Premiul Cartea de eseistică, memorialistică și publicistică a anului 2018: Marius Oprea pentru”Rola 800. Omul care a umilit Securitatea”, Editura Corint. Caius Dobrescu: ”Pentru mine e un moment foarte emoțional și emoționant. De Marius Oprea mă leagă o prietenie străveche, noi am debutat împreună și am făcut multe împreună în tinerețea noastră îndepărtată, alături de Simona Popescu și Andrei Bodiu, unul din elementele care ne leagă profund. Cred că toată lumea și-l reprezintă pe Marius Oprea ca arheolog al unui trecut recent, care ne bântuie. Să fii tot timpul confruntat cu aceste rămășițe care poartă semnele disprețului și al ororii nu e ușor. Multe din cărțile lui vorbesc despre străbaterea acestui deșert. Uneori Marius Oprea își amintește că nu e doar arheolog ci și istoric și trebuie să găsească exemplele prezentului, care să ne inspire, să ne facă mândrii de condiția noastră umană. Personajul său, Constantin Hagea, e un astfel de om. Ceea ce ne transmite este un anumit sens al demnității umane. Personajul acesta ne vine foarte aproape, e ființa cu ale cărei valori ne putem identifica. Constantin Hagea, un om care își păstrează eleganța, stilul existenței în momente dintre cele mai dure. Aș remarca acest dialog spontan între cartea Gabrielei Adameșteanu și această carte non fiction. Cartea lui Marius Oprea încearcă să găsească acele istorii și personaje care merită respectul nostru și care ne pot inspira. ” ” Vă mulțumesc, îi mulțumesc lui Dan Mircea Cipariu. Activitatea aceasta de arheolog nu e una extreme de profitabilă, dar e una de încărcătură emoțională. Am accesat prima data Arhivele Securității în 1993 datorită îndrăznelii mele. Am trait emoții extrem de puternice citind asemenea orori. Am găsit și un leac pentru a nu deveni dependent de medicamente, muzica. Ascult Eric Clapton, dacă e vorba de persoana urmărită sau AC DC dacă e vorba de anchetatori. În cazul lui Constantin Hagea am ajuns să mă confund cu acest personaj care a stat 7 ani ascuns într-o pivniță de unde ieșea numai noaptea pentru a se hrăni, încât m-am trezit că am ajuns deodată claustrofob. Apoi am ajuns să fac un drum lung la Teiuș pentru a cumpăra cârnați afumați pe care el îi mânca cu ouă ochiuri, era una din puținele lui bucurii. Impresionante sunt notele informative date de un agent al securității strecurat în celula de anchetă a lui Constantin Hagea, note care scot în evidență inclusiv trăirile celui turnat. În Rola 800 sunt tot atâtea drame care pot fi povestite în două moduri: ori istoric și rece, ori cu empatie, am ales cea de-a doua cale pentru că nu mă pot desprinde de debutul meu ca poet în Cercul de la Brașov. Scufundându-te în acel ocean de suferințe nu ai cum să nu le retrăiești din închipuire. Vă mulțumesc pentru aprecierea acordată acestei cărți. Ideea de a scrie această carte mi-a venit în urma unei discuții avute cu nepotul lui Constantin Hagea.”- Marius Oprea   Dan Mircea Cipariu a acordat Premiul Cartea de poezie a anului 2018 lui Robert Șerban pentru ”Tehnici de camuflaj”, Editura Tracus Arte.   ”Sunt foarte bucuros că juriul a decis să acorde Premiul pentru Cartea de poezie a anului 2018 lui Robert Șerban pentru ”Tehnici de camuflaj”, Editura Tracus Arte. Robert Șerban reușește încă de la prima sa carte să își păstreze o dicțiune interioară care îl duce spre cele mai rafinate forme de exprimare. El scrie pentru că a învățat din experiența sa de viață să-și rafineze metoda de cercetare poetică. Imaginile sale sunt unele nu construite ci unele unde există o scânteie, o revelație, chiar în zonele în care cotidianul și banalul încearcă să te cucerească. E o poezie foarte aproape de laturile cele mai intime ale omenescului. Am gândit să încheiem această primă gala a Premiilor AgențiadeCarte.ro cu un dublu recital Robert Șerban și Maria Răducanu, nu înainte de a-l invita la microfon pe Robert Șerban.”- Dan Mircea Cipariu   Robert Șerban: ” E onorant pentru mine să fiu alături de atâția oameni pe care îi admir. E o zi de 10 pentru cei care suntem aici, e 10 a zecea, iar AgențiadeCarte intră în al zecelea an. E foarte important că un site cultural, devenit aproape o instituție, dă asemenea premii. Mulțumesc juriului că m-a preferat pe mine. Sunt onorat că sunt aici, îi mulțumesc lui Dan că a ajuns într-un moment în care iată că uneori face și minuni.”   Gala s-a încheiat cu un recital de muzică și poezie susținut de Maria Răducanu și Robert Șerban.     Simona IONIȚĂ Fotografii de Ana Daniela SULTANA CIPARIU și Simona IONIȚĂ     *** În perioada 1-31 august 2019, cititorii AgențiadeCarte.ro au putut vota cele patru secțiuni de nominalizări de carte –  poezie (4280 de voturi), proză (2750 de voturi) , critică literară / teorie literară/ istorie literară (1007 voturi) și eseistică / memorialistică / publicistică (1101 de voturi) – cărți  apărute în anul editorial 2018. La poezie pentru primele trei locuri au fost votate cărți de Cosmin Perța pentru ”Cântec de leagăn pentru generaţia mea”, Editura Paralela 45, Andrei Novac pentru ”Prin închisori și prin libertate”, Editura Cartea Românească, și Robert Șerban pentru ”Tehnici de camuflaj”, Editura Tracus Arte. La proză  au fost votați primii trei – Mircea Daneliuc pentru ”Cele mai tîmpite momente”, Editura Polirom, Radu Părpăuţă pentru ”Rămas-bun”, Editura Polirom, și Gabriela Adameşteanu pentru ”Fontana di Trevi”, Editura Polirom. La critică literară / teorie literară/ istorie literară, primii trei votați au fost Gheorghe Lăzărescu pentru ”Caragiale, o lume într-o operă”, Herg Benet, Paul Cernat pentru ”Vase comunicante. (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice”, Polirom, și Ovidiu Pecican pentru ”Pavel Chihaia – aventurile vocației”, Editura Mega. Secțiunea eseistică / memorialistică / publicistică a avut  următorul vot pentru primele trei preferințe: Ion Vianu pentru ”Între violență și compasiune”, Editura Polirom, Marius Oprea pentru ”Rola 800. Omul care a umilit Securitatea”, Corint, și Valeriu Gherghel pentru ”Roata plăcerilor”, Editura Polirom.   Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Producător: Anamaria Spătaru. Afișul și diplomele galei au fost realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu.  Juriul: conf.univ.dr.Ioan Cristescu, președintele APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România),  prof.univ.dr. Caius Dobrescu și Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro.           *** În perioada 9-13 octombrie 2019, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundația Universitară „Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române organizează ediția a VIII-a a celui mai divers maraton cultural în aer liber: Strada de C`Arte. Timp de 5 zile oferim concerte, tango flashmobs, 6 expoziții, 6 proiecții de film, 3 conferințe, 2 lansări de carte, lecturi publice cu peste 20 de poeți, dezbateri, 3 ateliere pentru copii, tururi ghidate, precum și un târg de carte. AgențiadeCarte.ro este partener media.   Aflați mai multe pe stradadecarte.ro.   Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și desfășurat cu sprijinul: Transgaz, Grup Feroviar Român, British American Tobacco, UniCredit Bank.         Număr de vizualizări :27http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Bf0MHWOfPuA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Limbă română cu năbădăi Posted: 10 Oct 2019 01:04 AM PDT Într-o proză scrisă acum 50 de ani, Teodor Mazilu înfățișa un personaj care nu înțelegea sensul metaforic al limbajului. Expresia de care personajul se împiedica mereu, ca de coada furcii, era „a te băga pe sub pielea cuiva”. Luînd-o literal, el chiar năzuia să se introducă fizic și complet pe sub pielea celor din jur. Înțelesul simbolic, umoristic și moral îi scăpa. Lăsînd rîsul deoparte, e clar că vicleanul autor se războia cu acel soi de incapacitate de a vedea în limbaj altceva decît sensul concret. Funcția poetică, cea plină de nuri, care ne luminează viața și dă aripi imaginației nu e la îndemîna oricui. Cei mai mulți oameni, concetățeni ai noștri, nu „înțeleg” limbajul literar, adică pluralismul semnificațiilor. Și din cauza asta literatura nu se vinde în România, pentru că analfabetism literar funcțional. Făcînd un calcul simplu, poetul Claudiu Komartin constata că primii zece scriitori francezi vînd împreună mai multe cărți decît toată producția editorială de la noi într-un an sau doi. Și, atenție, nu sînt autori de „literatură comercială”, de consum. Iar Franța are o populație de numai trei ori și ceva mai mare decît a României. Nu vreau să povestesc cîte cărți se vînd acolo și ce înfloritoare e producția editorială franceză. Dacă țara noastră ar fi fost una „normală”, tirajul mediu al unei cărți ar fi trebuit să urce la 50.000 de exemplare. Or, noi nu vindem nici a zecea parte. Cum rezolvăm acest paradox?   De curînd, am postat pe Facebook un început de poem (e drept, unul teribil, greu de digerat – moral) al lui Frank Bidart, tradus impecabil în română. Degeaba am pus în postare avertismentul că textul e numai pentru iubitorii de poezie. Lumea s-a repezit ca la urs. Ce am constatat? Că multă lume nu poate face deosebirea dintre ficțiune și realitate. Dacă e scris, înseamnă că așa trebuie să fie, adevărat. Mai toate cuvintele erau luate în sens denotativ, nu conotativ. Nu exista posibilitatea nici unui sens secundar sau asociat. Iar legătura subtilă dintre cuvinte, emoție și o semnificație nouă era imposibil de detectat. Sigur, îți trebuie nervi tari să îți reții un strigăt de revoltă și scîrbă în fața unei crime relatate „cu sînge rece”. Doar că nu era nimic adevărat. Era o iluzie. Un joc de umbre vorbitoare care, nu știu de ce, păreau a fi realitatea cea mai concretă. Mulți au căzut în capcană și au protestat energic. Odiosul nume al lui Gheorghe Dincă, criminalul din Caracal, a fost fluturat ca un steag al dreptății. Trista concluzie sună cam așa: oamenii nu știu să citească. De aceea, nu pot înțelege nimic peste un enunț de tipul Ana are mere. Această sărăcire simbolică a limbii române pare inevitabilă și definitivă. Dacă aș fi un nefericit profesor de română, aș intra în pămînt de rușine. Cică poetul zicea cu jale, acum un secol: Limba noastră-i o comoară / În adîncuri îngropată. Adaug și eu, azi, cu nițică ironie: Și nici nu o s-o dezgroape cineva. Chiar, cine se încumetă?   Florin IARU Număr de vizualizări :204http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/okBf3YoYMZo?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Cartea de identitate” a deschis Festivalul Strada de C’Arte- ediți... Posted: 09 Oct 2019 11:50 PM PDT Miercuri, 9 octombrie 2019, ora 17:00, în Salonul ”Carol I” al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr.88), a avut loc deschiderea oficială a Festivalului Strada de C’Arte, ediția a VIII-a, 9-13 octombrie 2019. Cu acest prilej s-a lansat programul ”Cartea de identitate”, ce constă într-o donație de carte realizată de APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), urmată de o conferință susținută de acad. Eugen Simion și  prof.univ.dr. Silviu Angelescu, moderată de Ioan Cristescu, președintele APLER, și scriitorul Dan Mircea Cipariu, și de lansarea volumului  ”Memoriel de 3030 soldats roumains mort pour la France durant la Grande Guerre 1916-1918” de Jean-Yves Conrad, ediție bibliofilă cu 10 serigrafii de Mircia DUMITRESCU. Festivalul Strada de C`arte este organizat de Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București, Fundația Universitară ”Carol I”, cu sprijinul APLER și cu susținerea financiară a Ministerului Culturii și Identității Naționale. Evenimentul a fost deschis de directorul general al Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I”, doamna conf. univ. dr. Mireille Rădoi: ” Strada de C’Arte este o sărbătoare a artelor, o sărbătoare a cărții. Mă bucur să văd aici prieteni dragi din diverse locuri și timpuri. Asta reușește să facă Strada de C’Arte, să coaguleze energii dinspre artele plastice și literatură și să le conexeze cu științele, aceasta fiind tema festivalului din acest an. Sunt onorată să îi am lângă mine pe acad Eugen Simion și pe prof Silviu Angelescu. Despre lansarea programului Cartea de identitate va vorbi mai multe domnul Ioan Cristescu, directorul MNLR. Este un program generos, sponsorizat de Loteria Română, care suplinește lacunele de carte ale instituțiilor. Vom continua cu proiecții de film, dansuri, iar vineri seară, de Noaptea Albă a Galeriilor avem 6 expoziții. În inima Bucureștiului oferim cultură de cea mai bună calitate în maniere canonice, dar mai ales în afara metodelor obișnuite. Invit Cvartetul Chromatic să vă deschidă inimile nu doar mințile, așa cum se va întâmpla pe parcursul Străzii de C’Arte. În seara aceasta avem un invitat special, actorul George Mihăiță, pe care vom avea bucuria să îl ascultăm.” Ioan Cristescu, directorul Muzeului Național al Literaturii Române și președinte al APLER: ” Bună seara! Este deschiderea Strada de C’Arte și nu se putea un loc mai bun de a demara programul Cartea de identitate, susținut de Loteria Română, decât Biblioteca Central Universitară ”Carol I” din București. În general, și autorii, și editurile au stocuri de carte pe care le oferă bibliotecilor pentru a scăpa de ele. În cadrul acestui proiect am oferit celor 10 biblioteci cărți care nu sunt stocuri de carte, ci cărți esențiale pentru a încuraja lectura. Nu vă ascund că acestea sunt cărți din tiraje care se epuizează periodic, deci nu ar trebui ca editurile să își facă griji că nu se vând. Nevoia noastră, a editorilor, este să avem cititori. Din experiența mea vă spun că avem mai mulți scriitori decât cititori.” Scriitorul Dan Mircea Cipariu: ” O zi fastuoasă! După cum ați aflat, APLER a demarat un program unicat, cu un turneu în 10 biblioteci din România. Donăm peste 200 de titluri cu autori importanți din generații și geografii culturale diferite ca să lansăm un mesaj pro lectură. Am început turneul acum 10 zile la Biblioteca Județeană ”Alexandru și Aristia Aman” din Craiova și am fost bucuros să rezonăm mai cu seamă cu tinerii cititori. L-am rugat pe domnul profesor Silviu Angelescu să ne spună care este perspectiva identității, atât din perspectiva cititorului cât și din cea a autorului.  Pe domnul academician Eugen Simion o să îl rog să facă un mic excurs despre această colecție, Opere Fundamentale a Fundației Naționale pentru Știință și Artă, care a debutat în anul 2000, anul Eminescu. Ce face domnia sa cu această colecție este unicat pentru spațiul românesc și european. În mai puțin de 19 ani această colecție de Opere Fundamentale a ajuns la peste 250 de titluri. Cea mai importantă realizare este apariția Caietelor Eminesciene, visul împlinit al lui Constantin Noica. Sunt bucuros că printre cărțile pe care le donăm azi, există unele care aparțin unor autori prezenți aici, precum domnul profesor Silviu Angelescu, domnul profesor Eugen Simion, Maestrul Mircia Dumitrescu și  Maestrul George Mihăiță. ” Academician Eugen Simion: ” Îi felicit pe cei care au energia pentru întâlniri miraculoase ca aceasta. Aș vrea să semnalez prezența în sală a unui domn care a avut un rol esențial în promovarea culturii, domnul primar Neculai Onțanu. Pentru că Dan Mircea Cipariu a amintit de faptul că am ostenit să scoatem această ediție trebuie să vă spun că este o ediție de opere fundamentale într-o prezentare grafică de tip Pleiade pornită de la ideea de a-l omagia pe Eminescu. Cartea este elementul esențial al unei culturi. În momentul de față, cartea a pierdut în meciul cu civilizația imaginii sau cu cea a tehnologiilor dezvoltate. Nu putem ascunde că acestea reprezintă totuși niște mijloace de informații extraordinare. L-am auzit o dată pe Constantin Noica spunând că generația lui și-a pierdut jumătate din viață umblând în bibliotecile europene și acum vine un puști care apasă pe un buton și dispune de un kilometru de informație. Am făcut această introducere ca să spun de ce este bine să venim cu cărți, să le punem pe masă, să vorbim despre ele și să le donăm bibliotecilor publice. Publicăm cu gândul de a lăsa o mărturie, este o veche dorință de-a mea de a impune un concept. Timp de jumătate de scol, Emil Cioran a fost interzis. L-am publicat integral cu tot ce a scris, inclusiv o mie de scrisori. Doamnă directoare, vă felicit că patronați BCU, mă bucur că văd și cărțile mele aici. Editura Tracus Arte în complicitate cu alt primar, din Dumbrăveni – Bucovina, primarul Pavăl, a reeditat cărțile pe care le-am scris în anii 90 despre literatura subiectivă, 11 volume despre genurile autobiograficului. Mă opresc aici spunând că fundația noastră în colaborare cu Muzeul Național al Literaturii Române din București face o donație de opere fundamentale și sper ca directorii bibliotecilor să fie interesați de acestă donație.”   Prof.univ.dr. Silviu Angelescu: ”O să încep cu o amintire. În sala aceasta, în urmă cu 55 și ceva de ani, mi-am petrecut mult timp. Era sala de lectură, lipseau cele două tablouri de pe pereți, totul era mult mai modest. În decembrie 89 am ajuns aici și am plâns pentru că această bibliotecă a fost incendiată. Bibliotecile au avut cea mai nefericită soartă dintre instituțiile omenești, începând cu marea bibliotecă din Cartagena și marea bibliotecă din Alexandria. Vreau să atrag atenția asupra faptului că biblioteca a făcut obiectul urii omenești. Sunt două roluri care au exercitat această ură: conducătorul de stat și conducătorul religios. Aceștia au fost cei care au pus pe foc biblioteci fabuloase. Marea bibliotecă din Alexandria era cea mai mare sursă de documentare a vremii, cu 700 de mii de papirusuri. Trebuie să adaug că, în clipa de față, biblioteca și cartea au un concurent, cartea nu mai e căutată, deși ecranul telefonului nu o să modeleze o persoană așa cum o face cartea. Această colecție pusă la cale în urmă cu 20 de ani de academicianul Eugen Simion este rodul unei idei care îi apăruse cu mult timp înainte, într-o discuție cu Marin Preda. Există și prieteni ai cărții, oamenii de litere. Amintesc celebra colecție Pleiade începută în urmă cu 90 de ani, modelul colecției inițiate de profesorul Eugen Simion. Acești autori de colecții sunt în primul rând prietenii cărții. Dacă astăzi vorbim așa cum vorbim o facem datorită scriitorilor. De aceea prietenii cărții fac din carte un element care să ajungă în mâinile fiecăruia. Rostul cărții e de a modela o minte, dar și un suflet. Un autor pe care l-am iubit foarte mult, Marin Preda, a reușit prin romanele lui să spună mai mult despre lumea căreia îi aparținea decât oricare alt autor. Aștept cu mare nerăbdare un autor care să redea cu aceeași autenticitate imaginea satului de azi. O colecție este și o istorie a spiritului. Mulțumesc.”   A urmat lansarea volumului  ”Memoriel de 3030 soldats roumains mort pour la France durant la Grande Guerre 1916-1918” de Jean-Yves Conrad, ediție bibliofilă cu 10 serigrafii de Mircia DUMITRESCU, donarea exemplarului nr. 3 din 30, Editura Tracus Arte. Mircia Dumitrescu: ” Azi am primit multe laude, dar nu am niciun merit. Un critic cunoscut își amintea că un anumit scriitor nu are o origine mare, e fiu de țăran. În ultimul timp toată lumea își caută arborele. Eu m-am născut la țară, dar pe bunicul meu nu l-am cunoscut niciodată pentru că a plecat de tânăr și a dispărut. Domnul Jean Yves KONRAD a găsit cu pasiune și iubire toate datele pe care armata română nu le avea și am descoperit că românii, acești țărani, au murit în străinătate ca prizonieri. Exact anul trecut domnul Konrad mi-a trimis certificatul de deces al bunicului meu. Cartea este un pomelnic și cred că Patriarhul căruia i-am oferit-o va trece aceste nume pe pereții Catedralei Neamului. Trebuie să amintesc că și în Germania au murit români pentru că Regele era neamț și pentru că ne considerau un popor inferior. În 1917, în Germania au murit 1% din prizonierii francezi și 60% din cei români, lucruri pe care opinia internațională nu le-a știut. Statul francez îi consideră pe prizonierii români fiii Franței și are grijă de mormintele lor. Acest lucru este emoționant. Iată actul de deces al unui om pe care nu am apucat să îl cunosc și cu care nu am nici o poză, bunicul meu. În spatele cuvântului necunoscut era o viață.” Jean-Yves Conrad: ”Cunosc România de 37 de ani. Am crescut în Franța, într-o zonă în care se afla cimitirul cu cei mai mulți români. Când am venit prima dată aici, în 15 august 1981, m-am simți ca acasă. Tot timpul meu liber îl consacru României. Cultura este ceea ce rămâne în om când el a uitat tot. Am devenit frate cu Mircia Dumitrescu. Vă iubesc pe toți. Deviza mea e: România nu îmi aparține, dar eu aparțin României!” Ioan Cristescu: ” Îl invit pe George Mihăiță a cărui carte, MIHĂIŢĂ – Reconstituirea unei vieți, apărută la editura Tracus Arte, va intra în această donație de carte.”                 Maestrul George Mihăiță: ” Încep printr-o mare reverență în fața doamnei Mireille Rădoi și o mare reverență în fața tuturor celor prezenți astăzi aici. Vă salut prietenește cum știu eu mai bine, cu o poezie de Nichita Stănescu.” În încheierea evenimentului autorii prezenți în sală au oferite autografe pe exemplare din cărțile donate.   *** ”Cartea de identitate” este un program cultural-artistic, educativ, social și comunitar sponsorizat de Loteria Română prin intermediul căruia comunitățile din 10 orașe ale României au un acces democratic la resurse și opere culturale, artistice și identitare, de patrimoniu cultural național și din categoria operelor fundamentale. Astfel, prin intermediul bibliotecilor publice din cele 10 orașe ale programului – Craiova, București, Bacău, Brăila, Timișoara, Galați, Arad, Dumbrăveni-Suceava, Snagov și Odorheiul Secuiesc – , comunitățile primesc în dar peste 1000 de cărți din categoria operelor fundamentale publicate de Fundația Națională pentru Știință și Artă a Academiei Române – FNSA, Muzeul Național al Literaturii Române din București, Tracus Arte și alte edituri ale Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România – APLER. Festivalul Strada de C`arte este organizat de Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” din București, Fundația Universitară ”Carol I”, cu sprijinul APLER și cu susținerea financiară a Ministerului Culturii și Identității Naționale. Sponsor: Compania Națională Loteria Română               *** Festivalul Strada de C’Arte, ediția a VIII-a, 2019: http://stradadecarte.ro/ În perioada 9-13 octombrie 2019, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundația Universitară „Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române organizează ediția a VIII-a a celui mai divers maraton cultural în aer liber: Strada de C`Arte. Timp de 5 zile oferim concerte, tango flashmobs, 6 expoziții, 6 proiecții de film, 3 conferințe, 2 lansări de carte, lecturi publice cu peste 20 de poeți, dezbateri, 3 ateliere pentru copii, tururi ghidate, precum și un târg de carte. AgențiadeCarte.ro este partener media. Miercuri, 9 octombrie 2019, la ora 17:00, se va deschide festivalul, în Salonul Carol I, cu lansarea Programului Cartea de identitate, unde vor conferenția acad. Eugen Simion, Mircia Dumitrescu și prof. univ. dr. Silviu Angelescu. Proiecțiile de film debutează la Galateca în prima zi cu About Life/Despre Viață, Regele Mihai I al României și continuă în fiecare seară la Salonul Carol I. Joi, pe 10 octombrie, în Aulă, are loc Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro care se încheie cu un recital extraordinar al Mariei Răducanu. Pentru cei mai energici vizitatori, în zilele de 10 și 12 octombrie, Strada de C`Arte organizează, pe Calea Victoriei 88, două tango flashmobs: Milonga Tabiet & Tango Pasion. Cu totul spectaculos ne așteptăm să fie concertul Găștii de chitară din Grozăvești, vineri, pe 11 octombrie, începând cu ora 20:00. Festivalul coincide și cu Noaptea Albă a Galeriilor (sâmbătă, 12 octombrie), drept urmare, împreună cu NeoArt România, propune un mix de expoziții, printre care: O linie roșie instalație, harta unui traseu interior – Anca Boeriu, Povești în culori – carte pentru copii. Pe toată durata festivalului vă puteți delecta în Sufrageria de Carte, un concept inovativ și prietenos, la care vor lua parte cele mai importante edituri din țară. Aflați mai multe pe stradadecarte.ro. Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și desfășurat cu sprijinul: Transgaz, Grup Feroviar Român, British American Tobacco, UniCredit Bank.     Simona IONIȚĂ