Newsletter Agentia de carte - 11 ianuarie 2019

[altmariusbook]

“Ziua Culturii Naționale – Ziua Porților Deschise la TNB” plus 4 more

---

• Ziua Culturii Naționale – Ziua Porților Deschise la TNB
• ”Seară de poezie și muzică”, la MNLR
• O nouă serie de trei conferințe susținute în cadrul expoziției ”Arb...
• Premiera oficială a spectacolulului ”Nunta lui Krecinski”, la Teatr...
• Marius Manole și Medeea Marinescu, în spectacolul ”Fă-mi loc”, la T...

Ziua Culturii Naționale – Ziua Porților Deschise la TNB Posted: 10 Jan 2019 08:52 AM PST Marți, 15 ianuarie 2019, de la orele 13.00 și, respectiv, 17.00, Teatrul Național I.L.Caragiale organizează două tururi ghidate gratuite, oferite celor care vor să afle cum arată și cum funcționează cel mai mare teatru din Sud-Estul Europei, cu cele șapte săli ale sale, cu numeroase spații expoziționale, o librărie și mai multe foaiere în care publicul poate consulta panourile interactive cu programul și ofertele culturale din perioada următoare.   În foaierele teatrului pot fi vizitate mai multe expoziții, permanente și temporare. Din ultima categorie fac parte superbele icoane pe lemn și pe sticlă expuse în Foaierul Media (aripa Intercontinental), lucrări ce aparțin unor creatori populari din toate colțurile țării, reunite în cadrul  expoziției naționale cu titlul „Icoana – credință și tradiție”, organizată de Institutul Național al Patrimoniului. De altfel, 15 ianuarie este și ultima zi în care acestea mai pot fi văzute la TNB. În Foaierul Media (aripa Tudor Arghezi) sunt expuse sub titlul ”Cercul”,  lucrările pline de grație ale pictoriței Norica Veșcă-Popescu, iar în Sala Media, pot fi vizionate câteva portrete ale cunoscutului actor Șerban Ionescu (comemorat recent), realizate de artistul plastic Valeriu Mladin. Pe parcursul zilei, în foaierul Sălii Mari, vocea inconfundabiă a actorului Gheorghe Cozorici va putea fi auzită dând glas poeziilor eminesciene. De asemenea, la Sala Media, între orele 11.00 – 18.00 vor avea loc  proiecții speciale ale recitalului eminescian „Trecut-au anii…”, o înregistrare TNB din 15 ianuarie 2008, avându-i ca protagoniști pe Valeria Seciu, Ovidiu Iuliu Moldovan, Ion Caramitru și Aurelian Octav Popa. Intrarea este gratuită, în limita locurilor disponibile.   Tururile Ghidate vor purta publicul prin culisele teatrului, în spatele scenelor, în zona atelierelor de costume și decoruri, pe la cabinele actorilor, iar ghidul TNB, Ionuț Corpaci, le va depăna celor prezenți, așa cum face, de câțiva ani încoace, în fiecare zi de luni, povești despre istoria de 167 de ani a instituției Teatrului Național sau despre cei  46 de ani ai clădirii de azi din Piața Universității. Nu în ultimul rând, participanții la Tururile Ghidate vor primi materiale informative ale teatrului și vor avea ocazia să admire panorama Bucureștiului de pe acoperișul clădirii. La final, o fotografie de grup realizată în foaierul Sălii Mari va fi postată pe pagina de Facebook a teatrului. Punctul de întâlnire pentru aceste două tururi ghidate este în Foaierul Sălii Mari a TNB, în dreptul Casei de bilete.   Detalii pe  www.tnb.ro  și pe pagina de Facebook a Teatrului Național I.L. Caragiale din București.   Număr de vizualizări :5http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/4GQB0WtdmbE?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Seară de poezie și muzică”, la MNLR Posted: 10 Jan 2019 05:37 AM PST Marți, 15 ianuarie 2019, ora 19.00, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Muzeul Național al Literaturii Române și Teatrul Dramaturgilor Români vă invită  în Sala „Iosif Naghiu” din Calea Griviței 64-66, la o ”Seară de poezie și muzică”. Îi veți putea asculta citind din propriile creații pe poeții: Bogdan O. Popescu, Romulus Bucur, Bogdan Ghiu, Magda Cârneci, Doru Mareș, Mihail Gălățanu, Simona Popescu, Daniel Bănulescu, Caius Dobrescu, Andra Rotaru. Moderator: Horia Gârbea. Muzica va fi asigurată de îndrăgitul cântăreț și chitarist Mircea Baniciu. AgențiadeCarte.ro este partener media. *** BOGDAN O. POPESCU a absolvit în 1989 Liceul „Gheorghe Lazăr”, iar în 1996 Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din Bucureşti. În anul 2000 a obţinut doctoratul la aceeaşi universitate, cu o teză despre moartea neuronală, iar în 2004 un al doilea doctorat, la Institutul Karolinska din Stockholm, cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina şi conferenţiar universitar la UMF „Carol Davila”. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al „Scânteii Tineretului” şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate: La revedere, prinţesă! (Vinea, 1995), carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar; Marfă, antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa (Salut, 1996); Poemul de gardă (Celsius, 1999); Pisica neagră, pisica moartă, împreună cu Traian T. Coşovei (Crater, 2001); Leul de după extravaganţe (Cartea Românească, 2002); Maşinăria de uitare (Naţional, 2004); Poeme în loc de tutun (Brumar, 2007); Aerobiciclete (Brumar, 2010) pentru care a primit Premiul ASB pentru poezie în 2011. În acelaşi an a publicat volumul de proză scurtă Viață de aruncat la Polirom. Este prezent în antologia de poezie Om jag inte fĺr tala med nĺgon nu (Tranan, Suedia, 2011) şi la antologia de proză scurtă românească Skräpliv (Editura 2244, Suedia, 2013). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002. În anul 2012 a beneficiat de o rezidenţă literară acordată de ICR New York la Ledig House, Omi Art Residence, NY, fără de care Cartea dragostei nu ar fi existat. ROMULUS BUCUR (un soi de autobiografie) Versiunea scurtă: absolvent al Liceului “Ioan Slavici” din Arad (actualmente Colegiul Naţional “Moise Nicoară”), în 1975, şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti în 1980 (specializarea română-engleză). Profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 1 din Arad (1980-1990), redactor la revista de cultură ”Arca” (din 1990), apoi redactor-şef adjunct, lector la Universitatea “Transilvania” din Braşov (din 1997), doctor în filologie, cu o teză despre imaginea de sine a evreului român, urmărită la Mihail Sebastian şi N. Steinhardt. Debut în ”România literară”, împreună cu o serie de colegi din Cenaclul de Luni, cu o prezentare de Nicolae Manolescu (1978), apoi în volumul colectiv ”Cinci” (1982), împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Muşina. Volume (versuri): ”Greutatea cernelii pe hîrtie” (1984), ”Literatură, viaţă” (1989), ”Dragoste & bravură” (1995), ”Cîntecel(e). Fast-food poems” (1998), ”Cărticică pentru pisică” (2003), ”Poeme alese (1975 – 2005)” (2008), ”O seamă de personaje secundare” (2009), ”Arta războiului” (2015), ”Opera poetică” (2017), ”Odeletă societății de consum” (2018). Majoritatea au luat diferite premii. Nu-mi mai bat capul cu înşiruirea lor. Tot volume (critică și eseistică): ”Poeți optzeciști (şi nu numai)în anii ’90” (2000), ”Opus Caementicium” (2016), ”Glose” (2017). BOGDAN GHIU este poet, eseist (literatură, media, artă, urbanologie, filosofie, traductologie) şi traducător de filosofie şi literatură franceză. Cele mai recente apariţii sînt „Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest)” (2015), „Linia de producţie: lucrând cu arta” (2014) și traducerile Roland Barthes, „Obviu și Obtuz”, și Bruno Latour, „Nu am fost niciodată moderni”. În 2014 a susţinut conferinţe despre arta contemporană la Berlin (Deutsche Bank KunstHalle), Paris (Palais de Tokyo) şi Bucureşti (Muzeul de Artă Contemporană) şi a primit mai multe premii pentru traducere. Poate fi ascultat la Radio România Cultural şi citit săptămînal în Observator cultural şi pe LiterNet. De acelaşi autor, la Cartea Românească, au mai apărut: (Poemul din carton). Urme de distrugere pe Marte (2006), Eu(l) artistul. Viaţa după supravieţuire (2008) şi Contracriza (2011). MAGDA CÂRNECI  – scriitoare și critic de artă. Membră a generației literare ’80, ea este și unul dintre teoreticienii postmodernismului în spațiul românesc. Din 1990, s-a implicat în viața politică și culturală postcomunistă. Are un doctorat în Istoria Artei la Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales din Paris. Începând cu anul 2000, s-a mutat la Paris, unde a fost invitată să țină conferințe la Universitatea INALCO din Paris. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 și 2010. Actualmente, este președinta PEN Club România. Este, de asemenea, membră a Parlamentului Cultural European. Magda Cârneci a publicat numeroase cărți de poezie, eseu, traduceri și un roman. Câteva dintre cărțile ei au apărut în engleză, franceză, italiană și olandeză. Poemele ei au fost traduse în multe limbi și au apărut în numeroase antologii și reviste literare internaționale. DORU MAREȘ a absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Filologie, Secţia Română – Franceză (1982). Este poet, traducător, jurnalist, critic de teatru. A fost secretar-coordonator al Cenaclului de Luni (1981-1982). A avut lecturi publice de poezie în România şi Franţa (Nantes, Lyon). Este membru al Uniunii Scriitorilor din România, al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru (AICT) și al Uniunea Teatrală din România (UNITER). Membru în numeroase jurii literare și teatrale, dar și membru, timp de patru ani (2005-2009), al Comitetului Editorial al Atelierului European de Traduceri (Atelier Européen de la Traduction / Association Le Carré Saint-Vincent / Scène Nationale d’Orléans), proiect finanţat de Uniunea Europeană – Comisia pentru Educaţie şi Cultură. Activitate editorială originală: Mimînd orgasmul social, volum de poezie apărut la Editura Cartea Românească în 1998 (Premiul pentru debut al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, 1997; Premiul Poesis al Filialei Satu Mare a Uniunii Scriitorilor din România – 1998; Premiul Tomis al Filialei Constanţa a Uniunii Scriitorilor din România – 1998; Premiul pentru Debut Mihai Eminescu al Uniunii Scriitorilor din România – 1999, Botoşani); Viele… File, volum colectiv bilingv (română, germană) de poezie (Ed. Arcuş 2001); Porcul de Postul Mare, volum colectiv bilingv (română, maghiară), volumul I/2001, volumul II/2002 (Ed. Márkus-Barbarossa János); Paginiliterare.ro – literary pages.ro – pages littéraires.ro, volum colectiv trilingv (română, engleză, franceză), editat de Forumul European al Revistelor Literare, ediţia a doua, Balcic 2008; Poeţi laureaţi ai Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera prima (1998 – 2008), volum colectiv (Ed. AXA şi Memorialul Ipoteşti/Centrul Naţional de Studii „Mihai Eminescu”, 2010). Activitate publicistică: peste 1.500 de articole de critică în domeniile teatru şi literatură, reportaj cultural şi social, eseu, poezie. Ca traducător a publicat până în prezent 80 de titluri.  MIHAIL GĂLĂŢANU este scriitor, absolvent al Facultății de Fizică-Mecanică. Dintre cărțile sale de poezie menționăm: Ştiri despre mine (1987), Scrâşnind în pumni, cu graţie (1993), Bunicul Kennedy (1996), Poetus Captivus (1998), Memorialul plăcerii (2000), O noapte cu Patria şi Româna cu prostii (Ed. Vinea, 2001), Diapazonul plictisit (2002), Mormântul meu se sapă singur (2003), Burta înstelată (2005), Inima de diamant (2006), Casa de nebuni ai amorului (2010), Starry Womb (antologie în limba engleză, 2011), Douăsprezece cântece înaintea nașterii (2012), Non moriro a causa della mia morte (antologie în limba italiană, 2012), Culegătorul de cearcăne (2013), Despre cum iubesc în timp ce mor (2013), Văzătorii cu inima (2017). Volume de proză: Meşterii de clopote, (roman, 1999, Premiul Național pentru proză „Liviu Rebreanu”), Strada Plantelor (nuvele, 2001), Mireasa fără corp (roman, 2006), Strada Plantelor şi alte povestiri (2007), Stradivarius (2008), French Cancan (2009), Elixirul (roman, 2013). Eseuri: Literatura de cartier. Orbirea lui Tiresias/Un posibil manifest al generaţiei 90 (2008), Despre artă, misticism şi nebunie (2009), România Aproximativă (2011), Cutia Pandorei. Elada sau povești de familie/În căutarea obârșiilor, vol. I (roman-eseu-jurnal, 2012), Moldova (2011). SIMONA POPESCU – eseistă, poetă și prozatoare. Absolventă a Facultății de Litere a Universității din București, în anul 1987. Conferențiar doctor la Catedra de Literatură Română a Facultății de Litere a Universității din București. A fost descoperită de poetul Alexandru Mușina, în perioada în care era elevă de liceu la Brașov. A citit din creația proprie la Cenaclul de Luni, patronat de Nicolae Manolescu, și a fost membră a Cenaclului Universitas condus de Mircea Martin, cel care a continuat Cenaclul de Luni și unde au participat majoritatea membrilor generației nouăzeciste. Este membră a generației literare ʼ90 și, alături de colegii săi din Brașov Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, a pus bazele unui curent literar intitulat „mașcrisissmul”. La începutul activității sale literare a fost membră a Grupului de la Brașov, format în anii 1980, alături de Andrei Bodiu, Caius Dobrescu și Marius Oprea, împreună cu care a apărut în volumul colectiv Pauza de respirație. A fost puternic legată sufletește de poetul suprarealist Gellu Naum, căruia i-a consacrat două cărți. Volume de poezie: Xilofonul și alte poeme (1990); Pauza de respirație (volum colectiv, Simona Popescu, Marius Oprea, Caius Dobrescu și Andrei Bodiu); Juventus și alte poeme (1994); Noapte sau zi (1998); Lucrări în verde. Pledoaria mea pentru poezie (2006). Roman: Exuvii (1997). Volume de eseuri: Volubilis (1998); Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum (2000); Clava. Critificțiune cu Gellu Naum(2004), Autorul, un personaj (2015). DANIEL BĂNULESCU este romancier, poet și dramaturg. Laureat al Premiului European de Poezie (acordat de orașul Munster din Germania și primit împreună cu traducătorul Ernest Wichner), al Premiului Academiei Române (pentru roman) și, în două rânduri, al Premiului Uniunii Scriitorilor din România (pentru poezie și dramaturgie). Cărți de poezie: Te voi iubi pân’ la sfârșitul patului, Balada lui Daniel Bănulescu, Daniel al Rugăciunii. Antologiile (conținând și poeme inedite) Republica Federală Daniel Bănulescu, Ce bine e să fii Daniel Bănulescu și În Șerpărie. Clanul său de romane, numit CEA MAI FRUMOASĂ POVESTE A LUMII, cuprinde, până în prezent: Te pup în fund, Conducător Iubit!, Diavolul vânează inima ta și Cel mai bun roman al tuturor timpurilor. Cărți de teatru: Cine a câștigat Războiul Mondial al Religiilor? și Vrei să fii prietenul lui Dumnezeu? Tradus în germană, engleză, franceză, maghiară, bulgară, ucraineană, olandeză, spaniolă și altele. CAIUS DOBRESCU este profesor de teoria literaturii la Universitatea Bucureşti, vicepreședinte al PEN Club România. A fost Fulbright Fellow la Universitatea din Chicago. Volume publicate: POEZIE: 1991– “Pauză de respiraţie”, poezii, împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu şi Marius Oprea; 1994 – “Efebia”; 1994 – “Spălîndu-mi ciorapii”; 1998 – “Deadevă”; 2006 – “Ode an die freie Unternehmung”, Ottensheim, Edition Thanhäuser (pentru care a primit în 2009, împreună cu traducătorul în germană, Gerhardt Csejka, premiul oraşului Münster pentru poezie europeană); 2009 – “Odă liberei întreprinderi”; ROMAN: 1994 – “Balamuc sau pionierii spaţiului”; 2007 – “Teză de doctorat”; 2010 – “Euromorphotikon”, roman în versuri; 2011 – “Minoic”” ; 2017 – “Moarte în Ținutul Secuilor”; ESEU: 1998 – “Modernitatea ultimă”, eseuri; 2001 – “Inamicul impersonal”, eseuri; 2001 – “Semizei şi rentieri. Despre imaginarul burgheziei moderne”; 2004 – “Mihai Eminescu. Monografie”; 2013 – “Plăcerea de a gîndi”; Caius Dobrescu, n. 1966 la Braşov. Volume publicate: POEZIE: 1991– »Pauză de respiraţie«, poezii, împreună cu Andrei Bodiu, Simona Popescu şi Marius Oprea; 1994 – »Efebia«; 1994 – »Spălîndu-mi ciorapii«; 1998 – »Deadevă«; 2006 – Ode an die freie Unternehmung, Ottensheim, Edition Thanhäuser (pentru care a primit în 2009, împreună cu traducătorul în germană, Gerhardt Csejka, premiul oraşului Münster pentru poezie europeană); 2009 – »Odă liberei întreprinderi«; ROMAN: 1994 – »Balamuc sau pionierii spaţiului«; 2007 – »Teză de doctorat«; 2010 – »Euromorphotikon«, roman în versuri; 2011 – »Minoic«; 2017 – »Moarte în Ținutul Secuilor« ; ESEU: 1998 – »Modernitatea ultimă«, eseuri; 2001 – »Inamicul impersonal«, eseuri; 2001 – »Semizei şi rentieri. Despre imaginarul burgheziei moderne«; 2004 – »Mihai Eminescu. Monografie«; 2013 – »Plăcerea de a gîndi«; A fost Fulbright Fellow la Universitatea din Chicago. Este profesor de teoria literaturii la Universitatea Bucureşti. ANDRA ROTARU este fondatorul revistei multimedia și multilingve Crevice (www.crevice.ro). Intersecția dintre arte a fost dintotdeauna o preocupare majoră a sa și a inițiat colaborări crossmedia – poezie și coregrafie (performance-ul de dans Lemur, prezentat de coregraful Robert Tyree în America și în Europa), poezie & ficțiune & video (documentarul All Together, realizat în perioada rezidenței The International Writing Program, 2014, la Universitatea din Iowa), fotografie (Photo-letter pairing, care a implicat comunitatea din Iowa și scriitorii IWP). A susținut lecturi, panel-uri și prezentări în New York (NY), Chicago (IL), Portland (OR), Iowa (IA), Dubuque (IA), Cedar Rapids (IA), Mexico City (Mexico), Puebla (Mexico) și în Europa, iar poemele ei au apărut în traducere în diverse limbi. Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015, Premiul „Mihai Eminescu” – opera prima; premiul Asociației Scriitorilor din București, premiul „Tudor Arghezi”, premiul Uniunii Scriitorilor din Sibiu „Iustin Panța”, premiul „Ion Vinea”; En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut in spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012). Lemur a fost distins cu premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul Lemur a apărut și în America, la editura Action Books. În 2017, texte din manuscrisul în lucru Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea). HORIA GÂRBEA este scriitor și traducător. A deținut de-a lungul timpului numeroase funcții în instituții culturale (secretar literar la Teatrul „Toma Caragiu” din Ploieşti; preşedinte al Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti, filiala Uniunii Scriitorilor din România; preşedinte al Filialei București – Dramaturgie a USR; preşedinte al Filialei București – Poezie a USR; director de imagine al USR; membru ales în Comitetul Director al Uniunii Scriitorilor; secretar general de redacție la revista Luceafărul de dimineață, vicepreședinte al Institutului Cultural Român). Dintre volumele publicate: Doamna Bovary sunt ceilalţi (teatru, 1993); Proba cu martori (poezie, Cartea Romanească şi ASB, 1996); Misterele Bucureştilor (proză scurtă, 1997); Căderea Bastiliei (roman, 1998); Cine l-a ucis pe Marx? (teatru, 2001); Creșterea iguanelor de casă (poezie, 2003); Arte parţiale (critică, 2005); Trecute vieți de fanți și de birlici (eseuri, 2008); Pantera sus, pe clavecin (poezie, 2011), Trei piese cu mistere (2016). Participă la retraducerea operelor lui Shakespeare, sub coordonarea lui G. Volceanov (Editura Tracus Arte). „Cu tine în gândˮ, „Tristeţi provincialeˮ, „Scrisoare de bun rămasˮ, „Eşarfă în darˮ, dar şi „Andrii Popaˮ, „Vremuriˮ, toate aceste cântece dezvăluie o personalitate de excepţie, care a creat un mod artistic de a fi. Prezența lui Mircea Baniciu pe scenă înseamnă o şansă la calitatea unui spectacol, la bucuria unei emoţii. Într-un sfârşit de vară, întorcându-se acasă dintr-un turneu, a găsit doi saci imenşi, plini cu scrisori. Ce senzaţie a trăit în toţi acei ani în care făcea parte din trupa Phoenix, şi apoi de unul singur pe baricade, numai el ştie, dar a rămas uluit de câtă dragoste îţi poate oferi peste noapte celebritatea. Ieşea cu greu de la fiecare concert, încărcat de flori, copleşit de aplauze. „Faptul că fanii mei sunt la ora aceasta de toate vârstele mă face să am încredere, îmi aduce cumva în minte faptul că nu a fost de pomană ceea ce am făcut până acum şi continuu să fac. Important este că generaţia tânără se întoarce la ceea ce am făcut noi în perioada noastră de studenţie. Fără computere, fără stuff stock, fără discoteci, căutând subterfugii în literatură. În muzica adevărată, în ceea ce are valoare peste ani. În ceea ce numim POEZIE”, afirmă Mircea Baniciu. Număr de vizualizări :43http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/sItp4vELB7Y?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

O nouă serie de trei conferințe susținute în cadrul expoziției ”Arb... Posted: 10 Jan 2019 05:32 AM PST Sâmbătă, 12 ianuarie 2019, de la ora 16.00, la Clubul Țăranului, Galeria Posibilă și Muzeul Național al Țăranului Român vă invită la o serie de trei conferințe în cadrul expoziției ”ARBORI BĂTRÂNI”, deschisă la Sala Tancred Bănățeanu. Intrarea este liberă. TIBOR HARTEL Locul arborilor, pădurea?   Titlul acestei prelegeri a fost inspirat dintr-o situație care s-a stabilit în prima parte a secolului XX în toată Europa, și anume, că locul arborilor este în pădure (care este folosită pentru exploatarea masei lemnoase), iar utilitatea peisajelor agrare este, în special, producția agricolă iar arborii sunt în mod tipic disconsiderați sau chiar eliminați ca elemente inutile.   În această prelegere se vor discuta consecințele acestei abordări. Se va arăta, că locul arborilor nu este doar pădurea. De fapt, unii arbori extrem de valoroși din punct de vedere cultural și natural pot fi eliminați de masivul de pădure format în jurul lor. Arborii vor avea un rol cheie în sustenabilitatea ecosistemelor care susțin viața și bunăstarea umană. Și evident, locul lor nu este doar pădurea.   ————————————————————– 12 ianuarie 2019 ORA: 16:00 – 17:00 UNDE:  Clubul Țăranului ————————————————————–   Tibor Hartel este conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca. Cercetările lui se axează pe sustenabilitatea socială și ecologică a peisajelor culturale. Publicațiile lui științifice se referă la valorile sociale și ecologice ale pășunilor cu arbori din România.   IOANA POPESCU Deveniri, legende urbane   …Și Dumnezeu a făcut copacii cu coroana rotată pentru a ține umbră și a feri de ploaie: și a făcut pomii cu crengile încărcate de rod și păsările cântătoare pe care să le adăpostească și să le hrănească; și a făcut brazii care țin cu rădăcinile lor munții în loc.   …Și dracul a făcut tufișurile cu țepi și bălăriile și urzicile, care zgârie și rănesc pe oricine poftește un loc umbrit sau un fruct zemos; și a făcut ciupercile otrăvitoare care cresc la umbra brazilor și se oferă în toată frumusețea lor ucigașă.   …Și omul s-a uitat de jur împrejur și a împăcat lucrurile: a tăiat pomii din rădăcină, pentru că toamna murdăreau cu frunze uscate potecile; și a tăiat brazii înalți, pentru că lemnul lor aromat era moale dar rezistent, bun de croit lucruri necesare vieții și morții. Și a smuls ce mai rămăsese, ca să planteze gazon și flori neperene, pe care le schimbă în fiecare lună, pentru că poate.   Când copacii s-au împuținat și munții au chelit, oamenii au inventat lemnul ecologic, și ceva încă mai frumos, pe care l-au botezat gresie cu aspect de furnir. Așa s-au împletit destinele omului și al pomului și așa au schimbat ei, omul și pomul, fața pământului. Și așa vor continua cât va fi lumea lume, adică nu mult de aici încolo.   ————————————————————– 12 ianuarie 2019 ORA: 17:00 – 17:45 UNDE:  Clubul Țăranului ————————————————————–   Ioana Popescu este specializată în Antropologie Vizuală. Membru fondator al Muzeului Țăranului Român, a conceput turul virtual al acestuia și a demarat programul de expoziții de fotografie Salonul de Imagine. STONE HOUSE și VIRTUAL CHILDHOOD MUSEUM sunt proiectele culturale internaționale pe care le-a coordonat. De când s-a pensionat, se bucură de libertatea de a colabora exclusiv la proiectele și evenimentele care-i fac plăcere. Cele mai recente atracții în acest sens sunt platforma digitală REȚELELE PRIVIRII și demersul de cercetare vizuală ARBORI BĂTRÂNI.   TOM JOYE Managementul arborilor veterani în spațiul urban   Discuția pe care Tom Joye o propune deschide, de fapt, o călătorie prin lumea arborilor, sau, mai precis, prin urbana lume a arborilor veterani ce trebuie protejați. Arborii veterani sunt arbori ce arată semnele caracteristice bătrâneții: sunt noduroși, găunoși, își pierd membrele din când în când și, posibil să crească-n jos în loc să se înalțe, formând și-o a doua coroană. Unii arbori veterani sunt mult prea în vârstă, caz în care sunt considerați cu adevărat străvechi. În orice caz, acești arbori devin foarte valoroși, din multe motive: valoarea dată de biodiversitatea lor, dar și din motive culturale și istorice – pot fi considerați parte din memoria colectivă a unei comunități. (Tom Joye) Despre cum se pot bucura și comunitățile / generațiile viitoare de valoarea acestor arbori, despre bune practici și exemple europene ce pot fi aplicate cu ușurință în România, și, mai ales, despre necesitatea respectării arborilor veterani – toate sunt discuții pe care Tom Joye le va începe sâmbătă, 12 ianuarie, la Muzeul Național al Țăranului Român.   ————————————————————– 12 ianuarie 2019 ORA: 18:00 – 19:00 UNDE:  Clubul Țăranului ————————————————————–   Lucrează pentru Inverde, centru de expertiză belgian dedicat mediului forestier, arboriculturii și conservării naturii. Tom Joye are un certificat de European Tree Technician, iar subiectele care îl pasionează și la care lucrează țin de arborii veterani și tot ce-i înconjoară: ecosisteme, soluri și arhitectura coroanelor acestora.   Parteneri media: Radio România, Radio România Actualități, Radio România Cultural, Radio România Internațional, Radio România București Fm, RFI România, TVR, Dilema Veche, Historia, Decât O Revistă, Iocan, Igloo, Arhitectura, Observator cultural, Infinitezimal, LiterNet.ro, Ziarul Lumina, HotNews.ro, webpr.ro, www.ordineazilei.ro, www.modernism.ro, www.matricea.ro, www.promenada-culturala.ro, www.daciccool.ro, www.getlokal.ro, www.semnebune.ro, www.cooperativatraditionala.ro, www.iqool.ro, www.gratuitor.ro, www.Financiarul.ro, www.News24.ro, www.comunicatedepresa.ro, Terra Magazin, Blitz TV.   Număr de vizualizări :31http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/AdrqJjoC13U?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Premiera oficială a spectacolulului ”Nunta lui Krecinski”, la Teatr... Posted: 10 Jan 2019 05:25 AM PST Miercuri, 23 ianuarie 2019, ora 19.00, la Sala ”Radu Beligan”, Teatrul de Comedie prezintă premiera oficială a spectacolulului ”Nunta lui Krecinski”  după A.V. Suhovo-Kobîlin, traducerea Alexandru Kirițescu și Sonia Filip, regia Mihai Bendeac, scenografia Iuliana Vîlsan, muzica Carla’s Dreams și Mihnea Irimia, efecte speciale Vlad Grigorescu. Distribuția spectacolului: Liviu Pintileasa (Mihail Vasilici Krecinski); Mihai Bendeac (Ivan Antonici Raspluiev); Vlad Drăgulin (Feodor); Mihaela Teleoacă (Anna Antonovna Atueva); Victor Vurtejanu (Piotr Konstantinîci Muromski); Gloria Găitan (Lidocika); Lucian Ionescu (Vladimir Dmitrici Nelkin); Marius Drogeanu (Petrușka); Șerban Georgevici (Șcebnev / Nikanor Savici Beck); Matei Arvunescu (Tișka); Bogdan Ghițulescu (Comisarul de poliție). ”Nunta lui Krecinski” este un spectacol-eveniment, lucrat cu migală de cunoscutul actor Mihai Bendeac, intrat cu această ocazie în rândul celor mai captivanți regizori de teatru. În acest spectacol, fiecare replică și fiecare gag sunt dozate atent pentru a oferi spectatorului deliciul unei performanțe comice excepționale.   ”Nunta lui Krecinski” face parte din trilogia ”Tablouri din trecut” a scriitorului rus A.V. Suhovo Kobîlin, din care, acum aproape 40 de ani, regizorul Gheorghe Harag a montat pe scena aceluiași teatru, spectacolul ”Procesul”.   Eveniment organizat de Primăria Municipiului București prin Teatrul de Comedie. comedie.ro/spectacol/nunta-lui-krecinski Număr de vizualizări :32http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/a9ZpSQAfdHc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Marius Manole și Medeea Marinescu, în spectacolul ”Fă-mi loc”, la T... Posted: 10 Jan 2019 05:20 AM PST Primul spectacol ”de turneu” din Capitală  în noul an îi readuce la Timișoara pe doi dintre cei mai admirați actori români, într-o seducătoare comedie romantică: Marius Manole și Medeea Marinescu vor juca ”Fă-mi loc”, în 14 ianuarie 2019, de la ora 20:00, pe scena Operei Naționale Române din Timișoara. Spectacolul a fost regizat de o adevărată legendă a teatrului românesc, maestrul Radu Beligan. ”Fă-mi loc! spune povestea a doi tineri pe care ajunul Crăciunului  îi surprinde în cușeta unui tren de noapte. Ea, o fată singură, șarmantă, aventurieră, el, un bărbat cu principii, pus în fața unui eveniment neprevăzut ce-i va răsturna întreaga existență. E seara dinaintea Crăciunului, momentul în care simțim mai mult ca oricând dorința să fim înconjurați de familie și de cei pe care îi iubim cu adevărat. Hazardul îi aduce pe Manuel şi Camilla împreună, doi oameni ce nu au aparent nimic în comun, ceea ce va stârni nenumărate „scântei”. Însă amândoi caută să înțeleagă și să se înțeleagă, amândoi au nevoie să se destăinuie, și mai mult, amândoi au nevoie de a se vindeca de singurătate.   „Fă-mi loc!” este un spectacol care ne invită să reflectăm asupra propriei     noastre existențe dincolo de orice conveniență socială”, dezvăluie realizatorii evenimentului. Scenografia este creația Mădălinei Marinescu, iar light design-ul este conceput de Roxana Docan. Biletele pentru prima reprezentație a spectacolului la Timișoara în acest an s-au pus în vânzare la Agenția Operei.   Marius Manole, Medeea Marinescu REGIE: Radu Beligan ASISTENT REGIE: Mădălina Ciupitu SCENOGRAFIE: Mădălina Marinescu LIGHT DESIGN: Roxana Docan PRODUCȚIE: Asociația INSPIRA   Pret bilet : 80 Lei