Newsletter Agentia de carte - 10 martie 2021

[altmariusbook]

“”Mormîntul lui Ovidiu”, de Mihail Gălățanu” plus 7 more

---

• ”Mormîntul lui Ovidiu”, de Mihail Gălățanu
• Marcarea a 25 de ani de la dispariția dirijorului român Sergiu Celi...
• Fusion AIR – ediția a II-a
• Bogdan Crețu și Ovidiu Șimonca, despre literatură, critică literară...
• ”Noi alegem viitorul”, de Christiana Figueres și Tom Rivett-Carnac
• Campania ”De vorbă cu femeia din tine”
• Miruna Budișteanu expune „Privire spre grădina interzisă“
• Apel deschis pentru ocuparea poziţiei de Curator

”Mormîntul lui Ovidiu”, de Mihail Gălățanu Posted: 09 Mar 2021 07:26 AM PST La editura Tracus Arte va apărea volumul de nuvele Mormîntul lui Ovidiu, de Mihail Gălățanu. Nuvelele lui sunt asemenea textelor lui poetice: ai întotdeauna senzația că a spus, de fiecare dată, ceva mai mult decât s-ar fi cuvenit să spună. O anumită inflație de cuvinte, un dozaj abuziv al ingredientelor, nu puține generozități metaforice, toate acestea reușesc, finalmente/miraculos, să închege un stil lesne recognoscibil. Dens ca un sirop și, adesea, prin supralicitare retorică, la fel de leșios, reprezintă o tentație pe care nu ți-o poți refuza. Rezultatul este pe măsura riscului asumat: violent-pătimaș, tulburator inegal… Dan-Silviu Boerescu   Mihail Gălățanu (n. 1963) a absolvit cursurile Universității din Galați. A activat și ca jurnalist, publicând în paginile periodicelor (Flacăra, Flagrant, Expres, Capital). A fost încurajat, încă din adolescență, în demersurile literare, de Alex. Ștefănescu și a debutat, în 1987, cu volumul de lirică Știri despre mine. Trei ani mai târziu, îi erau editate alte trei cărți de versuri, Evanghelia lui Barabas, Bunicul Kennedy și Mireasa tuturor. În 2001, la Editura Vinea, apar volumele care produc vâlvă, intitulate O noapte cu Patria și Româna cu prostii. Din martie 2001, Mihail Gălățanu a devenit redactor-șef al revistei Playboy. Apoi director editorial la trustul/și revista Flacăra, editor coordonator la Finmedia, a fost și copywriter la o mare agenție de publicitate, redactor-șef la Privirea, adjunct al lui Cornel Nistorescu la Evenimentul zilei, editor coordonator la Rabbit Media, cu propriile publicații. Cariera literară a continuat cu mai multe cărți de proză, poezie și eseu. Dintre volumele reprezentative din ultimul deceniu, remarcăm: Trilogia nașterii (poeme), 2013, și Ultimul Karamazov (roman), 2014.   Website editura Tracus Arte: https://edituratracusarte.ro/2021/03/08/noutati-editoriale-mormintu... Număr de vizualizări :2http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/6Fn4a1DHGN8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Marcarea a 25 de ani de la dispariția dirijorului român Sergiu Celi... Posted: 09 Mar 2021 06:56 AM PST O conferință moderată de Gonzalo Pérez Chamorro, editor al revistei RITMO, o prestigioasă publicație spaniolă de muzică, și fragmente din filmul documentar „Grădina lui Celibidache” (1997), regia Serge Ioan Celebidachi, vor marca în Spania împlinirea a 25 de ani de la dispariția dirijorului român Sergiu Celibidache, un artist cu totul excepțional, considerat unul dintre marii muzicieni ai secolului XX. Evenimentul organizat de Institutul Cultural Roman de la Madrid, în colaborare cu Institutul Francez din Madrid, cu sprijinul Fundației Sergiu Celibidache, va avea loc în prezența fizică a publicului, vineri, 12 martie 2021, la ora 19.00 (ora Spaniei), la sediul Institutului Francez din Madrid și se desfășoară în cadrul Luna Francofoniei 2021, unul dintre cele mai ample programe de diplomație culturală organizat, anual, de țările francofone în Spania. Enrique García Asensio, dirijor, discipolul lui Sergiu Celibidache și autorul cărții despre tehnica lui Sergiu Celibidache, „Dirección musical: la técnica de Sergiu Celibidache”, și Vicente Chuliá, dirijor spaniol, compozitor, profesor și filozof al muzicii, vor participa fizic, la dezbateri, în timp ce Serge Ioan Celebidachi, fiul regretatului dirijor, producătorul și regizorul filmului documentar „Grădina lui Celibidache”, va participa online, prin live streaming, din București. Potrivit ICR Madrid, legenda lui Sergiu Celibidache depășește muzica, dirijorul fiind calificat ca un interpret strălucit și autentic, maestru printre maeștri. „Din fire sunt exagerat, am fost mereu interesat de extreme”, spunea dirijorul  în timpul uneia dintre vizitele sale la Madrid. Însă muzicianul român a fost singurul care nu a intrat într-un studio de înregistrări. Poziția sa cu privire la această decizie a fost categorică: muzica este ceva ce trebuie ascultat în direct și orice înregistrare a acesteia este întotdeauna falsă. Personalitatea sa aparte, rigurozitatea caracterului său și cererea de repetiții multiple și îndelungate au condus la faptul că puține orchestre au fost dispuse să-i acorde dreptul de dirijor principal, deși, din 1979 până la moartea sa, a fost dirijorul faimoasei Filarmonici din München. Cu un repertoriu foarte extins, faimosul tempo lent și menținerea înnăscută a tensiunii sonore l-au făcut să obțină cele mai bune rezultate în dirijarea operelor compozitorilor precum Anton Bruckner, Debussy,  Ravel, Brahms, Fauré sau Béla Bartók. În  decembrie 1952 a dirijat pentru prima dată Orchestra Națională a Spaniei. În 1959, activitatea sa dirijorală a continuat cu colaborări regulate cu Orchestra Radio din Stuttgart. De asemenea, a dezvoltat o importantă activitate didactică și astfel, între 1960 și 1962, a susținut cursuri de masterat la Accademia Musicale Chigiana din Siena, unde l-a întâlnit pe Enrique García Asensio, cel care i-a devenit discipol. Între 1973 și 1975 a fost principalul dirijor invitat al Orchestrei Naționale a Franței. Întoarcerea sa în Germania a avut loc în 1979, când a fost ales în funcția de director artistic al Orchestrei Filarmonicii din München, pe care a transformat-o într-una dintre cele mai bune din lume. Acesta a fost apogeul carierei sale. În același timp, i-a fost acordat postul de director muzical general al orașului. Din acel moment, nu s-a mai întors să lucreze cu alte orchestre, cu excepția unor ocazii excepționale, cum ar fi două concerte de caritate cu Orchestra Filarmonicii din Berlin în martie 1992. În ciuda faptului că a fost grav bolnav, nu a încetat să dirijeze până în ultimele momente ale vieții sale. Numirea sa ca profesor de onoare al Capitalei federale a Berlinului și acordarea Ordinului de merit al Bavariei se numără printre numeroasele premii și mențiuni primite. La împlinirea a 80 de ani a fost distins cu Marea Cruce a Ordinului de merit al Republicii Federale Germania și a fost numit cetățean de onoare al orașului München. Cu ocazia conferinței de la Madrid jurnalistul Gonzalo Pérez Chamorro declară că se împlinesc „25 de ani fără vuietul bătrânului leu, Sergiu Celibidache (1912-1996 / 2021). Cu mai puțin de zece ani în urmă, în 2012, am comemorat centenarul nașterii lui Sergiu Celibidache. Acum, în 2021, se împlinesc douăzeci și cinci de ani de când inima acestui leu a încetat să mai bată și a dispărut, cu figura sa titanică, o descendență irepetabilă a celor mai mari dirijori din toate timpurile. Dirijorul român a fost poezia finală a unei ere excepționale care a transformat dirijarea orchestrală într-o artă a îndemânării, într-un ritual mistic, într-o experiență de vis nespusă. (…) Odată cunoscută „interpretarea” lui Celibidache, este greu de imaginat că această muzică poate fi făcută în orice alt mod, întrucât cea a lui Celibidache atinge cea mai mare măreție și frumusețe umană posibile. Așa cum afirmă Daniel Barenboim, care l-a numit „muzician gânditor”, astăzi Celibidache ar fi o specie pe cale de dispariție în epoca excesului de viteză și mega informații. Cu bagheta sa magică, maestrul român a întruchipat reflecția, seninătatea, înțelepciunea și puterea de-a lungul timpului, atât în muzica pe care a dirijat-o (predilecția sa pentru ritmuri lente este recunoscută), cât și în repetiții. Veșnic exilat, călătoria lui l-a condus în ultima sa etapă la pupitrul Orchestrei Filarmonicii din München, ca dirijor titular, care în cariera sa nu a avut niciodată o splendoare mai mare decât în acei ani în care bătrânul leu, cu coama sa albă, a făcut-o  să sune la maxima frumusețe pe care o urmărea de-a lungul vieții sale.” La rândul său, maestrul Enrique García Asensio declară: „Este un motiv de mare satisfacție să pot participa la un tribut adus de Institutul Cultural Român și de Institutul Francez figurii marelui Maestru Sergiu Celibidache, pe care l-am cunoscut în 1957. Am început studiile sub îndrumarea lui în 1960 și, până cu câteva zile înainte de moartea sa, am fost mereu în contact cu el, și toată munca mea și cunoștințele mele au fost dedicate răspândirii învățăturilor sale în întreaga lume. Am scris cartea despre care spunea că o va scrie, dar care nu a văzut niciodată lumina, și care a fost publicată, în spaniolă și engleză, cu un videoclip realizat de Orchestra Simfonică a Radiodifuziunii Spaniole (RTVE) și în care este explicată toată tehnica sa de dirijare a orchestrei”. „În muzică există ceva… care poate atinge omul unde nu îl poate atinge nici cel mai profund gând.”, Sergiu Celibidache (Roman, România, 1912 – Paris, Franța, 1996). ——————————- Mai multe informații despre Francofonie : Programul complet al manifestărilor culturale dedicate Lunii Francofoniei 2021 este disponibil pe pagina web a Institutului Francez din Spania. România este un membru activ al Organizației Internaționale a Francofoniei (OIF) şi se alătură, în fiecare an, statelor francofone de pe toate cele cinci continente, pentru a celebra bogăţia şi diversitatea lumii francofone. Valorile promovate de Francofonie – pacea, democrația și drepturile omului, diversitatea culturală, solidaritatea pentru dezvoltarea – și diversitatea țărilor care au în comun limba franceză, a determinat România să facă parte din instituția Francofoniei din 1991 (mai întâi în calitate de observator, apoi, începând cu anul 1993 ca membru cu drepturi depline al Organizației Internaționale a Francofoniei / OIF). România a găzduit mai multe evenimente majore ale Francofoniei: 1998 – a XII a conferință ministerială a Francofoniei (CMF), 2006 – al XIl lea Summit al Francofoniei.  // anunță ICR. Număr de vizualizări :10http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/egOUhgn8A9M?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Fusion AIR – ediția a II-a Posted: 09 Mar 2021 06:10 AM PST În luna martie 2021 debutează cea de-a doua ediție a Fusion AIR, unicul proiect românesc de rezidențe artistice în institutele de cercetare. Inițiat de Asociația Qolony (Colonia pentru Artă și Știință), Fusion AIR își propune să ajute la promovarea incluziunii artiștilor în activitățile de inovare și cercetare oferind științei limbajul artei și să transforme informația științifică în parametri vizuali și auditivi, aducând concepte științifice abstracte la un nivel accesibil publicului larg, participând astfel la popularizarea științei. „Fusion AIR, un proiect de pionierat pentru România, vorbește despre știință și cercetare în limbajul artei. Când l-am inițiat, ne-am propus să unim două domenii până acum disociate, într-un demers care să participe la construirea și stabilizarea unei infrastructuri colaborative apte să susțină, pe de-o parte, știința și cercetarea și, de cealaltă parte, arta și pe artiștii care se lasă inspirați de știință și folosesc tehnologia în lucrările lor. În România, domeniul Art & Science este încă unul de nișă, prea puțin vizibil în spațiul artistic și insuficient cunoscut în cel științific”, a declarat Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului și cofondatoare a Asociației Qolony – Colonia pentru Artă și Știință. Ediția din acest an reunește patru artiști cu abordări și practici artistice distincte și patru institute de cercetare. La capătul perioadei de rezidență și al discuțiilor creative cu cercetătorii, artiștii vor crea câte o lucrare pe care o vor prezenta publicului în cadrul unei expoziții-eveniment în cursul lunii iunie a acestui an.   Conceptul curatorial al proiectului este „Structuri convertibile”, lansat de curatoarea evenimentului, Olivia Nițiș, și propune includerea unei arhive a proceselor de lucru și a unui un glosar de termeni, pentru o mai bună mediere a relației dintre public și conținutul expozițional.   Pe 16, 17, 18 și 19 martie, începând cu ora 19.00, live pe pagina de Facebook QOLONY vor avea loc prezentările temelor de cercetare din acest an, ocazie cu care publicul va putea cunoaște mai bine echipele de artiști și cercetători.   La Fusion AIR 2021, Ciprian Ciuclea, un artist vizual preocupat de interpretarea realității mediate de tehnologie, va lucra cu cercetătoarea Dr. Gina Isar, de la Institutul de Științe Spațiale, specialistă în Astrofizică cu o experiență de 17 ani. Demersul lor se va concretiza într-o instalație multimedia legată de reprezentarea materiei invizibile, a particulelor de energie înaltă provenite de la supernove care pătrund și interacționează cu atmosfera terestră.   Aura Bălănescu a studiat sculptura, dar este interesată de sculptura imaterială și a dezvoltat o teorie conform căreia percepția mediată de tehnologie generează o a treia stare a minții. Ea va colabora cu Dr. Elena Badea de la la Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie, cercetător chimist, un nume important în lista specialiștilor preocupați de studiul aspectelor materiale ale documentelor vechi, pentru realizarea unei instalații imersive ce folosește secretele tehnicii de utilizare a colagenului din manuscrisele vechi.   La ediția din acest an a Fusion AIR, bioartista Floriama Cândea va lucra cu Dr. Ionuț Enculescu, directorul Institutului Național pentru Fizica Materialelor-Măgurele, fizician, specializat în fizica materiei condensate. Cercetarea celor doi presupune creșterea celulelor vii pe suport organic sau anorganic, rezultând un sistem care poate funcționa ca un mușchi artificial.   Peter Gate, antropolog și creator de muzică electronică, va colabora cu Dr. Marian Zamfirescu, directorul Institutului Național de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor, un cercetător cu o bogată experiență în fizica laserilor, optică și spectroscopie. În acest proiect își propun să expună celule vii la diferite frecvențe și să înregistreze sub formă de sunete răspunsul acestora.   De-a lungul celor patru luni de desfășurare a proiectului publicul va fi în permanență la curent cu evoluția celor patru demersuri artistice pe pagina de Facebook Qolony.   Fusion AIR este un proiect cultural co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN). Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.   Persoană de contact: Mihaela Ghiță / 0757 294275 / [e-mail]   ORGANIZATOR: Qolony – Colonia pentru artă și știință este o asociație fondată în 2019 care desfășoară programe de cercetare și producție, ajutând la promovarea artei aflate la intersecția cu știința: rezidențe artistice, prezentări, dezbateri, workshop-uri, expoziții care deschid dialoguri între artiști și oameni de știință din institutele de cercetare, la nivel național și internațional. Echipa Qolony este formată din Mihaela Ghiță, inițiatoarea proiectului FUSION AIR, artistele vizuale Floriama Cândea și Sabina Suru, alături de Andrei Tudose, managerul proiectului. Site oficial: www.qolony.eu. PARTENERI INSTITUȚIONALI: Institutul de Științe Spațiale (ISS) desfășoară activități de cercetare fundamentală și tehnologică în domeniile fizicii spațiale și cele conexe, pe baza experienței acumulate și a colaborărilor internaționale.  Principalele direcții de cercetare-dezvoltare sunt: Fizică Teoretică și Fizică Matematică, Fizica Energiilor Înalte și Astrofizică, Fizica Astroparticulelor și Cosmologie, Tehnologie spațială și hardware pentru misiuni spațiale sau segmente la sol și procesarea datelor provenite de la sateliți, Experimente, analiză de date și cercetări asupra plasmei spațiale, Microgravitație, Dinamică Spațială și Nanosateliți, Computing pentru aplicații și cercetări spațiale sau terestre și Aplicații ale tehnologiilor spațiale și de telecomunicații. https://www2.spacescience.ro Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Textile și Pielărie București (INCDTP) promovează și dezvoltă activități de cercetare aplicativă multidisciplinară în domeniul industriei textile-confecții și pielărie-încălțăminte-bunuri de consum din cauciuc, pentru agenții economici din sector și pentru alte diverse domenii conexe și cercetări multidisciplinare în domeniul științei patrimoniului dedicate materialelor organice. Este singurul institut național de cercetare-dezvoltare pentru aceste domenii industriale din România. Site oficial: www.incdtp.ro Institutul Național pentru Fizica Materialelor (IFIM) funcționează ca un Centru de Excelență pentru cercetări fundamentale și aplicate în domeniul fizicii materialelor. IFIM urmează patru direcții majore: Materiale pentru industria de înaltă tehnologie – electronică, comunicaţii şi tehnologia informaţiei, Materiale pentru producerea stocarea şi economisirea energiei, Materiale şi dispozitive pentru industria medicală şi farmaceutică, ştiinţele vieţii, agricultură şi biotehnologii și Materiale pentru aplicaţii în medii deosebite/extreme, materiale ultradure, materiale care să suplinească materiile prime rare. Site oficial: www.infim.ro Institutul Național pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (INFLPR) desfăşoară activităţi de cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul laserilor, interacţiei luminii cu materia, plasmei şi acceleratoarelor de electroni. Aplicaţiile care rezultă din aceste cercetări sunt dezvoltate în parteneriat atât cu institute de cercetare, în cadrul programului naţional de cercetare, cât şi cu parteneri industriali. Principalele arii de cercetare ale INFLPR sunt: Laseri de mare putere şi aplicaţii, Bio/nano fotonică şi nanomateriale și Plasmă de fuziune şi tehnologii bazate pe plasmă. Site oficial: www.inflpr.ro PARTENERI: Muzeul Național de Artă Contemporană, SAC – Spațiul de Artă Contemporană, Institutul Francez din România, CESI – Centrul de Excelență în Studiul Imaginii, Scientifica   Număr de vizualizări :11http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/nQdpU4NYNqU?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Bogdan Crețu și Ovidiu Șimonca, despre literatură, critică literară... Posted: 09 Mar 2021 06:06 AM PST Miercuri, 10 martie 2021, la ora 19.00, pe paginile de Facebook Cărturești și Polirom , Bogdan Crețu și Ovidiu Șimonca vor avea un dialog despre literatură, critică literară, inorogi și alte dihănii, pornind de la volumele Cornul Inorogului (Polirom, 2021) și Inorogul la portile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir (Cartier, 2021). Cornul inorogului, debutul în ficțiune al binecunoscutului critic și istoric literar Bogdan Creţu, a apărut de curînd în colecția „Ego. Proză” a Editurii Polirom, și în ediție digitală. (facebook.com/Carturesti și facebook.com/polirom.editura) „Urmărind anii de ucenicie și călătorie ai lui Dinu Zărnescu, Bogdan Crețu îi recuperează prospețimea prin inepuizabilul său libido scriptural, lansîndu-se într-un biografism bine fantasmat, și ne poartă, dezinvolt, de la țară la oraș, din spațiul academic românesc în cel occidental, din căminele studențești și amfiteatre în muzee, la operă, în metroul parizian – peste tot, cu o mare foame de medii și tipologii. Dar, în primul rînd, ne oferă – între gasconadă și dramă, cînd liric, cînd sarcastic, cînd ca un moralist autoironic – o galerie fără egal de personaje feminine, revizitînd – pe cît de exuberant, pe atît de nuanțat – erosul și polemizînd indirect cu tezele uniformizatoare și castratoare ale ideologiilor de gen. Bogdan Crețu oferă, cu primul său roman, o carte pentru toată lumea (însă nerecomandabilă minorilor [sic]), plină de vervă picarescă și bulimie livrescă, puștească și înțeleaptă, realistă pînă la a atinge, pe alocuri, un naturalism crud și ireală, cînd trebuie, pînă la transfigurare.” (O. Nimigean)   „Personajul central, scriitor la viața lui, apare în scena de la începutul romanului grăbindu-se spre spitalul în care tatăl său trage să moară, pentru ca în ultima pagină să-l vedem grăbindu-se parcă să iasă din scena vieții, într-un Porsche Panamera care rulează cu 230 de kilometri pe oră spre Paris. Instinctul morții, așadar, încadrează o narațiune predominant erotică. Romanul îmi amintește de Dragostea în vremea holerei și mai ales de declarația lui Gabriel García Márquez la apariția cărții: «Este pentru prima dată cînd am avut curajul să scriu patru sute de pagini numai despre dragoste». Și în cazul lui Bogdan Crețu este pentru prima dată, dar curajul său îl văd îndoit, dat fiind că povestea lui se întîmplă în România, unde o scriitoare de etnie șvabă-evreiască, viitoare laureată a Nobelului literar, violată de trei securiști, naște în exil o fată pe care o botează Romanița, al cărei tată îl consideră a fi Poporul Român.” (Radu Aldulescu)   Bogdan Crețu (n. 1978) este critic, istoric literar și eseist. A publicat sute de studii și de articole în reviste academice și culturale, e coautor al unor sinteze apărute la edituri prestigioase din țară și din străinătate. Autor a șapte volume de istorie literară multipremiate, dintre care cel mai important este Inorogul la Porțile Orientului. Bestiarul lui Dimitrie Cantemir. Actualmente semnează o rubrică de cronică literară în revista Observator cultural. Romanul Cornul inorogului, pe care îl socotește o formă de bovarism, reprezintă debutul lui în ficțiune.   Număr de vizualizări :10http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/p5bS9FB08Mc?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Noi alegem viitorul”, de Christiana Figueres și Tom Rivett-Carnac Posted: 09 Mar 2021 06:06 AM PST În ”Noi alegem viitorul”, carte apărută la Lifestyle Publishing, Christiana Figueres și Tom Rivett-Carnac, principalii artizani ai Acordului de la Paris privind schimbările climatice, realizează un tablou realist și cutremurător a ceea ce poate deveni realitatea trăită zi de zi de locuitorii planetei, dacă emisiile de gaze nu vor fi reduse. După cum spun autorii, Pământul este acum la o răscruce, iar sensul în care va porni depinde de fiecare cetățean al globului. Apocalipsă sau Planetă Verde? Autorii cărții Noi alegem viitorul ne pun în față două scenarii, la fel de plauzibile, care au la bază cercetări științifice și atrag atenția că, dacă nu se va face nimic, „curând va fi prea târziu”.  Cum poate arăta Pământul dacă emisiile gaze nu sunt reduse   Christiana Figueres și Tom Rivett‑Carnac realizează în Noi alegem viitorul o imagine pe cât de șocantă pe atât de posibilă a modului cum poate arăta planeta dacă nu sunt reduse emisiile de gaze. Până în anul 2100, întreaga lume poate fi cu 3 grade mai caldă, iar aceasta înseamnă: Aer fierbinte, irespirabil, care provoacă tuse și lăcrimarea ochilor. Pe stradă se poate circula doar cu mască. Numai ideea de „plimbare pentru a lua aer” devine periculoasă. Încărcat cu particule poluante, aerul îmbâcsit face milioane de victime pe an. Lumea devine tot mai fierbinte și nu se mai poate face nimic. Zone întregi din Australia, Africa de Nord și vestul Statelor Unite nu se mai pot locui. Populația migrează, în căutarea unor zone care să le oferă hrană. „Marea Barieră de Corali din Australia este cel mai vast cimitir acvatic din lume” și pentru că a absorbit bioxid de carbon, apa oceanelor a devenit acidă. Puținii pești rămași sunt pe cale de dispariție. Topirea gheții din Oceanul Arctic cauzează furtuni și uragane care au șters de pe hartă orașele de pe coastă din Bangladesh, Mexic și Statele Unite. Sute de mii de familii trăiesc în condiții la limita sărăciei, măcinați de boli. Lumea e din ce in ce mai fierbinte. Sunt zone unde temperaturile urcă frecvent până la 60 de grade Celsius. Lipsa apei potabile și a hranei provoacă valuri de migrație, conflicte și războaie pe resurse de primă necesitate pentru viață. Malnutriția, rahitismul, mortalitatea infantilă sunt realități ale fiecărei zile. Topirea permafrostului eliberează microbi la care oamenii moderni nu au imunitate. Crizei alimentare, de apă, războaielor, prăbușirii burselor și sărăciei accentuate i se adaugă o criză de sănătate. Supraviețuirea speciei începe să fie pusă sub semnul întrebării chiar și de cei mai optimiști.   Cum poate arăta Pământul dacă emisiile de gaze se înjumătățesc în fiecare deceniu   Christiana Figueres și Tom Rivett‑Carnac prezintă în Noi alegem viitorul și un scenariu mai optimist, cu șanse de izbândă dacă măsurile din Acordul de la Paris privind schimbările climatice sunt respectate de toate statele și urmate consecvent, deceniu de deceniu. Astfel, până în 2100, lumea ar fi doar cu 1,5 grade Celsius mai caldă, iar Pământul ar arăta astfel: Chiar și în marile metropole ale lumii, aerul e proaspăt și umed, ca-n păduri și are o calitate ca înainte de Revoluția Industrială, în secolele 18, 19. În orașe au avut loc plantări masive de arbori, sunt mai puține mașini și se practică agricultura urbană. Clădirile sunt învelite în covoare de iederă, iar unele orașe, Madrid, spre exemplu s-au înconjurat de oaze verzi, care să țină temperaturile sub control și să umidifice aerul prea uscat. Sănătatea publică s-a îmbunătățit. Construirea de căi ferate de mare viteză, preferate în locul transportului aerian oferă noi locuri de muncă, iar economia prosperă. Toate locuințele și clădirile își produc energia de care au nevoie prin mijloace ecologice. Rezultatul – confort sporit cu 0 costuri. Zonele izolate fără acces la apă curentă și electricitate sunt dotate cu module solare. Creșterea nivelului de trai se traduce printr-o sănătate și educație mai bune, iar comunitățile prosperă. Taxele impuse de guverne pe cărnurile procesate și alimentele cu conținut mare de grăsimi și zahăr a condus la o alimentație mai sănătoasă. Numărul infarctelor, cancerelor și accidentelor cerebrale a scăzut. Oamenii conștientizează că trebuie să gestioneze atent resursele Pământului și, mai ales, că sunt toți în aceeași barcă. Iar pentru un viitor mai bun, trebuie acționat în prezent.   Număr de vizualizări :12http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/u-Bjhz1QOEM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Campania ”De vorbă cu femeia din tine” Posted: 09 Mar 2021 06:00 AM PST Femeia este un puzzle cu multe piese, un univers ce se vrea explorat. A te redescoperi pe tine ca femeie nu înseamnă reguli noi, măști noi, ci înseamnă să descoperi autenticitatea, să te reconectezi la propriul adevăr. Ce înseamnă cu adevărat să fii femeie? În ce constă feminitatea? Cum te raportezi la rolurile de femeie și cum le integrezi în viața ta? În perioada 8 – 18 martie  2021 vom încerca să găsim răspunsuri pe pagina de facebook a Editurii Herald, alături de invitații săi. O selecție de titluri, instrumente care îți vor da acces la resursele de care ai nevoie în feminitatea ta, vor beneficia pe toată durata campaniei de o reducere de 30% pe www.edituraherald.ro. Număr de vizualizări :9http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/yLKWYVGaIbg?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Miruna Budișteanu expune „Privire spre grădina interzisă“ Posted: 09 Mar 2021 05:18 AM PST Biblioteca Academiei Române găzduiește în perioada 12-31 martie 2021 expoziția „Privire spre grădina interzisă“ a Mirunei Budișteanu, artist vizual. Vernisajul va avea loc vineri, 12 martie 2021, ora 13, în Sala „Theodor Pallady“ și va fi onorat de prezentarea acad. Răzvan Theodorescu, vicepreședinte al Academiei Române și președintele Secției de Arte, Arhitectură și Audiovizual. Reunind lucrări a căror sursă de inspirație a fost fenomenul nefiresc provocat de recenta claustrare impusă, cu parcuri și grădini publice interzise, expoziția Mirunei Budișteanu vorbește despre trauma rupturii de natură, despre închiderea omului în afara sursei vitale, precum și despre regăsirea frumuseții ascunse.   „În demersul meu vizual, cuprind deopotrivă lumina liberatoare și penumbra sugestivă a captivității ei, încercând să redau multiple nuanțe semantice vitale pe care le generează, regăsind, de fiecare dată, cadențe, reflecții și tipare emblematice ce mă duc cu gândul la frescele din Pompei și Paestum“, declară artista, care propune vizitatorilor singurul traseu viabil pentru rezolvarea acestei crize: Grădina interzisă, privită ca Paradis pierdut și metamorfozată apoi, prin efort introspectiv, în Grădină interioară și Paradis regăsit.   Născută la București, Miruna Budișteanu este un artist consacrat, cu peste 50 de expoziții personale și numeroase participări în expoziții de grup, în Europa și în Statele Unite ale Americii. Detalii despe formarea sa artistică și bogata experiență culturală sunt oferite în textul invitației anexate.   Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12-31 martie, de luni până sâmbătă între orele 10-20 și duminica în intervalul orar 15-20, cu respectarea tuturor normelor sanitare în vigoare. Număr de vizualizări :11http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/Cjyr3y2O60A?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Apel deschis pentru ocuparea poziţiei de Curator Posted: 09 Mar 2021 05:15 AM PST ARCUB – Centrul Cultural al Capitalei lansează un apel deschis pentru ocuparea poziţiei de Curator al Programului expoziţional ARCUB 2021.   Anunţul se adresează curatorilor care deţin o experienţă relevantă şi consecventă de minimum 5 ani în domeniul artelor vizuale şi care au curatoriat minimum o expoziţie muzeală. Printre cerinţele de înscriere, se numără livrarea unui concept curatorial unitar care va pune accent pe artişti, proiecte şi teme inovatoare, originale şi relevante pentru cultura contemporană. Propunerea curatorială va include proiecte expoziţionale prezentate în premieră, expoziţii personale şi expoziţii de grup, participarea a cel puţin unui artist străin şi a unor artişti debutanţi, precum şi proiecte de evenimente conexe. Candidaturile vor fi transmise prin e-mail la adresa [e-mail] până la 09.04.2021. Pentru mai multe detalii privind apelul de selecție vă invităm să accesați link-ul de aici.