Newsletter Agentia de carte - 1 octombrie 2020

[altmariusbook]

““Tu ce vrei să lași în urmă?”” plus 9 more

---

• “Tu ce vrei să lași în urmă?”
• „Tata nu-i ca mama” – despre beneficiile egale ale rolului de părin...
• Corul Madrigal revine pe scenă cu spectacolul de succes „Ave Maria”
• Universitatea București a lansat un proiect pentru protejarea și va...
• ”Imperialul” beethovenian în deschiderea stagiunii Orchestrei de Ca...
• Hans Mattis-Teutsch, sub semnul avangardei, la Palatul Suțu
• Tiparul de caș, 1915 – Obiectul lunii octombrie la Muzeul de Artă P...
• Emisiunea de mărci poștale „Cameleoni”
• Deschiderea anului universitar a UNATC „I. L. Caragiale” în prezenț...
• Muzeul Național al Țăranului Român a primit Înaltul Patronaj al Maj...

“Tu ce vrei să lași în urmă?” Posted: 30 Sep 2020 09:23 AM PDT Iulia Gabriela Sîrbu este antreprenor cultural, coordonator și fondator al Centrului de Artă Aluniș și al asociației non-profit omonime dedicată revigorării tradițiilor și promovării Munților Buzăului prin artă și cultură, mamă și locuitor al satului Aluniș. Încă dinainte de inaugurarea centrului de artă,  dar mai ales după, Iulia Gabriela Sîrbu colaborează constant cu artiștii locali, cu ghizii montani, cu producătorii locali de miere sau produse pe bază de plante medicinale, precum și cu reprezentanții autorităților locale, implicându-se frecvent în activitățile comunității și inițiind, printre altele, „Tu ce vrei să lași în urmă?”, prima campanie de ecologizare a Văii Buzăului, care va avea loc în weekend-ul 3 – 4 octombrie 2020. Ana Sultana Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro, cu Iulia Gabriela Sîrbu despre proiectele și programele Aluniș Art Center.   Ana Sultana Cipariu: Tu ai ales acest loc sau locul te-a ales pe tine? Altfel spus, cum s-a întâmplat să te stabilești cu reședința permanentă de la București la Aluniș (via Sibiciu de Jos)? Iulia Gabriela Sîrbu: Cred ca ne-am ales reciproc. Pentru mine, e primul loc, și pot spune asta după ce am călătorit foarte mult în toată lumea, unde inima mea e în deplină pace. Nu am mai simțit nicăieri bucuria asta simplă de a exista. Sunt recunoscătoare în fiecare zi că Alunișul m-a ales pe mine, că m-a primit. Desigur, în plan concret, a fost un șir lung de întâmplări și coincidențe, eu doar am vrut să pictez, să petrec câteva săptămâni la țară, în primăvara lui 2017. Au trecut trei ani și jumătate de atunci. Ana Sultana Cipariu: Când ai preluat școala din sat, înainte de a renova clădirea pentru a o transforma în ceea ce numim azi „Aluniș Art Center”, a trebuit mai întâi să scoți mari cantități de deșeuri din curte și din incinta școlii. Cum a ajuns să se strângă aici atât de mult gunoi? Iulia Gabriela Sîrbu: Școala era abandonată de peste 10 ani din lipsa copiilor în sat. Cei tineri au plecat la oraș sau în străinătate, școala a rămas în paragină și a devenit un fel de depozit de gunoi. Am scos două camioane mari de gunoi, nici nouă nu ne-a venit să credem. Problema asta cu gunoiul… e una națională. Ana Sultana Cipariu: Concret, care este strategia ta pentru această primă campanie de ecologizare a Văii Buzăului, care va avea loc în weekend-ul 3 – 4 octombrie 2020? Iulia Gabriela Sîrbu: Nu am avut o strategie, ci o problemă. Alunișul este un punct turistic cu totul și cu totul special, parte dintr-o zonă considerată sacră, numită și „Athosul românesc”. Aici se află un ansamblu de așezări rupestre și biserica de piatră Aluniș, monument UNESCO. De aici pornesc traseele montane spre schiturile de la Nucu – Poiana Cozanei. Din păcate tot pe aceste trasee s-a adunat în timp un munte de gunoaie. Aceeași situație este pe albia pârâului Aluniș. Dintotdeauna a existat obiceiul de a se arunca „la gârlă” sau „la vale” undeva gunoiul din curte. Dar până de curând acesta a însemnat: frunze, crengi, paie, toate biodegradabile. Obiceiul a rămas, gunoiul s-a schimbat, devenind toxic: plastic, metal, chimicale si multe altele otrăvitoare pentru mediu. Prin acest prim demers adresăm atât obiceiul, cât și concret problema. Avem o campanie de comunicare la nivelul întregii comune, în primul rând încercăm sa îi implicăm pe cei tineri (și foarte receptivi) pentru a schimba comportamentul întregii comunități, mai ales că există acum colectarea gunoiului și inclusiv colectare selectivă dacă se dorește. În al doilea rând, cu ajutorul voluntarilor, dăm un exemplu și facem curat. Nu cred că vom schimba mentalități și obiceiuri de zeci de ani într-un weekend, strategia noastră este perseverența în acest caz. Eu glumesc uneori, dar este adevărat: nu au ei atât gunoi, cât putem noi strânge. Avem și sprijinul primăriei comunei Colți, reprezentată de primarul nou ales dl. Gheorghe Ștefan, care are o viziune progresistă și orientată către dezvoltarea sustenabilă a zonei, sunt optimistă că lucrurile odată începute vor fi schimbate definitiv în mod benefic pentru întreaga zonă. Ana Sultana Cipariu: Este clar că te alimentezi cu energie de la acest loc cu încărcătură deosebită, dar resurse umane, materiale, de unde accesezi? Iulia Gabriela Sîrbu: Până în acest moment toate proiectele centrului de artă au fost finanțate din resurse proprii, sperăm că favorabilitatea și simpatia largă de care ne bucurăm să se materializeze într-un sprijin concret al proiectelor viitoare. Ana Sultana Cipariu: Există la noi în țară și alte zone rurale care s-au transformat complet în urma unor acțiuni de ecologizare și a unor proiecte cultural-artistice. Cum crezi tu că va influența centrul de artă pe care îl coordonezi satul în care se află? Iulia Gabriela Sîrbu: Eu cred că Alunișul de abia aștepta să înflorească. Sunt tare fericită când se întâmplă ca unul din bătrânii satului să mă oprească pe uliță și să mă întrebe „ce spectacol avem sâmbăta asta do’nșoară?”. S-a creat obiceiul să avem câte un eveniment, fie un concert (de muzică clasică, de cobză, de muzică mistică românească, de caval), fie un atelier creativ, cum ar fi pictură de mandale, curs de fluiere, vernisaje de artă contemporană, etc. Nu ne-am așteptat să devenim atât de repede obiectiv turistic noi înșine, dar suntem tare bucuroși de numărul mare de vizitatori și de feedback-ul entuziast. Sunt oameni care vin special în weekend la Aluniș pentru a participa la atelierele noastre, sunt oameni care locuiesc în zonă (Buzău, sau Valea Buzăului) care vin special pentru expozițiile pe care le găzduim. Pentru mine personal este o sursă continuă de bucurie modul în care oamenii răspund proiectelor noastre, online sau atunci când ne trec pragul. Sunt vizitatori care nu au fost poate niciodată până acum să vadă o expoziție de artă contemporană și fac asta la Aluniș pentru prima dată, iar felul în care relaționează cu lucrările în sine sau comentariile lor sunt de o autenticitate și de o frumusețe copleșitoare. Eu simt că ne-am atins scopul punând un public atât de divers, turiști de toate vârstele, din toată țara față în față cu acte culturale atât de diferite. Număr de vizualizări :46http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/tn4PlAkffF8?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

„Tata nu-i ca mama” – despre beneficiile egale ale rolului de părin... Posted: 30 Sep 2020 07:38 AM PDT „Multe dintre lucrurile pe care tații le fac intuitiv nu sunt suficient recunoscute și validate nici de către parteneră, nici de către societate și, uneori, nici măcar de ei înșiși”, afirmă psihoterapeuta austriacă Josephine Schwarz-Gerö, autoarea cărții „Tata nu-i ca mama. Cum răspunde un tată la nevoile copilului mic”, recent publicată la Editura Trei, în colecția Psihologie practică pentru părinți. Cu toate că implicarea și experiența taților în îngrijirea copilului s-au schimbat, au crescut și s-au îmbogățit semnificativ în ultimii peste 50 de ani. Astfel, potrivit unui sondaj realizat în 2016 de către Pew Research Center, tații petrec, în medie, opt ore pe săptămână cu activități care presupun îngrijirea copilului, o valoare triplă față de anul 1965 și contribuie la activitățile casnice cu aproximativ 10 ore pe săptămână, față de patru ore, în același an de referință.  Mai mult, potrivit aceleiași surse, în 1989 doar 4% dintre tați rămâneau acasă pentru a îndeplini constant acest rol, iar un sfert dintre ei făceau această alegere pentru că nu găseau o slujbă. În timp ce numărul femeilor care au rămas acasă a fluctuat, cu valori mai mari sau mici de atunci și până în prezent, numărul bărbaților a crescut în mod constant, ajungând să se dubleze până în 2016. De asemenea, rezultatele unei cercetări din 2015, publicate în American Journal of Men’s Health, au evidențiat faptul că, într-un eșantion de 20 de familii, copiii au dezvoltat relații mai bune atât cu mama, cât și cu tatăl, atunci când acesta a adoptat noul rol. Deși acest aspect se poate dezvolta și când mama este figura parentală cea mai prezentă, totuși, studiul a scos la iveală un alt aspect important: în această situație, când tatăl a preluat îngrijirea copilului pe toată durata zilei, au crescut atât nivelul de înțelegere și armonie între părinți, calitatea timpului petrecut individual cu copilul, cât și unitatea familială. Cu toate acestea, atunci când vine vorba despre îngrijirea copilului, mamele și tați sunt priviți și se privesc în continuare în mod diferit. Aproximativ 53% dintre americani afirmau în 2016 că mamele sunt mai potrivite decât tații în acest rol. Inclusiv tații și-au evaluat mai puțin pozitiv abilitățile de parenting, decât mamele. În 2015, doar 39% au considerat că „fac o treabă foarte bună”, în creșterea copilului. Pornind atât de la statistici, cât și de la aceste prejudecăți, autoarea cărții „Tata nu-i ca mama. Cum răspunde un tată la nevoile copilului mic” argumentează prin exemple și studii de caz din experiența sa clinică, inclusiv ca medic neonatolog, de ce rolul tatălui este unul vital nu doar pentru că duce la o dezvoltare echilibrată a percepției copilului despre sine, lume și interacțiunile diferite cu cei din jur, dar contribuie inclusiv la rezolvarea unor conflicte tipice între mamă și tată.  Schwarz-Gerö spune că, în special perioada din jurul vârstei de 6 luni marchează importanța acestui rol, pentru că atunci se produce o modificare fundamentală în sistemul de referință al copilului. Din punct de vedere psihologic, acum debutează procesul de dobândire a autonomiei. Una dintre semnificațiile fundamentale ale tatălui pentru copil constă în faptul că, pe de o parte el îi este familiar și, pe de altă parte, el este diferit de mamă. „Deja din a doua jumătate de an, alteritatea tatălui devine un motor direct al dezvoltării infantile. Valoarea tatălui este dată de faptul că el găsește alte soluții, vine cu alte priorități, aduce alte perspective. Tocmai pentru că el nu este mama. Pentru tată, dificultatea adaptării înseamnă, pe de o parte, a fi în acord cu mama și, pe de altă parte, a fi în mod conștient altfel decât ea”. Chiar dacă prima legătură a unui copil nou-venit pe lume este cea avută cu figura maternă, tatăl este un motor de dezvoltare la fel de important în primii ani de viață. Plecând de la cercetările de ultimă oră din psihologia dezvoltării, dar și de la o bogată cazuistică, cititorii cărții „Tata nu-i ca mama” vor descoperi că mama este „portul” care oferă copilului „protecție și adăpost în fața furtunilor vieții, pe când tatăl asigură explorarea în largul mării, curiozitatea și dorința de a influența mersul lucrurilor. Prezența tatălui este, deci, absolut necesară pentru a aduce copilului bucuria descoperirii și autonomia de care are nevoie în primii ani de viață”, spune autoarea. Rolul tatălui nu este important doar în această perioadă, ci pe toată durata dezvoltării copilului, iar Josephine Schwarz-Gerö prezintă în 9 capitole nu doar atribuțiile acestuia, dar și  micile detalii care fac diferența mai târziu, pornind de la interacțiunea dintre copil și tată. Iar datele statistice vin să confirme din nou aceste aspecte vitale, expuse pe înțelesul tuturor, în ghidul de parenting conceput de terapeuta austriacă. Unul dintre exemple se regăsește în datele statistice furnizate în 2017 de United States Census Bureau despre criza parentingului masculin cu care se confruntă Statele Unite ale Americii, într-un context  social în care 19.7 milioane de copii, respectiv  1 din 4, trăiesc și se dezvoltă fără o figură paternă. Cercetările au demonstrat că factorul „lipsa tatălui” (fie că acesta este cel biologic, vitreg sau adoptiv), duce la o predispoziție a copiilor de a dezvolta probleme comportamentale, tendințe crescute spre obezitate, dependențe de droguri sau alcool, crește riscul de a ajunge la închisoare, de a comite crime, de a abandona școala în perioada liceului cu de două ori mult, iar în rândul tinerelor crește cu până la 7 ori mai mult riscul de a rămâne însărcinate în adolescență. De ce prezența tatălui schimbă în mod pozitiv aceste aspecte și de ce este important ca însăși mentalitatea despre rolul paternal masculin să se schimbe, cititorii vor afla din cartea „Tata nu-i ca mama. Cum răspunde un tată la nevoile copilului mic”, publicată la Editura Trei. Josephine Schwarz-Gerö este specialistă în psihosomatica sugarilor și lucrează, în calitate de medic neonatolog, la Clinica de Copii Glanzing din Viena.   Număr de vizualizări :39http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/LmzeBO1deaA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Corul Madrigal revine pe scenă cu spectacolul de succes „Ave Maria” Posted: 30 Sep 2020 07:00 AM PDT Vineri, 2 octombrie 2020, de la ora 19:00, Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”, dirijat de Anna Ungureanu revine pe scenă cu un nou spectacol „Ave Maria”, alături de invitații Marius Manole și ansamblul Young Beats – Cantus Mundi, coordonat de Zoli Toth. Evenimentul se va desfășura în aer liber, la Amfiteatrul „Mihai Eminescu” din București (Str. Arhitect D. Hîrjeu nr 61). După un eveniment desfășurat cu casa închisă în luna august, Corul Madrigal invită publicul la o nouă reprezentație a proiectului „Ave Maria”, readucând pe scenă sonoritatea unică a unora dintre cele mai remarcabile lucrări inspirate de spiritualitatea renascentistă sau cea bizantin-ortodoxă, precum și creații  contemporane aflate în aceeași rezonanță a sacralității.   Programul evenimentului „Ave Maria” va fi îmbogățit de prezența lui Marius Manole, unul dintre cei mai prolifici și iubiți actori români, care va reda o tulburătoare selecție de Psalmi. Pe scenă se vor afla și talentații copii din ansamblul de percuție Young Beats – Cantus Mundi, înființat și pregătit de muzicianul Zoli Toth. Regia complexă a evenimentului va include, de asemenea, solo-uri de orgă, proiecții spectaculoase de lumini, prezentate într-o scenografie unică, dar și Expoziția de fotografie „Via Dolorosa”, care îi va întâmpina pe spectatori încă de la intrare, pe esplanada Amfiteatrului „Mihai Eminescu”.   Biletele la spectacol pot fi achiziționate online de pe platforma Bilete.ro. Costul unui bilet este de 50 lei.   Evenimentul „Ave Maria” se adaugă Stagiunii estivale Madrigal, care s-a desfășurat în perioada 21 iulie – 16 august 2020, cu 5 concerte de succes în aer liber având fiecare concepte creative diferite: de la costume și scenografii diverse, până la repertorii și invitați.   Proiectul este organizat în colaborare cu Centrul Cultural „Mihai Eminescu” al sectorului 2, Circul Metropolitan București, Opera Comică pentru Copii și Roton Music.   Parteneri media: AGERPRES Bookhub, Bucuresti FM, CAȚAVENCII, GoodNews, National FM România, N24 PLUS, Radio România Cultural, Radio România Muzical, Revista CARIERE, spotmedia.ro, Zile si Nopti.   * Corul Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” este o emblemă a vieții muzicale românești și universale. Din momentul înființării sale, în 1963, de către dirijorul Marin Constantin (1925–2011), Corul Madrigal a susținut peste 4.500 de concerte aplaudate în întreaga lume, impunându-se astfel ca un adevărat „brand de țară”. Este unul dintre etaloanele mondiale ale muzicii corale camerale, cu un repertoriu îndreptat către Renașterea europeană, muzica bizantină și creația contemporană românească și universală. În noiembrie 2016, Corul Naţional de Cameră „Madrigal – Marin Constantin” a fost recunoscut oficial ca Ambasador al Libertăţii, Speranţei şi Păcii, primind premiul „Jean Nussbaum and Eleanor Roosevelt” la Palatul Naţiunilor Unite din Geneva, în cadrul Summit-ului Global de Religie, Pace şi Securitate. În 2020, Madrigal a împlinit 57 de ani de activitate neîntreruptă, fiind unul dintre cele mai longevive ansambluri corale. În luna ianuarie 2021, Corul Madrigal va evolua în cadrul renumitului Festival de la  Salzburg, în celebra sală Mozarteum, sub bagheta dirijorului Ion Marin.   Programul Național Cantus Mundi este cel mai mare program de integrare socială prin muzică din România, inițiat de reputatul dirijor Ion Marin și derulat cu implicarea membrilor Corului Național de Cameră „Madrigal – Marin Constantin”. După 9 ani de activitate, Programul reunește sub umbrela sa peste 1.600 de coruri. Aproape 60.000 de copii, alături de dirijorii lor, participă la promovarea cântului coral pe întreg cuprinsul țării, depășind barierele legate de etnie, condiție socială și capacități fizice sau psihice, construind astfel nuclee culturale complexe, atât de necesare pentru revitalizarea societății noastre.   Număr de vizualizări :33http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/VBeEbAKz0wo?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Universitatea București a lansat un proiect pentru protejarea și va... Posted: 30 Sep 2020 06:57 AM PDT Universitatea București se implică în protejarea și valorificarea patrimoniului național imaterial. Cea mai nouă inițiativă, Proiectul „Please touch the intangible cultural heritage”, este o platformă menită să ofere sprijin și expertiză tuturor celor care lucrează pentru valorificarea tradițiilor și elementelor din folclor. La final, va fi realizat un Catalog de bune practici pentru specialiștii din România și Republica Moldova. Proiectul, care se desfășoară în perioada iulie-octombrie 2020, este demarat de UNIBUC prin Institutul de Cercetare ICUB, în parteneriat cu Șezătoarea Urbană și finanțat de AFCN.  Platforma „Please touch the intangible cultural heritage” are ca obiectiv principal crearea unei structuri de comunicare pentru specialiștii din România și Republica Moldova și se adresează în primul celor afiliați unor instituții precum Academia Română (București și filialele din țară), Academia de Științe a Moldovei, universități de profil, muzee de etnografie din cele două state. Printre destinatarii proiectului, în special la nivel informativ, se află și specialiștii din instituții culturale de nivel național/județean/raional/local.   Noua structură de comunicare, care va oferi o bază de date cu specialiști din România și Republica Moldova, din toate domeniile implicate, contribuie la creșterea vizibilității activității acestora, a cercetării etnologice și a instituțiilor preocupate de studierea și cercetarea patrimoniului cultural imaterial. „Credem că, în acest fel, specialiștii români și moldoveni vor putea activa într-un cadru mai permisiv și mai vizibil față de cel actual, depășind «granițele» instituționale ale propriei afilieri, dar rămânând atașați acesteia”, a declarat Irina Balotescu, dr. cercetător științific la ICUB și la Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române.   Inițiatorii Proiectului „Please touch the intangible cultural heritage” își propun, de asemenea, să ofere o mai bună protecție elementelor de patrimoniu cultural imaterial din România și Republica Moldova și să contribuie la rămânerea în viață a unor tradiții și expresii orale, ritualuri, obiceiuri, abilități și meserii ancestrale, instrumente, obiecte, artefacte etc., care fac parte din identitatea noastră ca popor și care, astfel, ar putea să fie lăsate moștenire peste generații.   Prin prezentarea noțiunilor de bază referitoare la patrimoniul cultural imaterial se asigură o mai bună recunoaștere a elementelor specifice patrimoniului unei comunități și o identificare a celor care aparțin folclorismului tot mai prezent în jurul nostru. În acest fel, demersul specialiștilor de la Universitatea București poate fi văzut și ca un sprijin oferit liceenilor în orientarea către o eventuală carieră în domeniu.   În cadrul proiectului au fost organizate deja, în perioada iulie-august, trei întâlniri online la care au participat aproape 200 de specialiști, cercetători în formare, studenți, reprezentanți ai ONG-urilor care activează în domeniul patrimoniului cultural, cu specialiști din România și Republica Moldova. Cele trei teme alese sunt considerate de cea mai mare importanță și actualitate: Experiență și expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Dificultăți identificate pentru specialiști, instituții, domeniu (22 iunie 2020); Experiență și expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Bune practici în domeniul patrimoniului cultural imaterial (24 iunie 2020), respectiv Experiență și expertiză în domeniul patrimoniului cultural imaterial. Educație și formare în domeniul patrimoniului cultural imaterial (17 august 2020).   Platforma „Please touch the intangible cultural heritage” poate fi accesată aici: http://please-touchpci.unibuc.ro/.   Pe lângă platforma digitală, proiectul presupune și alcătuirea unui Catalog de bune practici pentru specialiștii aflați de o parte și de cealaltă a Prutului (variantă online și print) și realizarea unui îndreptar destinat mediului preuniversitar: „Patrimoniul cultural imaterial la purtător. Ghid pentru profesorii și elevii din mediul preuniversitar”.   Patrimoniul Cultural Imaterial include tradiții și expresii orale, limba ca vector principal, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri și evenimente festive, cunoștințe și practici referitoare la natură, la univers și la tehnicile legate de meșteșuguri tradiționale. În Europa și în lume, există un interes crescut pentru identificarea, protejarea, conservarea, transmiterea și punerea în valoare a patrimoniului cultural imaterial.   România are 7 elemente incluse pe Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO: Ritualul Călușului (din 2009), Doina (din 2009), Ceramica de Horezu (2012), Colindatul de ceată bărbătească în România și Republica Moldova (2013), Jocul fecioresc românesc (2015), Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova (2016) și Practici culturale asociate zilei de 1 martie în Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Republica Moldova și România (2017).   Număr de vizualizări :35http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/ryr2ZqMFGiA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

”Imperialul” beethovenian în deschiderea stagiunii Orchestrei de Ca... Posted: 30 Sep 2020 05:11 AM PDT Miercuri, 7 octombrie 2020, ora 19.00, Orchestra de Cameră Radio prezintă publicului primul său concert din noua stagiune (2020-2021) și propune un concert 100% BEETHOVEN, dedicat Anului Internațional Beethoven, marcat  în întreaga lume la împlinirea a 250 de ani de la nașterea marelui compozitor. Celebrul Concert nr. 5  pentru pian şi orchestră – Imperialul, ultimul dintre concertele de pian compuse de Beethoven și cel mai cunoscut dintre ele, va fi interpretat la Sala Radio de apreciatul pianist SIMON TRPČESKI (Macedonia), aplaudat în recitaluri la New York, Paris, Londra, Sydney sau Tokyo și alături de orchestre ca Orchestre National de France, New York Philharmonic, Concertgebouworkest Amsterdam, China Philharmonic sau Sydney Symphony Orchestra.  Dedicat Arhiducelui Rudolf, protector și elev al marelui muzician, concertul a fost interpretat prima oară chiar de acesta, în 1811, la Viena. Denumirea de ”Imperialul” este datorată grandorii și măreției lucrării, dar este un supratitlu pe care nu l-a atribuit Beethoven creației sale, ci Johann Baptist Cramer, unul dintre cei mai mari pianiști ai epocii și editor de partituri muzicale. Evenimentul va fi dirijat de TIBERIU SOARE, dirijor al Operei Naționale București, ce s-a aflat la pupitrul unor ansambluri de prestigiu ca Orchestra Filarmonică din Londra (London Philharmonic Orchestra), Orchestra Filarmonică Regală (Royal Philharmonic Orchestra) sau Hof Symphoniker Orchester.  Concertul de la Sala Radio va prilejui publicului și audiția Simfoniei a 8-a de Beethoven, ce cuprinde pasaje inspirate de o viață și o atmosferă de tip rustic, pe care Beethoven le-a întâlnit în preumblările sale din această perioadă a vieții. Premiera a avut loc la Viena, în februarie 1814, și lucrarea a fost dirijată de Beethoven, care își pierduse complet auzul. „O astfel de muzică pică direct din cer în creierul compozitorului”, spunea Berlioz despre această creație beethoveniană.   Accesul la concertele organizate la Sala Radio este permis până la ora 18.50 și publicul este rugat să respecte cu strictețe regulile de acces afișate la intrarea în incinta clădirii și pe site-ul www.orchestreradio.ro. Biletele se găsesc în format electronic pe www.iabilet.ro și în magazinele Flanco, benzinăriile Rompetrol, Metrou Unirii 1, magazinele Muzica, IQ BOX, Uman și pe terminalele Selfpay. Online, puteți plăti cu cardul, prin Paypal, carduri de tichete culturale Sodexo, pe factură la Vodafone sau Orange sau ramburs prin Fan Courier oriunde în țară. De asemenea, biletele se pot achiziționa şi de la Casa de bilete a Sălii Radio.   Concertele pot fi ascultate în direct pe toate frecvenţele Radio România Cultural şi Radio România Muzical din ţară şi în streaming live pe Internet, pe www.radioromaniacultural.ro și www.romania-muzical.ro. Pentru alte informaţii legate de Orchestrele şi Corurile Radio vă rugăm să consultaţi site-ul www.orchestreradio.ro.   Număr de vizualizări :35http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/i82O4hAiPtY?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Hans Mattis-Teutsch, sub semnul avangardei, la Palatul Suțu Posted: 30 Sep 2020 02:07 AM PDT Muzeul Municipiului Bucureşti continuă demersurile sale prin care îşi propune să aducă în atenţia publicului modul în care artiştii din spaţiul românesc s-au raportat la mişcările de avangardă. Grație colaborării cu Muzeul de Artă Braşov la Palatul Suțu (Bd. I. C. Brătianu, nr. 2), în spațiul rezervat expunerilor Pinacotecii bucureștene, începând cu data de 2 octombrie 2020 va fi prezentată noua expoziţie „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”. Vernisajul va avea loc vineri, 2 octombrie 2020, la ora 18.00, în curtea Palatului Suțu. Secția Artă a Muzeului Municipiului București contribuie la realizarea expoziției dedicate lui Hans Mattis-Teutsch prin prezentarea a patru picturi în ulei realizate de către artist, aflate în patrimoniul Pinacotecii Bucureștiului, respectiv două compoziții, o lucrare din ciclul „Flori sufletești” și o pictură intitulată „Portocaliu”.   „Pornind de la redarea simbolistă a naturii, cu peisaje unduitoare, trecând prin experienţa expresionistă a Florilor sufleteşti şi prin cea constructivistă a proiectelor de decoraţii murale, oscilând între figurativ şi non-figurativ, Mattis-Teutsch se dovedeşte un artist sensibil la tendinţele novatoare ale artei europene, dar nu sclavul lor, interpretându-le în manieră personală. Personalitate creatoare complexă, Mattis-Teutsch a fost un artist reprezentativ pentru avangarda artistică din centrul Europei, manifestându-se ca sculptor, pictor, grafician, teoretician al artei şi poet. Expoziţia de la Muzeul Municipiului Bucureşti va reuni lucrări semnate de Hans Mattis-Teutsch, realizate în diferite tehnici: linogravură, acuarelă, pastel, pictură de şevalet şi statuarie mică” – Elena Olariu, director adjunct Artă, Restaurare, Conservare, Muzeul Municipiului București. Expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” reunește, de altfel, alte 34 de lucrări de artă plastică din colecția Muzeului de Artă Brașov semnate Hans Mattis-Teutsch (10 linogravuri, 9 acuarele, 4 pasteluri, 8 lucrări de statuarie mică și 3 picturi de șevalet). Personalitate polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale. Hans Mattis-Teutsch a fost prezent în viața artistică a Bucureștiului interbelic prin expoziții personale sau participări la expoziții colective din 1920 până în 1932. În 1924 s-a numărat printre artiștii care au expus în cadrul „Primei expoziții internaționale a Contimporanului”. În cadrul secțiunii destinate artiștilor din România, Mattis-Teutsch, alături de M.H. Maxy și Marcel Iancu, a fost unul dintre principalii expozanți. ”Revistele de avangardă au arătat un interes constant față de opera sa. În anii 1924-1930 reproduceri după lucrările sale (linogravuri, sculpturi) au fost prezente în paginile Contimporanului, Integral, Punct și Alge. Mattis-Teutsch s-a alăturat redacției revistei Integral, în 1925 figurând, alături de Benjamin Fondane, ca membru al redacției de la Paris. În 1926 Mattis-Teutsch este unul dintre expozanții Academiei Artelor Decorative inițiată de revista Integral. În 1929 participă alături de Milița Petrașcu, Marcel Iancu, M.H. Maxy, Corneliu Michăilescu și Victor Brauner la expoziția grupării „Arta Nouă”. În 1929 și 1932 a deschis expoziții personale la București, iar în anul 1932 a participat la expoziția organizată de Asociația „Curentul artistic românesc”. După 1945 Mattis-Teutsch a fost prezent la București printr-o expoziție personală deschisă în sala Universul în 1957. Postum, lui Hans Mattis-Teutsch, considerat artist etalon al centrului artistic Brașov, i s-a organizat în 1971 o amplă retrospectivă la Sala Dalles” – Radu Popică, curator, director al Muzeului de Artă Braşov. Acum, în anul 2020, Hans Mattis-Teutsch revine prin expoziția „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” în București, orașul de care a fost atât de puternic legat artistic. Expoziţia Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei a mai fost itinerată la Muzeul Ferenczy Szentendre (2015), Muzeul de Artă Cluj-Napoca (2017), ICR Viena şi Muzeul Judeţean de Artă „Centrul artistic Baia Mare” (2018). Expoziția va putea fi vizitată la Palatul Suțu până pe data de 1 noiembrie 2020. Palatul Suțu se vizitează gratuit în Noaptea Galeriilor Cu ocazia Nopții Albe a Galeriilor – vineri, 2 octombrie 2020, de la ora 17.00 până la ora 21.00 – Muzeul Muzeul Municipiului București invită publicul să descopere, la Palatul Suțu, CINCI expoziții tematice de artă la care accesul va fi gratuit. *** „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei” – este o expoziție specială, găzduită în spațiul Pinacotecii, ce reunește 34 de lucrări din colecția Muzeului de Artă Brașov și 4 lucrări din colecția Pinacotecii București, semnate Hans Mattis-Teutsch. Personalitate polivalentă (pictor, grafician, sculptor, teoretician al artei și poet), Hans Mattis-Teutsch este un artist complex, reprezentativ pentru avangarda artistică a Europei Centrale. *** „Remember Cornel Medrea. Mentor și Maestru” continuă seria expozițiilor organizate de Secția de Artă. Colecția de artă Cornel Medrea își invită publicul la o reamintire despre moștenirea culturală lăsată de acest maestru al artelor plastice. *** „Tattarescu – Studii de perspectivă” oferă publicului lucrări de grafică lucrări de grafică axate pe studiul perspectivei, cu lucrări necunoscute sau foarte puțin cunoscute. Vizitatorii au astfel ocazia să exploreze un segment vizual inedit din biografia artistului, segment petrecut pe parcursul studiilor sale la Academia San Luca din Roma, Italia (1845 – 1851). *** „Muzeul Simu și Pinacoteca București” – sunt două săli dedicate recuperării memoriei unui muzeu odinioară foarte cunoscut și apreciat în București, considerat cel mai valoros muzeu de artă din România începutului de secol XX. *** Salonul BD – Povești din București în Benzi Desenate – este ultima ocazie pentru a vedea lucrările expuse în cadrul celei de-a VII-a ediții. În luna august s-a adăugat salonului si expoziția de benzi desenate „Spirou et les Droits de l’ Homme”, organizată de Delegația Wallonie – Bruxelles. În paralel cu această expoziție sunt expuse și lucrările elevilor de la școala privată Aletheea realizate în urma parteneriatului cu expoziția mai sus menționată. La ora 17.00, maestrul Valentin Tănase va fi prezent la Palatul Suțu alături de lucrările sale expuse în cadrul Salonului. Accesul va fi liber între orele 17.00 și 21.00 la expozițiile tematice, cu excepția expoziției „Hans Mattis-Teutsch. Sub semnul avangardei”, care va fi vernisată în curtea Palatului Suțu la ora 18.00, putând fi vizitată doar ulterior acestui eveniment.   Număr de vizualizări :34http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/_PU083Ng75E?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Tiparul de caș, 1915 – Obiectul lunii octombrie la Muzeul de Artă P... Posted: 30 Sep 2020 02:06 AM PDT Muzeul Municipiului București vă invită la Muzeul de Artă Populară Dr. Nicolae Minovici pentru a descoperi obiectul lunii octombrie, un obiect tradițional care a ocupat un loc important în arta lemnului la români. Artefactul propus de Muzeul Dr. Nicolae Minovici – tiparul de caș – era folosit în secolul XIX în mediul pastoral. Tiparul de caș poate fi confecționat din lemn de paltin, carpen, tei sau fag și este întâlnit în zonele pastorale din Moldova (îndeosebi în Vrancea), în zona Branului și în Muscel. Aceste piese pastorale se întâlneau în zonele în care păstoritul se practica intens. Din punct de vedere al formei, tiparele de caș se împart în două categorii: dreptunghiulare – compuse din două plăci care se suprapun una peste alta, și rotunde – cu o singură față, înconjurată cu o ramă subțire de lemn. Tiparul de caș din colecția Dr. Nicolae Minovici are o formă dreptunghiulară și este alcătuit din două părți care se suprapun. Datorită formei antropomorfe a capacului, tiparul de caș are denumirea populară de păpușar. Tiparele de caș de formă dreptunghiulară redau profiluri antropomorfe cu multă fidelitate, însă puternic stilizate. De regulă, cele două plăci care se îmbină au la un capăt două prelungiri ca niște picioare, iar la celălalt capăt o prelungire la mijloc, sugerând capul și gâtul unui om. Păpușarele sunt decorate cu motive antropomorfe rezultate din forma cioplită a celor două părți componente. Motivele sunt realizate prin incizii adânci și în profiluri reliefate. Tiparul de caș din colecția noastră este datat 1915 și are inițialele meșterului Al și A. Principalele elemente de inspirație ale ornamenticii populare sunt cele ce reflectă realitatea înconjurătoare: soarele, luna, stelele, plantele, animale, uneltele folosite zi de zi și, nu în ultimul rând, omul. Decorul unui obiect are înscris în el o mulțime de informații care se oferă privitorului sau cercetătorului în forme adesea criptice, greu de descifrat. Tehnicile de ornamentare sunt în strânsă corelație cu esența lemnoasă, forma, dimensiunile și destinația piesei, cu locul de amplasare a câmpurilor ornamentale. Cel mai des utilizate tehnici de ornamentare în cazul pieselor de lemn sunt: crestarea, traforarea, incizia, sculptura, strunjirea și, mai rar, pictarea sau vopsirea. O trăsătură de bază a dispunerii decorului este faptul că se ornamentează suprafețele cele mai vizibile. Decorate în stil geometric, antropomorf, tiparele de caș sunt un fel de ștampile, de ștanțe, cu ajutorul cărora se imprimă pe suprafața calupurilor de caș sau unt diverse forme și motive ornamentale. Elementul decorativ întâlnit cel mai des este rozeta. Pe tiparele de formă dreptunghiulară apar în formă stilizată și figuri omenești. Decorul tiparului din colecția Dr. Nicolae Minovici surprinde prin introducerea unui element central al vieții la sate: biserica. Redat schematic, edificiul religios se remarcă pe bucata de lemn care servește drept suport. Simbolul bisericii este plasat la bază, deasupra spațiilor care demarchează „piciorele” capacului. Capacul tiparului redă geometrizant forma corpului uman, unde trunchiul are un aspect compact-rectangular, decorat cu motivul soarelui și cu motive geometrice și sckeomorfe incizate. În arta populară, soarele este reprezentat cu raze dispuse sub forma unor unghiuri ascuțite, împreună cu o semilună – observăm această reprezentare și pe tiparul de caș. Motivul soarelui simbolizează căldură, lumină, viață, fertilitate, nemurire, iar luna este asociată cu ochiul lui Dumnezeu. Cu ajutorul acestor tipare, flăcăii de la stână făceau păpuși din caș, iar atunci când coborau de la munte, la sfârșitul verii, tinerii păstori le ofereau ca „daruri de dragoste” fetelor pe care le curtau.   Număr de vizualizări :30http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/fRf-uL46HaQ?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Emisiunea de mărci poștale „Cameleoni” Posted: 30 Sep 2020 02:02 AM PDT Romfilatelia dedică colecționarilor o tematică, în premieră, în filatelia românească și introduce în circulație joi, 1 octombrie 2020, emisiunea de mărci poștale „Cameleoni”. Pe primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 2,20 Lei, este ilustrat cameleonul cu creastă (Chamaeleo calyptatrus). Arealul de răspândire al acestui cameleon include Peninsula Arabică, respectiv, teritoriile statelor Yemen și Arabia Saudită.  Este un cameleon de talie mare, cu dimensiuni cuprinse între 43 și 61 cm la masculi, în timp ce femelele ajung la maxim 35 cm.  Se hrănește în principal cu insecte, dar este una dintre speciile de cameleon care consumă și plante, în special în sezonul uscat ca sursă de apă.  Au o excrescență distinctivă pe cap, ca un coif înalt de până la 5 cm la masculi.  Când este amenințat, se face negru și se strânge ghem.  Specia are o durată de viață cuprinsă între 5 și 8 ani, iar maturitatea sexuală este atinsă foarte repede, la vârsta de 5 luni. Femelele depun ponte ce numără până la 85 de ouă de mai multe ori pe an, acestea fiind îngropate în nisip. Embrionii trec printr-un fenomen cunoscut sub numele de diapauză, respectiv există o perioadă de timp între depunere și începerea dezvoltării embrionare, factorul declanșator fiind influențat de temperatură.   Pe timbrele cu valorile nominale de 3,30 Lei și 19 Lei este redat cameleonul panteră (Furcifer pardalis). Cameleonul panteră (Furcifer pardalis) trăiește în regiunile din nordul și estul Madagascarului și în insulele învecinate, Reunion și Mauritius, unde a fost introdus.  Coloritul său se schimbă repede și des, între albastru-deschis și verde-închis, ca urmare a stimulilor externi sau interni, dar întotdeauna își păstrează dunga laterală albă strălucitoare. Deseori își schimbă culoarea pentru a-și controla temperatura sau pentru a comunica cu alți cameleoni. Masculul adult are cel mai viu colorit dintre toate speciile de cameleoni din Madagascar, cu o gamă de nuanțe uluitoare de verde, turcoaz, cărămiziu, gri și alte combinații ale acestora. Această specie are o talie mare, masculul ajungând la lungimea de circa 20 cm, în timp ce dimensiunea medie a femelelor este de obicei cam jumătate din cea a masculilor. Pe vârful botului prezintă o zonă osoasă, care este mărginită de solzi mari. Masculul se deosebește de femelă printr-un mic apendice nazal. Coada este destul de lungă, poate fi strânsă în spirală și servește ca organ prehensil (prindere și apucare). Ochii sunt mari, situați pe părțile laterale ale capului și fiecare ochi poate fi mișcat independent, astfel înregistrând imagini diferite. De exemplu, cu unul poate cerceta împrejurimile și cu altul poate fixa o posibilă pradă. Limba este foarte lungă, subțire, puțin îngroșată în față și lipicioasă, fiind folosită pentru prinderea prăzii. Reproducerea este ovipară, femela depune între 10 și 40 de ouă în serii de până la 8 ponte pe an. Acestea au o coajă pergamentoasă și sunt îngropate în solul umed. După o perioadă de incubare de circa 8 luni apar juvenilii.   Cameleonul cu coarne (Trioceros jacksonii) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5 Lei. Este o specie africană. Trăiește în pădurile din Kenya și nordul Tanzaniei, la altitudini cuprinse între 1600 și circa 2400 de metri. Specia a fost introdusă și în Hawaii, în 1972, unde există populații stabile la altitudini cuprinse între 100 și 1000 de metri. Masculii ajung până la 30 cm lungime, iar femelele la circa 20 cm. Prezintă o mică creastă pe ceafă și coada prehensilă. Se mai numește cameleon cu trei coarne deoarece masculul prezintă trei coarne: unul situat deasupra nasului, iar celelalte deasupra ochilor. Femela se deosebește de mascul prin faptul că nu prezintă coarne.  Cameleonii au culoare verde deschis și uneori și urme de galben sau albastru. Își schimbă culoarea în funcție de temperament, starea de sănătate și dispoziție. Se hrănesc cu insecte pe care le prind folosind limba lungă și lipicioasă.  Au abilitatea de a se uita în două direcții, iar creierul are capacitatea de a distinge simultan două imagini separate și de a nu le încurca. Majoritatea timpului îl petrec pe crengi de care se prind folosind membrele adaptate în acest sens și coada prehensilă.   Romfilatelia mulțumește Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” din București pentru sprijinul documentar acordat la realizarea acestei emisiuni de mărci poștale. Emisiunea de mărci poștale „Cameleoni” va fi disponibilă începând de joi, 1 octombrie 2020, în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online: http://romfilatelia.ro/store/. Aceasta este completată de cele două plicuri „prima zi”, coala de 28 timbre + tête-bêche, 7 viniete și minicoală de 5 timbre + 1 vinietă.   Număr de vizualizări :32http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/ns8Sxa9IYhk?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Deschiderea anului universitar a UNATC „I. L. Caragiale” în prezenț... Posted: 30 Sep 2020 01:28 AM PDT Joi, 1 octombrie 2020, UNATC „I. L. Caragiale” București deschide anul universitar în prezența Președintelui României, Klaus Iohannis, precum și a unor înalte oficialități, rectori ai universităților din București și membrii ai Senatului UNATC. Evenimentul va avea loc la Ateneul Român, începând cu ora 10:00. Anul acesta, universitatea noastră, una dintre cele mai vechi școli de artă teatrală și cinematografică din lume, serbează 70 de ani de la înființare și va primi o distincție în cadrul evenimentului. Accesul la eveniment va fi permis de la ora 8:00 până la 9.30 și se face pe bază de listă nominală și confirmare prealabilă. Reprezentanții presei interesați sunt rugați să se înscrie nominal, cu CNP, până astăzi, 30 septembrie, ora 17:00, la biroul de presă UNATC: [e-mail] pentru a primi și informațiile legate de măsurile luate de organizatori pentru evitarea aglomerării și respectarea distanțării pe toată durata ceremoniei.   În ziua festivității de deschidere a Anului Universitar 2020-2021 transmisia poate fi preluată prin intermediul TVR , care va ridica pe feed semnalul. Coordonatele acestuia vor fi transmise în ziua premergătoare evenimentului. Persoană de contact din partea TVR: Laura Neagu, [e-mail]   Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „I.L. Caragiale”   Număr de vizualizări :34http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/MwyKEQZekGM?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Muzeul Național al Țăranului Român a primit Înaltul Patronaj al Maj... Posted: 30 Sep 2020 01:23 AM PDT În ziua de 29 septembrie 2020, în cadrul unei ceremonii care a avut loc la Palatul Elisabeta, Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei române, a acordat Muzeului Național al Țăranului Român Înaltul Patronaj al Majestății Sale. ”Reamintim faptul că Muzeul nostru este urmașul Muzeului de Etnografie, de Artă Națională, Artă Decorativă și Artă Industrială, înființat prin Decretul Regal 2.777/13 iulie 1906, devenit, în 1915, Muzeul de Artă Națională Carol I, și s-a bucurat, de atunci încoace, de atenția constantă a regilor României și a Familiei Regale.   În documentul așezat la fundația clădirii care adăpostește Muzeul de la Șosea, Regele Carol I scria: Dorind a cinsti arta strămoșească cu un adăpost vrednic de însemnătatea sa pentru educarea poporului și întărirea sentimentului patriotic, Astăzi, 17/30 iunie Anul Mântuirei 1912, și al Domniei noastre al 47-lea, […] am pus temelia Muzeului Național, menit să întrunească colecțiile de artă acum răzlețite, spre a lăsa generațiilor viitoare oglinda desăvârșită a întreg tezaurului artistic din cuprinsul pământului românesc, începând cu vârsta preistorică și până în zilele noastre.    Am avut prilejul, în ziua de duminică, 17 iunie 2012, să fim martorii momentului în care ASR Principele Radu a dezvelit placa memorială așezată la intrarea în muzeu, menită să amintească acel moment istoric pentru muzeografia națională, pentru cultura României.   Nu am uitat nici celelalte momente în care Familia Regală a României și-a arătat interesul pentru Muzeul nostru, care, de altfel, a sprijinit, cu bucurie, alcătuirea colecției de artă națională găzduite la Palatul Elisabeta.   Considerăm acordarea Înaltului Patronaj al Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei române, drept o recunoaștere a meritelor tuturor celor care, în ultimii 30 de ani, de la reînființarea Muzeului și de la revenirea sa în locul ce îi era atribuit de drept, încă din vremea Regelui Carol I, au trudit pentru a face din Muzeul Național al Țăranului Român o instituție care să continue strădania întemeietorilor, în frunte cu Alexandru Tzigara-Samurcaș, cel atât de apreciat de toți regii României, pe care i-a slujit cu devotament, până la moarte. Fotografie de Simion Mechno (Agerpres)”  – transmite Muzeul Național al Țăranului Român