Newsletter Agentia de carte - 1 august 2020

[altmariusbook]

“”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual”” pl...

---

• ”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual”
• Noutăți pentru copii de la editura Galaxia Copiilor
• Alexandru Tomescu şi Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristi...
• Câștigătorii Concursului de creație literară și teatrală cu tema „D...
• A douăsprezecea noapte de Maraton de Poezie și Jazz

”Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual” Posted: 31 Jul 2020 05:17 AM PDT Privind retrospectiv, cu toții putem alege din lista profesorilor cu care ne-am intersectat pe aceia care au reușit să schimbe în bine o mică „rotiță” din parcursul nostru sau chiar să producă „deviații bune”, care ne-au reorientat parcursul. Uneori, este vorba despre potriviri care se petrec dincolo de planuri, iar modelele riscă să nu afle, poate, niciodată despre rolul cu care i-am investit. Alteori, însă, este vorba despre dascăli care își propun să schimbe ceva în destinul celor pe care îi formează. Pentru studenții pasionați de traducerea textului literar ai Universității din București, Lidia Vianu este unul dintre acești dascăli. Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan, Contemporary Literature Press (editura online a Universității din București pentru studiul limbii engleze prin literatură), Master-class-ul de Traducere Literară „Lidia Vianu Student’s Translate” sunt mici „instituții” în spatele cărora se ascund imaginația, timpul și energia profesoarei Lidia Vianu, mici „laboratoare” unde viitorii traducători literari au șansa de a afla mai multe, din timp, despre o meserie fascinantă, dar cu un destin atât de complicat pe piața de carte autohtonă.  Despre Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan a încercat să afle mai multe Oana Boca Stănescu într-un scurt dialog cu profesoara Lidia Vianu. Un subiect țintit, „la zi”, dar care, din păcate, lasă deoparte pe traducătorul, criticul literar și scriitorul Lidia Vianu. Dar, despre acestea, într-un dialog viitor.  Cum a luat naștere acest program masteral? Mă tem că dintr-o intuiţie care se dovedeşte din ce în ce mai adevărată: învăţământul superior filologic îşi pierde profesiile către care se îndrepta până în 1990, în regimul comunist înecat în interdicţii culturale. La vremea aceea, mergeai la Facultatea de Engleză ca să ieşi profesor ori/şi traducător. Anul căderii Cortinei de Fier a modificat drastic rostul studiului limbilor străine. Până în anul 2006, când am pornit eu MTTLC [Masteratul pentru Traducerea Textului Literar Contemporan], lucrurile nu erau clare. Plutea un confuz sentiment că au apărut misterioase profesii noi, care aduc peste noapte bunăstarea materială, chiar dacă satisfacţii intelectuale nu prea ofereau, pentru că era vorba de „comunicare”, de corporatişti, de manageri—listă lungă şi păguboasă. Când a intervenit Acordul de la Bologna, spre sfârşitul anilor ’90, dezastrul a fost clar. Trei ani de licenţă la Engleză nu aveau cum să fie de ajuns. Eu am făcut cinci ani şi abia după aceea am mai studiat pentru doctorat încă şapte ani. Românii au preferat să plece capul în faţa „sabiei” europene. Şi tot atunci a început „cruciada” Studiilor Culturale, care a omorât două discipline esenţiale dintr-o singură lovitură: critica literară şi predarea literaturii în universităţi. A mai început atunci şi o lungă idilă a tinerilor cu Google, care avea puzderie de rezumate ale marilor opere literare, şi unde îşi putea da cu părerea oricine despre orice, că nu era neapărat nevoie să ştii exact ce spui: esenţialul era să ştii şi să foloseşti vocabulele-cheie. Dacă nu ştiai ultimii termeni născociţi de criticii sacri ai momentului, erai un ignorant fără nicio şansă de promovare ori publicare. Fiind eu născută sub comunism, şi crescută tot sub el, am dezvoltat din primii ani de viaţă o scârbă faţă de limbajele de lemn. Cum a fost posibil ca bucuria ieşirii de sub discursurile orwelliene să fie urmată aproape imediat de Studiile Culturale şi alte modalităţi de spălare pe creier, prefer să nu detaliez. Dar s-a putut şi chiar s-a răspândit ca una din molimele cele mai rele. Prin urmare, în 2006, când am prins un moment bun, un mic noroc, aş zice, am pornit MTTLC, cu dorinţa fierbinte de a păstra predarea literaturii, de a crea o comunitate de tineri traducători care să cunoască tineri scriitori români şi britanici, un pod cultural clădit pe traducere. În mintea mea, cartea tradusă de tine însuţi era, şi rămâne, cea mai sigură cale către misterul ei profund. Aşa îmbina masteratul nostru perfecţioarea cunoştinţelor de limbă engleză cu prelungirea predării literaturii [drastic scurtată la acei trei ani de licenţă], şi de acolo mai era doar un pas până la speranţa că vom deveni o bună şcoală de traducători literari, care vor putea chiar trăi din munca lor. Ca să scurtăm povestea, am reuşit—în parte. Suntem o bună şcoală de traducători literari. Traducem scriitori contemporani români, dar şi englezi. Dar din această pasiune, care aduce studenţii în programul nostru, nu se poate trăi. Ne puteți creiona, vă rugăm, o traiectorie a proiectului în timp—o încercare de „inventariere” în care ne-am bucura să includeți dezamăgirile, împlinirile şi speranţele dumneavoastră legate de acest program. A fost o luptă, cum este orice început. A durat câţiva ani până când m-am lămurit eu exact pe unde s-o iau, lucru la care am ajuns prin încercare şi eroare. Ceva bine trebuie că făceam, totuşi, din moment ce am avut 120 de studenţi în fiecare din cei doi ani, până când s-a impus cifra maximă de 50. Anul acesta avem 80 de candidaţi pe acele 50 de locuri. De mirare, dacă ne gândim că tinerii au nevoie de mai mult decât cultură ca să trăiască. Ciudat, nu am dezamăgiri în legătură cu acest program. Am o uriaşă neîncredere în vocaţia didactică a celor care spun: „Studenţii nu mai sunt ca altă dată.” Fireşte că nu mai sunt. Vremurile sunt cu totul altele—şi, între noi fie vorba, vremurile prezente sunt create de generaţia mea. Cei care au semnat acordul de la Bologna cu siguranţă nu erau un studenţi la vremea aceea. Tinerii noştri studenţi învaţă şi trăiesc într-o lume pe care [am să zic „unii dintre”] noi am structurat-o. De erorile ei, noi suntem răspunzători. Să dai vina pe un student că se duce la rezumatul unei cărţi de Dickens pe Google, înseamnă să ai ochelari de cai. Câtă vreme cursurile care i se predau şi din care dă examen ajung la el pe acea limbă hiper-teoretică şi mega-artificială, care nu încurajează cu nimic curiozitatea pentru lectură, îndrăznesc să spun că, dacă suntem dezamăgiţi, ne-am făcut-o cu mâna noastră. Cum ziceam, eu de mică am urât cu patimă înregimentarea şi limbajul de lemn, aşa că am predat, cum zicea T.S. Eliot, „in demotic English”, adică foarte pe înţeles. Aveam o singură pretenţie de la cei care frecventau cursul meu: să citească romanul înainte de a veni. Făceam acest lucru pentru că îmi place analiza pe text, pentru că eu chiar cred în predarea interactivă—care e mult mai grea decât declamarea ori recitarea unui pomelnic de idei. A trecut vremea când George Călinescu făcea săli arhipline, din păcate… Dar un dascăl bun trebuie să se adapteze la studenţii lui [şi nu invers], aşa că, nu, nu am avut dezamăgiri. Studenţii mai au entuziasm. Împlinirile mele… da, aici ar fi multe de spus, şi sunt recunoscătoare fiecărei serii de studenţi care au înghiţit şi încă înghit orele de creative writing [proză şi poezie: Doina Ruşti şi Dan Cipariu], cele patru semestre de subtitrare [cu irezistibilul Bogdan Stănescu, TVR], Masterclass-urile anuale cu poeţi englezi, stagiile profesionale la editura Contemporary Literature Press, pe care am pornit-o ca editura programului, şi mai ales prezenţa obligatorie, în condiţiile în care mulţi dintre ei au şi slujbe. Atunci când un student scrie „Înţeleg de ce faceţi aceste lucruri pentru noi,” mă simt împlinită. O inițiativă în sfera educațională fără „acoperire” într-o ofertă atractivă de cursuri poate rămîne doar un proiect frumos pe hîrtie. Studenții de la MTTLC nu doar că au la dispoziție un program variat de cursuri și seminarii, dar ați gîndit pentru ei și o serie de „bonusului”, precum ar fi întîlnirea cu scriitori vorbitori nativi de limba engleză în cadrul Masterclass-ului de traducere literară „Lidia Vianu’s Students translate”, le oferiți studenților și ocazia de a-și vedea numele într-o carte tipărită la Editura Contemporary Literature Press. Ce simțiți că v-ar plăcea să mai adăugați în „desfășurător”? Nici mie nu-mi este foarte clar pentru ce profesie îmi pregătesc masteranzii. Unii se fac profesori [tocmai aud că se pune la cale scoaterea modulului pedagogic din anii de licenţă şi masterat, pentru a-l înlocui cu un alt masterat, de încă doi ani, în pedagogie: am să-mi păstrez calmul şi nădejdea că cineva ne va trezi din acest coşmar]. Alţii reuşesc să obţină colaborări la edituri ori firme de subtitrare. Din păcate, prea mulţi ajung la „multinaţionale”… De ani de zile mă trudesc să le deschid calea către o profesie din care să poată să-şi câştige nu numai bucuria intelectuală, ci şi traiul de zi cu zi. Nu vreau să mă dau bătută, dar, recunosc, e cam greu să-mi păstrez încrederea. Suntem o ţară care îşi devorează propriul viitor intelectual. În ultimii ani, s-a vorbit intens despre soarta traducătorului literar din România, mai ales ca despre o ființă solitară și nu îndeajuns recompensată, abia recent au apărut o serie de asociații care încearcă să se preocupe de drepturile acestor profesioniști. Credeți că, la MTTLC, în cei doi ani pe care studenții pasionați de traducerea literară îi petrec împreună, putem spera că se pun „bazele” pentru un sentiment de apartenență la o breaslă? Nu vor clădi ei breasla, dar o vor urma. Sunt bătăioşi, hotărâţi, siguri pe ce le place, şi am încredere că vor schimba în bine harta culturii. Cât despre ideea de „breaslă”, înaintaşii un pic mai mari decât ei îi vor ghida. Acesta este motivul pentru care cultiv apropierea de ArtLit, şi pentru care mă străduiesc să aduc în faţa lor tineri traducători ai momentului. Am o mare admiraţie pentru toţi traducătorii care, într-o perioadă când gustul pentru lectură se modifică drastic şi vin din urmă cu totul alte cărţi decât ce citea generaţia mea, au puterea să se adapteze, ba chiar au bucuria de a continua. Puteți încerca, vă rugăm, un top 3 al motivelor pentru care un proaspăt absolvent de facultate ar trebui să se înscrie la MTTLC? Sper să nu sune a propagandă electorală [tocmai dăm examenul de admitere], şi mai sper să nu emit monedă fără acoperire, dacă spun că cei care vin la MTTLC: 1. vor învăţa o engleză corectă, cultă şi, mai ales, contemporană. 2. vor avea şansa de a-şi face o profesie din subtitrare de film, traducere culturală—nu numai literară, predarea limbii engleze în preuniversitar sau la facultate [după un doctorat, fireşte], publicitate… Ar fi multe. Cum zice englezul când vrea să se binedispună, „The sky is the limit”. Membrii comunităţii MTTLC [cca 100 studenţi şi 10 profesori] au mare nevoie să creadă în ei înşişi. 3. vor cunoaşte scriitori britanici, vor putea publica în reviste naţionale, uneori şi inernaţionale: pe scurt, vor avea multe şanse, dacă îşi aduc aminte un vechi proverb englez, „Take time by the forelock, for behind it is bald”. Norocul ţi-l faci cu mâna ta, iar MTTLC nu face decât să le deschidă ochii.     Număr de vizualizări :22http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/673vX5p0IqA?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Noutăți pentru copii de la editura Galaxia Copiilor Posted: 31 Jul 2020 04:39 AM PDT Ca de fiecare dată la începutul vacanţei mari, sub sigla Galaxia Copiilor apar titluri pregătite să îi însoţească pe cei mici într-o lume a fanteziei și a cunoașterii, din care vor ieşi întotdeauna mai buni și mai isteți.   Iubitorii romanelor semnate de Erin Hunter (8-99 ani) sunt invitați să descopere o nouă serie Fantasy – Bravelands. Eroii savanei. Acțiunea se desfășoară sub cerul de un albastru nemărginit al Ținuturilor Neînfricaților, unde micile haite şi marile turme își trăiesc victoriile și înfrângerile. Primul volum, O haită dezbinată, ne introduce în savana tulburată de luptele pentru putere. Soarta echilibrului fragil dintre prădători și pradă ajunge în labele unor eroi neobișnuiți: Viteaz, un pui de leu izgonit din haita sa, Cer, un elefant care poate citi oasele animalelor ce au pierit, şi Ghimpe, un babuin care își sfidează destinul.   Mecanismele puterii sunt analizate și într-o altă apariție editorială recentă – Alegeri în junglă. Dedicată copiilor de peste 7 ani, cartea îmbracă forma unei lecţii de politică distractivă. Această poveste simpatică şi uşor de citit le face cunoștință celor mici cu principiile de bază ale democraţiei. Chiar a fost scrisă alături de copii cu vârste cuprinse între 4 și 11 ani, în cadrul unor ateliere de creație, fiind rezultatul unui efort deschis și colectiv. Noțiunile noi sunt introduse în cel mai captivant și amuzant mod cu putință. Ilustrațiile colorate și dinamice contribuie la transformarea temei aparent dificile într-un subiect nu doar accesibil, ci de-a dreptul fascinant.   Micii școlari se pot bucura şi în această vară de noile apariții din colecția Pixi Știe-tot. Informațiile revizuite de specialiști și pedagogi vin în completarea cunoștințelor acumulate la şcoală sau dezvoltă subiecte interesante despre noi și despre lumea în care trăim. Toleranţă şi respect şi Părinţii. Cum să-i înțelegi și cum să te descurci cu ei îi ajută pe copii să deprindă cele mai importante abilități comportamentale și emoționale pentru a se bucura de relații armonioase cu cei din jur. Cărticelele Minecraft şi Şah îi introduc în tainele unor jocuri foarte îndrăgite, iar Animalele lumii le dezvăluie lucruri mai puţin ştiute despre cele mai fascinante vieţuitoare de pe planetă.   Ce s-a întamplat cu crocodilul? (vârsta 5+) este o impresionantă poveste despre toleranță, diversitate și iubire. Prin intermediul crocodilului şi al puiului de pasăre, copiii vor descoperi că iubirea și prietenia nu cunosc limite și că acolo unde se instaurează aceste sentimente domnește armonia. Întâmplările captivează cititorul, dialogurile sunt savuroase, ilustrațiile curajoase și expresive, stilul este fermecător, iar umorul fin nu lipsește din această combinație.   O micuță poveste de iubire (vârsta 4+) este povestea înduioșătoare a unei mănuși care face tot posibilul pentru a-și recupera perechea rătăcită. Este o lecţie de viaţă despre iubire, devotament, sacrificiu, care vine de la o micuţă mănuşă roşie. Prin intermediul acestei povești delicate, copiii vor învăța cât este de important să avem grijă unii de ceilalți. Ilustrațiile pline de farmec și căldură schițează un univers magic, în care finalurile fericite nu sunt deloc imposibile atunci când acționăm din iubire.   Despre Editura Galaxia Copiilor Galaxia Copiilor găzduiește seriile de bestselleruri Fantasy Pisicile Războinice, Supraviețuitorii și Exploratorii, de Erin Hunter, publicate în original de prestigioasa editură HarperCollins. Pisicile Războinice au atins vânzări de peste 40 de milioane de exemplare pe tot Globul. De asemenea, Galaxia Copiilor este editorul român al seriei nemțești de tradiție PIXI, cu sub-seriile Pixi Știe-Tot, Pixi Creativ sau Maxi-Pixi, populare în întreaga Europă. Galaxia Copiilor face parte din Grupul Editorial ALL, alături de editurile ALL, ALL Educaţional, ALLFA, Sian Books şi Helen-Exley România.                 Număr de vizualizări :25http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/TAVqfPRKD20?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Alexandru Tomescu şi Orchestra Română de Tineret dirijată de Cristi... Posted: 31 Jul 2020 04:36 AM PDT După 6 concerte desfăşurate cu succes în Curtea Ateneului Român, Festivalul Internațional „Vara Magică” continuă până pe data de 5 august cu un recital susţinut de violonistul Alexandru Tomescu şi pianistul Josu de Solaun, ce va cuprinde un program divers cu Suita italiană de Igor Stravinski, 5 melodii de Prokofiev, Suita populară spaniolă de Manuel De Falla, Impromptu concertant de George Enescu, Dansuri românești de Bela Bartok – aşa cum era de aşteptat, într-un concert sold out. În seara de 6 august 2020, după mai bine de jumătate de an în care nu a putut fi văzută de publicul bucureştean, Orchestra Română de Tineret, dirijată de Cristian Mandeal, solist violoncelistul Ștefan Cazacu va prezenta un program exclusiv Haydn, cuprinzând Serenada pentru orchestră de coarde, Concertul pentru violoncel și orchestră în re major şi Simfonia nr. 60 “Il Distratto”, program ce va fi cantat cu o zi înainte pentru public de la Sinaia. Pentru prima dată în aer liber, Festivalul Internațional „Vara Magică” invită pentru a noua oară consecutiv iubitorii de muzică clasică aflați în București în această vară să vină la seria de concerte camerale și simfonice ce se va desfășura de pe 15 iulie până pe 27 august, în serile de miercuri și joi, de la ora 20, în Curtea Ateneului Român, sub genericul „Anul Beethoven la Bucureşti”.   Crescând în anvergură an după an, Festivalul Internațional „Vara Magică” va mai aduce în săptămânile următoare pe originala scenă din faţa Ateneului formaţii orchestrale printre care Orchestra Naţională Simfonică a României, dirijată de acelaşi Cristian Mandeal, într-un concert fără solist, Romanian Chamber Orchestra, dirijor Cristian Măcelaru, Romanian Sinfonietta Orchestra, dirijor şi solist Alexander Sitkovetsky  – vioară şi Kamerata Kronstadt, sub bagheta lui Cristian Oroșanu şi recitaluri camerale extraordinare susţinute de Octetul Regal şi de Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian. Așadar, din 15 iulie până pe 27 august, 7 seri orchestrale şi 7 seri de muzică de cameră de cel mai înalt nivel vor reprezenta atracțiile acestui an la Festivalul Internațional „Vara Magică” OPEN AIR, în curtea Ateneului Român. Biletele se pot găsi pe www.lanto.ro, www.bilete.ro și la casa de bilete a festivalului deschisă la Ateneul Român, intrarea din strada Benjamin Franklin nr. 1-3, de luni până vineri, între orele 14 și 19. Programul integral pe www.lanto.ro Producător : Asociaţia Culturală Lanto Magia Muzicii Coproducători : Primăria Municipiului București prin Centrul pentru Tineret al Municipiului București, TVR 3 Parteneri : NIRO Investment Group, Borsec, Oscar, Luxten, Vizual Graph, Asociaţia „Mâine va fi mai bine”, Centrul Naţional de Artă Tinerimea Română, Filarmonica „George Enescu”, Asociaţia culturală Pro Contemporania, Fundaţia „Prietenii Muzicii – Serafim Antropov” Parteneri media : Radio România Muzical, Radio România Cultural, România TV, Agenția de carte, Mediatrust,  Liternet   Pentru acreditări de presă vă puteţi adresa la [e-mail], Carmen Mihai 0731.371.225. 15 Iulie – Ansamblul Violoncellissimo, fondat de Marin Cazacu 16 Iulie – Orchestra Filarmonicii “George Enescu”, dirijor și solist David Lefevre 22 Iulie – Ansamblul Raro, fondat de Răzvan Popovici 23 Iulie – Ruxandra Donose – mezzo-soprană, la pian Sergiu Tuhutiu   29 iulie – Cvartetul ARCADIA    30 Iulie – Orchestra Camerata Regală Dirijor : Constantin Adrian Grigore  Solistă : Rebekka Hartmann – vioară   5 August – Alexandru Tomescu – vioară şi Josu de Solaun – pian   6 August – Orchestra Română de Tineret Dirijor : Cristian Mandeal Solist : Ștefan Cazacu – violoncel   12 August – Orchestra Naţională Simfonică a României  Dirijor : Cristian Mandeal 13 August – Octetul Regal 19 August – Romanian Chamber Orchestra Dirijor : Cristian Măcelaru 20 August – Romanian Sinfonietta Orchestra Dirijor şi solist : Alexander Sitkovetsky – vioară 26 August – Trio Georgeta Iordache – vioară, Andrei Ioniţă – violoncel, Daria Tudor – pian 27 August – Kamerata Kronstadt Dirijor : Cristian Oroşanu Solişti : Nicolas Dautricourt – vioară, Răzvan Popovici – violă   Număr de vizualizări :28http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/cXHBCl-6o70?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

Câștigătorii Concursului de creație literară și teatrală cu tema „D... Posted: 31 Jul 2020 04:31 AM PDT Primăria Capitalei prin Teatrul Dramaturgilor Români, Muzeul Național al Literaturii Române și Biblioteca Metropolitană București anunță câștigătorii Concursului de creație literară și teatrală cu tema „DISTANȚA”, concurs desfășurat în perioada 1 mai – 15 iunie. Concursul s-a bucurat de un real succes, atrăgând numeroși creatori de literatură, amatori și profesioniști, până la data data de 15 iunie fiind 524 de texte, dintre care: Proză: 162 grupaje; Poezie: 269 grupaje; Monodramă: 93 texte. Juriul, format din Lucia Verona, Ioan Cristescu, Ramona Mezei, Marius Bodochi și Horia Gârbea a selecționat un număr de texte câștigătoare pentru fiecare secțiune: 12 grupaje de proză, 67 grupaje poezie, 8 monodrame. Grupajele de proză (eseu/jurnal) și poezie selectate vor fi publicate până la finalul anului 2020 într-o antologie de texte literare editată de Editura Muzeului Național al Literaturii Române. Monodramele câștigătoare vor fi publicate într-un supliment al Revistei Drama coordonată și editată de Teatrul Dramaturgilor Români.   Biblioteca Metropolitană București este o rețea de biblioteci publice, aflată sub patronajul Primăriei Municipiului București, care facilitează accesul la informare și lectură, prin serviciul gratuit de împrumut la domiciliu. Prin complexitatea ofertei culturale pe care o pune la dispoziția publicului în filialele sale răspândite în toate sectoarele Bucureștiului, BMB contribuie activ la îmbunătățirea calității vieții membrilor comunității.   Număr de vizualizări :24http://feeds.feedburner.com/~r/AgentiaDeCarte/~4/5XJapNpjY3I?utm_source=feedburner&utm_medium=email" height="1" width="1" alt="" class="CToWUd" />

A douăsprezecea noapte de Maraton de Poezie și Jazz Posted: 31 Jul 2020 12:34 AM PDT Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 21.00-23.55, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național). Parteneri: APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), Opera Scrisă.ro-societate de gestiune a drepturilor de autor. Coproducător: Radio România Cultural. Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email [e-mail], în limita locurilor disponibile, cu păstrarea regulilor sociale și sanitare impuse de prevenirea Covid-19. ”Maratonul de Poezie și Jazz a intrat deja în istoria literară și culturală a României grație poeților și muzicienilor invitați care rezonează în direct cu ascultătorii Radio România Cultural și cu stările sufletești și cu discursurile poetice la zi ale celor ce susțin recitalurile publice. Formula gândită de Ioan Cristescu și de mine se bucură de succes, este copiată, plagiată ori invidiată. Echipa Maratonului – Anamaria Spătaru, producătorul radio al fiecărei ediții de până acum, Mihai Zgondoiu, art director și creatorul logo-ului, Andra Rotaru și Simona Ioniță, responsabile de comunicarea și de promovarea proiectului – a asigurat în toți acești 12 ani neîntrerupți de Maraton de Poezie și Jazz starea de revelion al poeților și muzicienilor de blues și de jazz. Poezia e pentru noi o căutare de sine și un mod de întrebuințare.”, a declarat Dan Mircea Cipariu ”Maratonul de Poezie și Jazz este autentic. Viu. Este un eveniment care înfățișează un fenomen așa cum este, fenomenul poeziei românești contemporane, care dă microfonul unor oameni liberi să își exprime trăirile cele mai intense, profunde. Pe vremea când Maratonul a fost inițiat, poeții aveau prea puține prilejuri să își facă poemele auzite, în oraș sau pe calea undelor. Părea poate și un pic de nebunie să faci așa ceva. Unii spuneau clar și răspicat că poezia e mână moartă, nu aduce audiență, nu are adepți în rândul publicului larg. Acum au apărut deja destule evenimente copiate, aș spune. Unele dintre ele sunt numite chiar maratoane de poezie…Semn bun că da, maratonul a influențat modul de realizare a unor evenimente și poate și o anumită mentalitate.”, a spus Anamaria Spătaru.       Eveniment facebook: https://www.facebook.com/events/617319665888835/           Romulus Bucur (un soi de autobiografie) Versiunea scurtă: născut la Arad, pe 11 mai 1956, absolvent al Liceului “Ioan Slavici” din Arad (actualmente Colegiul Naţional “Moise Nicoară”), în 1975, şi al Facultăţii de Limba şi Literatura Română a Universităţii Bucureşti în 1980 (specializarea română-engleză). Profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 1 din Arad (1980-1990), redactor la revista de cultură “Arca” (din 1990), apoi redactor-şef adjunct, lector la Universitatea “Transilvania” din Braşov (din 1997), conferențiar, la aceeași universitate (din 2019), doctor în filologie, cu o teză despre imaginea de sine a evreului român, urmărită la Mihail Sebastian şi N. Steinhardt. Debut în “România literară”, împreună cu o serie de colegi din Cenaclul de Luni, cu o prezentare de Nicolae Manolescu (1978), apoi în volumul colectiv “Cinci” (1982), împreună cu Bogdan Ghiu, Ion Bogdan Lefter, Mariana Marin, Alexandru Muşina. Volume (versuri): “Greutatea cernelii pe hîrtie” (1984), “Literatură, viaţă” (1989), “Dragoste & bravură” (1995), “Cîntecel(e). Fast-food poems” (1998), “Cărticică pentru pisică” (2003), “Poeme alese (1975 – 2005)” (2008), “O seamă de personaje secundare” (2009), “Arta războiului” (2015), “Opera poetică” (2017), “Odeletă societății de consum” (2018). Tocmai a încheiat, dar încă nu l-a încredințat editurii, un nou volum, “Despre prieteni & singurătate”. Majoritatea au luat diferite premii. Nu-mi mai bat capul cu înşiruirea lor. Tot volume (critică și eseistică): “Poeți optzeciști (şi nu numai)în anii ’90” (2000), “Opus Caementicium” (2016), “Glose” (2017). “Odeletă societății de consum”, carte apărută la Editura Tracus Arte,  a primit PREMIUL CARTEA DE POEZIE A ANULUI 2018.   Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; Supa de ceapă / Soupe à l’oignon, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte (în curs de apariţie), 2014. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.   Teodor Dună (n. 1981) a absolvit Facultatea de Litere, Universitatea Bucureşti. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); de-a viul, Editura Cartea Românească (2010); Der lärm des fleisches (trad. de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori) și kirilă, Editura Tracus Arte (2017). În 2010, a beneficiat de o bursă de creație la Akademie Schloss Solitude, Germania. Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.         Mina Decu (n. 15 aprilie 1983), masterandă în Filosofie şi în Studii Europene, fost profesor de Studii Socio-Umane, actual librar, traducător şi poet debutant. Cartea ei de debut, „Desprindere”, apărută la Editura Charmides, în 2018, a luat următoarele premii: – Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum; – Premiul „Tânărul poet al anului 2018”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori – Premiul pentru debut în cadrul Festivalului National de Poezie „Colocviile George Coșbuc” – Premiul APLER pentru debut editorial în anul 2018.     Anastasia Gavrilovici (n. 1995) a absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și cursurile de masterat ale Centrului de Excelență în Studiul Imaginii. A fost redactor al revistelor „Alecart” și „Zona nouă”, iar din 2016 face parte din redacția „Poesis internațional”. A publicat poezie, cronică literară și eseu și a tradus cărți din engleză și spaniolă (Kurt Vonnegut, Ernesto Cardenal). Cartea sa de debut, ”Industria liniștirii adulților”, apărută la Casa de Editură Max Blecher a câștigat Premiul ”Tânărul poet al anului 2019”, la Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de Poezie a anului 2019, precum și a Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opus Primum pe anul 2019.       OLYMPUS DIGITAL CAMERA Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.   Bogdan Ghiu (n. 5 iulie 1958, Bucureşti) este poet, eseist (literatură, filosofie, media, artă contemporană, arhitectură şi urbanism), traducător, teoretician și pedagog al traducerii, jurnalist, realizator radio-tv. A absolvit Facultatea de Litere a Universității Bucureşti şi a studiat filosofia sub îndrumarea lui Jacques Derrida la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris.  Membru al Generaţiei 80 şi fost membru al Cenaclului de Luni.  Membru al Uniunii Scriitorilor din România, al comitetului de conducere al PEN Club România (responsabil „Traducere și Drepturi Lingvistice”), al ATLAS (Association pour la Promotion de la Traduction Littéraire, Franța) și președinte ARTLIT (Asociația Română a Traducătorilor Literari). Cavaler al Ordinului „Meritul Cultural”. În prezent, titular al rubricilor săptămânale „De-clic(k)/Atelier deschis” (Observator cultural), „Evul Media” (www.liternet.ro) şi al rubricii zilnice de cultură urbanistică „Unde ne oprim în Bucureşti” (Radio România Cultural); colaborator permanent al revistei Arhitext (www.arhitextdesign.ro) și, ocazional, al revistei Sinteza. Pionier, imediat după Revoluție, al cronicii TV în România: „Ochiul de sticlă” (revista 22, 1990-1991), „Media” (revista Epoca, 1990-1991), „TV (Totul de vânzare)” (revista Dilema, 1993-1998). În 2019 a publicat, la Editura Nemira, volumul de poezie Cu Orice e posibil. În 2020 îi va apărea eseul Pandemiocrația. Kairos și vidul împărtășit (Contracriza 2).   Ioana Greceanu a debutat în anul 1997, în revista „Luceafărul”, iar în volum, în anul 1999, la Editura Eminescu, cu „Poeme în pierdere”. Alte volume publicate: „Singurătatea poartă o pelerină roșie” (2003, Editura Junimea, Iaşi); „Cu o sabie imprevizibilă începe ziua” (2007, Editura Ion Vinea, București), antologia bilingvă româno–albaneză în tălmăcirea poetului și traducătorului Baki Ymeri, „Recviem pentru omul din cub” (2011, Editura Junimea, Iași); „Fragment dintr-un viu” (2012, Editura Tracus Arte, București); „Noduri, verigi și răsuciri” (2017, Editura Tracus Arte, București). Colaborări la revistele: Viaţa Românească, Contemporanul – Ideea Europeană, Convorbiri literare, Literatorul, Poesis, Vatra, Oglinda literară etc. Referinţe critice în revistele: Luceafărul, Viața Românească, Convorbiri literare, Adevărul literar și artistic, Literatorul, Vatra, Poezia, Meridianul Românesc, Neuma, semnate de Octavian Soviany, Geo Vasile, Traian T. Coșovei, Ion Murgeanu, Emanuela Ilie, Liviu Grăsoiu, Costin Tuchilă, Florentin Popescu, Cornelia Maria Savu, George Neagoe, Horia Gârbea, Ana Dobre etc. Inclusă în volume de critică literară semnate de Geo Vasile – „Poezie română contemporană. Mărci stilistice” – Editura  Junimea, Iași; Emanuela Ilie – „Hieroglifele poeților” – Editura Timpul, Iași; Traian T. Coșovei – „Cartea cu prieteni” – Editura Muzeului Literaturii Române. Premii literare: Premiul internațional de literatură „Coroana Carpaţilor – Karpatcka Korona”, Ucraina – Romania, 2003, Satu Mare; inclusă în Arhivele Centrului biografic internațional – Cambridge, Anglia și în Arhivele Institutului biografic American; Participare  la Simpozionul internațional al Artelor, Washington, D.C., SUA – 2000; Premiul pentru Poezie la Concursul Național „Duiliu Zamfirescu” – Focșani, 2004 etc. Lecturi publice de poeme inedite la sediul USR, Biblioteca Centrală Universitară, Biblioteca Metropolitană, în cadrul Festivalului Internațional de Poezie (2018, 2019) și la Maratonul de Poezie și Jazz (2011, 2012). Membră a Uniunii Scriitorilor din România – Filiala București Poezie (din 2005).   Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.   Claudiu Komartin s-a născut pe 7 august 1983, la București. A debutat cu Păpușarul și alte insomnii (Editura Vinea, 2003, 2007), pentru care a primit mai multe premii, printre care Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut. Al doilea volum, Circul domestic (Cartea Românească, 2005), a luat Premiul Academiei Române pentru poezie. Au urmat Un anotimp în Berceni (Editura Cartier, 2009, 2010), Cobalt (Casa de Editură Max Blecher, 2013), Dezmembrați (Casa de Editură Max Blecher, 2015), carte semnată cu heteronimul Adriana Carrasco, și antologia Maeștrii unei arte muribunde. Poeme alese 2010-2017 (Editura Cartier, 2017, 2018), conținând volumul inedit Douăsprezece secunde până la dispariția luminii. Pentru Maeștrii unei arte muribunde a primit Premiul pentru Literatură „Matei Brâncoveanu”, Premiul „Cartea de poezie a anului 2017”, acordat la Festivalul Național „George Bacovia”, și Premiul PEN România. Ediții ale cărților sale au apărut în germană (2012), sârbă (2015), turcă (2015), bulgară (2017). A editat cărți și antologii, printre care seria Cele mai frumoase poeme (Tracus Arte, 2011, 2012, 2013, în colaborare cu Radu Vancu); Oameni obosiți (Editura Cartier, 2016) de Andrei Bodiu; O anumită căldură umană (Casa de Editură Max Blecher, 2016) de Vasile Petre Fati; euforia din timpul, greața de după (Fundația Triade, 2016), conținând 10 poeme semnate de Virgil Mazilescu, Nora Iuga, Ion Monoran, Angela Marinescu, Iustin Panța, Octavian Soviany, Mariana Marin, Andrei Bodiu, Vasile Vlad și O. Nimigean, cu 10 gravuri de Ana Toma. A tradus cinci romane din limba franceză și mai multe volume de poezie din engleză. Din 2009 organizează cel mai longeviv și mai constant club de lectură din România, Institutul Blecher, din 2010 este redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher, iar din 2018 este membru fondator al Ligii Scriitorilor din România.   Cătălina Matei (n. 1988, București) a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității Naționale din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată (Universitatea Națională din Buc.). A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte în 2014, cu volumul de poezii Lanul cu sârme întinse. A fost profesoară și vatman al cafenelei culturale „Tramvaiul 26”. În zilele noastre este redactor și se joacă de-a traducerile (traducerea ei de inimă este antologia Poeme alese – Anne Sexton, pe care a realizat-o împreună cu Diana Geacăr).   Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză, slovacă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne. A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador  (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016). A publicat poeme în mai multe antologii în ţară şi străinătate. În 2020, publică volumul de poezii ”contraatacul de panică”, Editura Tracus Arte.   Luca Ștefan Ouatu (n. 9 februarie 2000) este elev în clasa a XII-a la Liceul Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Iași. A debutat publicistic în revista Steaua (nr. iunie 2018). Participant la workshopul de poezie Super Lecturi: Lectură Super de poezie (Institutul Blecher, martie 2018), Poeți la Meru #6 (Zidul de Hârtie, aprilie 2018), Noaptea Albă a Poeziei (FILIT 2018), Nepotu’ lui Thoreau (24 octombrie 2018). În anul 2019, debutează cu volumul ”Cinematic”, Edituro OMG din Cluj-Napoca.           Rozana Mihalache s-a născut într-o zi de joi, 10 noiembrie 1988, la București. Din 2009 și pînă în prezent a colaborat cu publicațiile: Dilema Veche, Observator Cultural, Jurnalul Național, Revista Cultura,  FilmMenu. A semnat interviuri cu: Leonard Cohen, Roscoe Beck, Solomon Marcus, Salman Rushdie, Attila Bartis. Tot din 2009 și pînă în prezent îi sînt publicate povestiri pe LiterNet.ro, iar în 2015 intră în antologia ”Literatură Fresh”, publicată sub egida ICR Praga – ”Scriitori LiterNet traduși în cehă”.În 2011 a absolvit Universitatea Națională de Teatru şi Film I.L. Caragiale, Bucureşti | Facultatea de Film, secţia Comunicare Audiovizuală. Din aprilie 2011, este coordonator artistic al Green Hours jazz&theatre-café … și creator de afișe…și măturător de scenă…și regizor tehnic etc. etc. etc. Din 2016 este director artistic al Green Hours JAZZ Fest. Este asistent coordonator proiect al ”Unfinished Conversations on the Weight of Absence” – participarea României la cea de-a 58-a Expoziție Internațională de Artă: La Biennale di Venezia, 2019. În noiembrie 2019, a debutat cu “Sunt aici”, Editura CDPL (Casa de Pariuri Literare), volum de nepoeme – inspirate de Leonard Cohen și ilustrate de Cătălina Flămînzeanu (nominalizare la Premiul ”Mihai Eminescu” – secțiunea Debut).   Iulia Pană (născută la Constanța) este poetă și artist vizual. Este pasionată de imagine și acum  cercetează fotografia ca doctorand în studii culturale la Centrul de Excelență în Studiul Imaginii –Universitatea București. Deși are o licență și un master în arte vizuale, se consideră mai mult  poet-artist vizual. Speră să își fi adus o contribuție ca promotor cultural în viața orașului în care s-a născut și  trăiește, realizând pe parcursul a mai bine de 25 de ani emisuni culturale de televiziune, fiind fondatoarea evenimentelor de artă marca”KULTurale/Mecanici poetice”. De la debutul literar, în 1988, a publicat 6 volume de poezie:  Imagine simplă,  ed. Atlas (DU Style),  1996;  Statuia zilei de mâine XXLove,  ed.DU Style, 1998; Noaptea Scorpion,  ed. DU Style, 2003; Contrasecunde,  ed. Brumar, 2008; Rigla de Aer, ed.Tracus Arte, 2013, Ebony bones/Oase de ebonită” , antologie de poezie bilingvă română- engleză, ed. Prospero Press USA, 2015. În 2014, a obținut o bursă și o rezidență artistică la Ledig House – Omi Art Center New York  și a participat la târgul de carte Book Expo America.  Antologia de poezie Ebony bones /Oase de ebonită,  publicată în  SUA, a  avut lansarea  la University Bookstore Washington – Seattle. Ca artist vizual, propune un manifest artistic Fonopictopoezia –  Future sound of poetry – (pictura, performance, instalație, fotografie). Este membră a Uniunii Scriitorilor din Romania, Uniunii Artiștilor Plastici filiala Constanța Unu  și a Pen Club România.   Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.   Alina Purcaru a publicat două volume de poeme,  rezistență (Editura Cartea Românească, 2016) și Indigo (Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2018), este coautoare a romanului colectiv Rubik (Editura Polirom, 2008) şi coordonatoare a trei volume colective: Poveşti cu scriitoare şi copii (Editura Polirom, 2014), 10.000 de semne/Otros 10.000 caracteros (antologie bilingvă de proză românească, în ediție româno-spaniolă, apărută la Editura ICR în 2017) și, împreună cu Paula Erizanu, a antologiei de poeme Un secol de poezie română scrisă de femei (Editura Cartier, 2019). A scris și două cărţi  pentru copii, Catrina și marele Domn Somn şi Un unicorn în muzeul de oase (ambele cu ilustrații de Mihaela Paraschivu, publicate la Editura Cartier, 2017). Este membră PEN, poeme de-ale ei au fost traduse în mai multe limbi    şi este prezentă cu contribuții în mai multe volume colective. În prezent, face parte din redacţia  revistei Observator cultural.   Andra Rotaru (n. 1980). Cărți publicate: Într-un pat, sub cearșaful alb (2005, 2015); En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008); Ținuturile sudului (2010); Lemur (2012); Tribar (2018). Lemur a fost publicat în America, la editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte din Tribar au câștigat premiul revistei americane Asymptote Journal (traducere de Anca Roncea). A coordonat numeroase proiecte la intersecția dintre arte, în țară și străinătate, cel mai recent fiind Paul Celan 100: Language Mesh,  ICR Bruxelles. A fost în rezidențele literare CEC Arts Link, Portland, OR (2011); Iowa Writers` Workshop, SUA (2014); Ragdale Residency, SUA (2014); Absolute Modern, Skopje Goten Publishing House în cooperare cu TRADUKI etc.         Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…   Amelia Stănescu este cadru universitar și organizatorul de evenimente al Clubului Doors din Constanța. Dacă nu e la catedră, unde predă studenților Dreptul în franceză, o găsești printre artiști, punând la cale un concert sau un spectacol de teatru sau coordonând un festival al artelor pe la Costinești („Folk Fest Remember Costinești” – despre care a publicat o carte-album). Licențiată în Filologie și Drept, obține titlul de Doctor în Filologie în 2006, cu teza „Cioran și Occidentul”. Fire boemă, scrie poezie din adolescență. Debutează editorial în 1993 cu volumul de versuri „Căutători de cuvinte”.  Membră a Uniunii Scriitorilor din România din 2000. Pe lângă volumele de poezie, a publicat interviuri și portrete literare („Metafora de urgență”) sau „Culise și galanterii – Doors Club style” despre artiștii din domeniul muzical pe care i-a cunoscut la clubul unde activează. Între 2007 și 2011, a coordonat la Constanța Festivalul Primăvara Poeţilor/ Le Printemps des Poètes; din 2012, este fondator şi coordonator (alături de poeta Iulia Pană) al proiectului Mecanici Poetice, iar, alături de regretatul jazzman Corneliu Stroe, a organizat câteva din serile de  BlueJazz & Poetry la Constanţa. Alte volume de poezie: Mecanica firii (Paralela 45, 2005) – Premiul „Cartea de poezie a anului 2005”, acordat de Filiala Dobrogea a Uniunii Scriitorilor din România și „Premiul pentru Poezie” al Editurii Ex Ponto, (Constanţa, 2005);  Aşternuturi de ploaie/ Couvertures de pluie (Brumar, 2012) – „Premiul pentru Poezie”, acordat de USR, Filiala Dobrogea; Babilon. Premeditarea (volum la patru mâini realizat împreună cu Petru M. Haş, Zona Publisher, 2015).   Robert Şerban (1970) este scriitor și jurnalist. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei Orizont, publicist-comentator al revistei Banatul Azi și realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3). Cărți publicate: Fireşte că exagerez (ed. Excelsior, poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (ed. Marineasa, poezie, 1996), Piper pe limbă (ed. Brumar, interviuri, 1999, Premiul Filialei Timişoara a USR), Pe urmele marelui fluviu (ed. Fundaţiei Pro, coautor, poezie şi proză, 2002), Timişoara în trei prieteni (Brumar, coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul Poesis), A cincea roată (ed. Humanitas, interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a USR), Barzaconii / Anus dazumal (ed. Hartmann, proză, 2005), Cinema la mine-acasă (ed. Cartea Românească, poezie, 2006, Premiul Observator cultural, Premiul Filialei Timişoara a USR; ediţia a II-a, ed. Tracus Arte, 2019), Athénée  Palace Hotel (Brumar, teatru, coautor, împreună cu Alexander Hausvater, 2007), Ochiul cu streaşină (ed. Tritonic, publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (Brumar, poezie, coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, 2008),  Moartea parafină (Cartea Românească, poezie, 2010, Premiul Luceafărul de dimineaţă, Premiul Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (Humanitas, 2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (Brumar, 2014), Timișoara. [20] Artiști ai Generației ’80 (Fundația Interart Triade, critică de artă, 2015), Puțin sub linie (Cartea Românească, poezie, 2015, Premiul pentru poezie al Radio România Cultural, Premiul Ateneu, Premiul Filialei Timișoara a USR), Livius Ciocârlie. Uneori îmi vine să râd. Dialoguri de Robert Șerban (Brumar, 2015), La Tolce Vita. Robert Șerban în dialog cu Marcel Tolcea, (ed. Universităţii de Vest, 2016), Vorbesc în gând, cu voce tare. Dialog de un cristian (ed. Casa de Pariuri Literare, 2016), Ascuns în transprență (ed. Polirom, poezie, împreună cu Pavel Vereș – digital art, 2017), Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban (Casa de Pariuri Literare, 2017), Tata, eu glumesc serios! – Tudor Șerban la vorbă cu Robert Șerban (Polirom, 2018), Cele patru aripi ale bunicii (ed. Cartier, 2018), Tehnici de camuflaj (Tracus Arte, poezie, 2018, Premiul pentru poezie agenţiadecarte.ro). Cărți de poezie publicate în străinătate: Heimkino, bei mir (Pop Verlag, Germania, 2009), Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (ed. Meridijani, Serbia, 2010), Illatos koporsó (ed. L’Harmattan, Ungaria, 2012), Feintod (Pop Verlag, Germania, 2018),  Nah an der Gürtellinie (Pop Verlag, 2018), Ein plötzlich erlöster Glücksritter (Pop Verlag, 2018), Azbest (ed. Agora, Serbia, 2019). În 2015, a publicat, în limba franceză, La mort parafinne (Vinea Editions, ediţia a II-a, 2019).   Florina Zaharia (n. 1975) este membră a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Universitatea Dunărea de Jos, Facultatea de Litere (română-engleză) şi un Master în „Teoria şi practica textului”. În prezent este redactor-şef al revistei “Dunărea de Jos” din cadrul Centrului Cultural Dunărea de Jos Galaţi şi coordonator zonal al operascrisa.ro. Cărţi publicate: „goală pe străzi”, Editura Eminescu, Bucureşti, Premiul Uniunii Scriitorilor (Filiala Iaşi) pentru debut; „possssssster”, 1999, Editura Prier, Craiova, Premiul Nichita Stănescu; „alextandru – manuscris de mângâiat”, 2001, Editura Cartea Românească, Bucureşti; „nueuflorina”, 2004, Editra Vinea, Bucureşti; „1863 – 1894 aşteptarea fără braţe”, 2007, Editura Opera Magna, Iaşi, Premiul Hyperion; „eua”, Editura Paralela 45, Piteşti, 2010; “bandagebody”, Editura Fundaţiei Culturale Antares, 2011; “manifestrup”, Editura Tipo Moldova, Iaşi, 2011; Cărţi-obiect: împreună cu Francisc Chiuariu,„cartea interioară”, Mogoşoaia, 2009; „cartea trupului”, Mogoşoaia, 2009; „cartea pietrei”, Mogoşoaia, 2009.   ***   Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, finalizează tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.