Neolithic Art: Cucuteni (Romania)

[altmariusart2]

Cultura Cucuteni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Vas caracteristic culturii Cucuteni

Cultura Cucuteni (5500 î.Hr. – 2750 î.Hr.)

Hartă ilustrând domeniul culturii Cucuteni-Trypillia

Articole referitoare la cultura Cucuteni:

Perioadă

Geografie

Aşezări · Arhitectură

Tehnologie  · Dietă  · Religie  ·

Economie  · Simboluri şi scrieri

Declin şi sfârşit

Precedat de  Cultura Boian Succedat de  Cultura Yamna

v • d • m

Cultura Cucuteni sau Cucuteni-Tripolie, una dintre cele mai vechi civilizaţii din Europa, şi-a primit numele după satul cu acelaşi nume din apropierea Iaşiului, unde în anul 1884 s-au descoperit primele vestigii. Cultura Cucuteni a precedat cu câteva sute de ani toate aşezările umane dinSumer şi Egiptul Antic. Cultura Cucuteni se întindea pe o suprafaţă de 350 000 kilometri pătraţi, pe teritoriul actual al României, Republicii Moldova şi Ucrainei.

Cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şiBasarabia şi se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat şi variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unica în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni şi o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele două culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni.

Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. S-au găsit şi figuri feminine cu torsul plat, decorate cu motive geometrice.

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesut, olărit, confecţionare de unelte.

În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susţinut şi de lipsa necropolelor.

Specialiştii vorbesc despre un cult al zeiţei-mamă, dovadă fiind statuetele antropomorfe descoperite. Populaţia Cucuteni practica şi diferite culte solare evidenţiate mai ales prin pictură.

Culorile predominante pe ceramica Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de la simple pahare la vase mari de tipul amforelor.

Galerie

• 

  Figuri feminine

• 

  Experiment al Arheoinvest: incendierea unei imitaţii de locuinţă tipică Cucuteni, întocmai precum proceda populaţia neolitică.

• 

  Ceramică de Cucuteni

• 

  Hora de la Frumuşica
  (Bodeşti-Frumuşica)

Bibliografie

În română

• Dumitrescu, V. Arta culturii Cucuteni. Bucureşti: Editura Meridiane, 1979.
• Biblioteca Antiquitatis The first Cucuteni Museum of Romania Foton 2005
• Studia Antiqua et Archaeologica, IX, Iaşi, 2003 The Human Bone with Possible Marks of Human Teeth Found at Liveni Site (Cucuteni Culture) Sergiu Haimovici
• Marius Alexianu, Gheorghe Dumitroaia and Dan Monah, The Exploitation of the Salt-Water Sources in Moldavia: an Ethno-Archaeological Approach, in (eds.) D. Monah, Gh. Dumitroaia, O. Weller et J. Chapman, L'exploitation du sel à travers le temps, BMA, XVIII, Piatra-Neamt, 2007, p. 279-298;
• Cucoş, Ştefan (1999). „Faza Cucuteni B în zona subcarpatică a Moldovei (Cucuteni B period ...”.BMA: Bibliotheca Memoriae antiquitatis (Memorial Library antiquities) (Piatra Neamţ, Romania: Muzeul de Istorie Piatra Neamţ (Piatra Neamţ Museum of History)) 6. OCLC 223302267. 

În engleză

• Andrew Wilson, The Ukrainians: Unexpected Nation, New Haven and London: Yale University Press, 2000.
• J. P. Mallory, "Tripolye Culture", Encyclopedia of Indo-European Culture, Fitzroy Dearborn, 1997.
• Europe in the Neolithic: the creation of new worlds By A. W. R. Whittle
• http://james.fabpedigree.com/lmclade.htm

În germană

• Schmidt H. Cucuteni in der oberen Moldau, Rumanien: Die befestigte Siedlung mit bemalter Keramik von der Steinkupferzeit bis in die vollentwickelte. Berlin-Leipzig: Gruyter, 1932.

În rusă

• Археология Украинской ССР, Киев, 1985, т.1
• Бибиков С. Раннетрипольское поселение Лука-Врублевецкая на Днестре. МИА н. 38. М. — П. 1953.
• Пассек Т. Раннеземледельческие (трипольские) племена Поднестровья, МИА, н. 84. Москва, 1961.
• Пассек Т. Периодизация трипольских поселений. МИА, н. 10. М. — П. 1949.
• Рыбаков Б.А., Космогония и мифология земледельцев энеолита // Советская археология, 1965, № 1—2.
• Рындина Н.В. Древнейшее металлообрабатывающее производство Восточной Европы, М., 1971.
• Хвойко В. Каменный век Среднего Поднепровья // Труды одиннадцатого археологического сьезда в Киеве. І. Киев, 1901.
• Черныш Е.К., К истории населения энеолитического времени в Среднем Приднестровье // Неолит и энеолит юга Европейской части СССР, Москва, 1962.

În ucrainiană

• Бібіков С. Трипільська культура. Археологія Української РСР, т. І. Київ, 1971.
• Енциклопедія Трипільської цивілізації, Київ, Укрполіграфмедіа, 2004, т. І-ІІ.
• Захарук Ю. Пізній етап трипільської культури. Археологія Української РСР, т. I. Київ, 1971.
• Пастернак Я. Археологія України. Торонто 1961.
• Трипільська культура, т. І, АН УРСР, Інститут Археології. Київ, 1940.
• Черниш К. Ранньотрипільське поселення Ленківці на Середньому Дністрі. АН УРСР, Інститут Археології. Київ, 1959.

Legături externe

Wikimedia Commons conţine materiale multimedia legate deCultura Cucuteni

• Ana Mogâldea. „Cultura Cucuteni - leagănul civilizaţiei europene” (30 octombrie 2009). AXA. Accesat la 15 ianuarie 2010.
• „Cea mai veche civilizaţie europeană a fost în România” (24 septembrie 2008). Descoperă.ro. Accesat la 15 ianuarie 2010.
• Ion BĂDOI, Lecţia de Cucuteni, Opinia Teleorùanului, 14 aprilie 2009
• JOHN NOBLE WILFORD, A Lost European Culture, Pulled From Obscurity, New York Times, 30 noiembrie 2009

Altar

Vas pictat descoperit in Ucraina