Muzică bună, lasere şi artificii
Ajunsă la ediţia a III-a, "Magia serii în sunet şi lumină" a inaugurat sâmbătă, 28 septembrie 2013, noua stagiune a Operei ieşene printr-un program bine gândit, variat, alăturând "şlagăre" din creaţii celebre, într-o ambianţă agreabilă, întregită prin jocul de lasere şi artificii, spre încântarea miilor de spectatori care, în ciuda frigului, stând pe scaune sau în picioare, au aplaudat pagini din opere şi operete abordate de orchestra, corul şi solişti ai teatrului, sub bagheta lui Cristian Bebeşelea, care a condus cu siguranţă şi flexibilitate, reuşind să confere strălucire şi nerv secvenţelor cu mare impact la public, acompaniind eficient demersul solistic sau de ansamblu.
"Cortina" s-a deschis printr-un moment wagnerian foarte bine ales, şi ca omagiu la bicentenar, dar şi ca suport de mare efect pentru salba de artificii multicolore care au inundat cerul, pentru ca apoi să ascultăm, într-o structură caleidoscopică, uvertura şi o îndrăgită arie din Nunta lui Figaro de Mozart (abordată cu aplomb de bas-baritonul Octavian Dumitru), muzica verdiană regăsindu-se pe tot parcursul serii, nu doar pentru că operele sale nu pot să lipsească dintr-un asemenea concert, ci şi ca o reverenţă în anul bicentenar. Au cucerit aplauze şi vestitele coruri dinTrubadurul şi Nabucco sau Ernani, şi ariile din Traviata (soprana Diana Bucur etalând un glas generos şi o expresivitate deosebită în Addio del passato, deşi citirea scrisorii cred că nu îşi avea locul în contextul respectiv) sau dinRigoletto (tenorul Florin Guzgă dovedind că are un potenţial excelent, dar îi lipseşte pregătirea tehnic-interpretativă necesară unui adevărat solist), acestea alternând cu fragmente din Carmen de Bizet - fie Preludiul, fie Habanera (cu mezzosoprana Maria Macsim-Nicoară, altădată mult mai aproape de… ce trebuie) sau aria Toreadorului (baritonul Ciprian Marele având, în principiu, toate datele cerute de rol) -, dar şi din Bărbierul din Sevilla de Rossini - o arie dificilă în care tenorul Andrei Fermeşan a fost (cam) depăşit şi s-a expus inutil riscului unor acute "la limită" şi cavatina lui Figaro (în care baritonul Jean-Kristof Bouton a convins că se află într-un progres demn de subliniat, cu un plus de anvergură şi siguranţă). Nu au lipsit nici opereta - prima arie a Adelei din Liliacul de Strauss (foarte bine cântată de soprana Cristina Grigoraş), aria lui Danilo din Văduva veselă de Lehar (tenorul Adian Ionescu mizând mai curând pe expresia cuvântului), aria din Silvia de Kalman (soprana Irina Scafaru având o voce plină, calitativă) - sau creaţiile de Bernstein, între operetă şi musical, soprana Lăcrămioara Hrubaru-Roată reuşind şi de această dată să încânte în aria din Candide, impecabilă sub toate aspectele, evoluând deopotrivă alături de Elena Roşca, Laura Scripcaru, Maria Macsim-Nicoară, Cristina Grigoraş într-un simpatic ansamblu din West Side Story, foarte greu de realizat în nota plină de umor şi în stilul specific autorului. Desigur, în final au apărut pe scenă toţi soliştii pentru tradiţionalul Brindisi din Traviata, în compania corului (pregătit de Manuel Giugula) şi a orchestrei, îndelung ovaţionaţi de miile de spectatori, cărora li s-a mai oferit o surpriză, o altă "cortină" - de această dată din Aida de Verdi -, susţinând explozia de confetti care au inundat întreaga asistenţă, adăugându-se astfel laserelor şi artificiilor care au dat tuturor o stare "de bine".
Costume elegante semnate de Doina Levintza, purtate cu graţie de tinerele soliste, muzică superbă în interpretarea lor şi a unui ansamblu pus la punct şi condus cu fermitate de Gabriel Bebeşelea - dirijor care se impune pregnant în topul generaţiei sale -, o atmosferă relaxată, ideală pentru o seară "magică" de sâmbătă, mult apreciată şi de primarul Gheorghe Nechita, care se gândea cu siguranţă la noile colaborări cu Opera, nivelul la care s-a prezentat concertul şi mai ales succesul în faţa unui public extrem de numeros convingându-l, încă o dată, că teatrul liric ieşean este un "brand" pe care oraşul poate şi trebuie să-l pună în valoare cu orice prilej - cultural, "de imagine", oficial, festiv sau…de orice fel.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius