Muzeul de Artă din Tirgu Mures

[altmarius]

Muzeul de Artă din Tirgu Mures

 http://cultura.inmures.ro/muzeul-de-arta-istoric.html

La etajul al treilea al Palatului Culturii din Tîrgu-Mureş se desfăşoară sălile expoziţionale ale Muzeului de Artă. În prezent, galeria găzduieşte o expoziţie permanentă cu titlul „Lumini şi umbre. Tendinţe coloristice în pictura maghiară între 1810-1920”, care reuneşte multe din lucrările fondului de bază, constituit în anul 1913.

Existenţa unei tradiţii artistice la Tîrgu-Mureş începe prin înfiinţarea unei Şcoli de Artă în anul 1907. Din 1911 aceasta se va uni cu Şcoala de Meserii, formând o nouă instituţie, având mai degrabă caracterul de şcoală profesională.

În 1913, după ce s-a inaugurat Palatul Culturii, se înfiinţează şi Pinacoteca Municipală prin donarea a 68 de lucrări din partea Muzeului de Arte Frumoase din Budapesta. Ridicarea Palatului Culturii ca sediu în care să funcţioneze instituţiile de cultură din oraş făcea parte dintr-un proiect mai larg al Imperiului Austro-Ungar, de a-şi consolida puterea în Transilvania prin astfel de iniţiative culturale. Se vor construi case de cultură în diferite centre urbanistice transilvănene. Acest context propice este fructificat de autorităţile locale în frunte cu primarul  Bernády György, personalitate marcantă a oraşului, spirit cultivat , susţinător al artelor.

Fondul iniţial, format din opere reprezentative pentru arta maghiară de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX, a fost îmbogăţit în primă fază prin achiziţionarea a 15 lucrări. Primul custode al pinacotecii a fost Pánczel Emeric, urmat de Róbert Demeter şi Hajos Károly. În timpul Primului Război Mondial colecţia de artă de la Tîrgu-Mureş va fi transportată la Budapesta, pentru a fi conservată în siguranţă. După terminarea războiului şi trecerea pinacotecii sub administraţie română, se iau măsuri în vederea achiziţionării de opere de artă româneşti. În 1925, colecţia este completată cu lucrări de Gheorghe Petraşcu, Theodorescu Sion, Emil Cornea, Mac Constantinescu, Dumitru Ghiaţă etc. Acestora li se  adaugă în anii următori opere ale altor importanţi artişti români: Theodor Pallady, Ion Jalea, Iosif Iser, Nicolae Grigorescu, Corneliu Medrea, Marius Bunescu, Oscar Han etc. În perioada 1932-1940 custode al pinacotecii a fost pictorul Aurel Ciupe, profesor la Academia de Arte Frumoase din Cluj. Primele măsuri luate de acesta au constat în sistematizarea colecţiei, alcătuirea unui catalog complet şi reorganizarea expoziţiei după criteriul grupării lucrărilor în funcţie de şcoli şi curente artistice. Susţinut de primarul Emil Dandea, Aurel Ciupe va continua  demersurile de achiziţionare de noi lucrări, astfel că, în 1939, numărul acestora era de 146, dintre care aproximativ 100 erau prezentate publicului.

Un moment important pentru viaţa artistică târgumureşeană este reluarea învăţământului artistic prin înfiinţarea, în 1932, a Cursului Liber de Artă Plastică condus tot de  Aurel Ciupe. Era vorba despre o şcoală independentă, finanţată din bugetul primăriei care funcţiona în incinta Palatului Culturii. Cursul avea o durată de cinci ani, iar planul de învăţământ era conceput după modelul celor de la academiile de arte frumoase de stat. Nivelul înalt de pregătire face ca la doar trei ani de la înfiinţare lucrările a trei dintre elevii şcolii să fie admise la Salonul Oficial de Artă din Bucureşti.

După 1940, în urma Dictatului de la Viena, se vor produce modificări în administraţia oraşului care afectează în mod direct şi pinacoteca. Aurel Ciupe este înlocuit cu Bordi András, care va rămâne în funcţie până în 1971. Din 1949 statutul şi denumirea pinacotecii se va schimba în Muzeu de Artă. Instaurarea regimului comunist va atrage după sine implementarea unei politici culturale noi în care toate formele de manifestare artistică vor fi puse în slujba unei puternice propagande de partid. Controlul asupra activităţii muzeale s-a produs şi la Tîrgu-Mureş, ca şi în cazul celorlalte muzee de artă din ţară. Cu toate acestea, donaţiile repetate din partea statului şi a unor colecţionari sau artişti va face ca în anul 1889 numărul lucrărilor să ajungă la peste 2000.

În prezent colecţia cuprinde 2300 de piese de pictură, sculptură, ceramică, grafică şi textile, aparţinând unora dintre cei mai importanţi artişti maghiari şi români: Lotz Karoly, Munkacsy Mihaly, Wagner Sandor, Paal Laszlo, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ştefan Luchian, Nicolae Toniza, Corneliu Baba, Ion Andreescu etc.

Pe baza acestui fond au fost organizate diferite expoziţii de lungă durată, cum ar fi cea din 1980: „Expoziţia de artă românească modernă şi contemporană”, sau cea actuală, organizată în 2003. Pe lângă expoziţia din Palatul Culturii, Muzeul de Artă a mai amenajat două galerii ale unor pictori de referinţă pentru arta locală. Galeria „Nagy Imre” a fost înfiinţată în anul 1958 şi cuprinde cele mai reprezentative lucrări ale pictorului. Iniţial era localizată în clădirea Bibliotecii Teleki, pentru ca apoi să fie mutată într-un spaţiu special amenajat pe strada Köteles Sámuel nr. 1. Cea de-a doua galerie este dedicată maestrului Ion Vlasiu şi a fost deschisă în anul 1986. Conţine lucrări de pictură, grafică şi sculptură prin care sunt evocate locurile dragi artistului precum şi momente semnificative ale istoriei naţionale.

Bibliografie:
Aura L. Popa, Un reper al vieţii spirituale mureşene în vol. Tîrgu-Mureş, oraş al artelor, volum editat de Primăria Tîrgu-Mureş în colaborare cu revista "Vatra", pp.93-110.
Traina Duşa, Muzeul de Artă în vol. Pagini de istorie, artă şi cultură, Vol II, Editura Ansid, Tîrgu-Mureş, 2002, pp. 151-173.

Autor: Maria Orosan-Telea