cultură şi spiritualitate
Ajungând la Mănăstirea „Buna Vestire” din cumpăna văilor Bulzului și Pătrângenilor, lângă liziera pădurii Negraia din proximitatea orașului Zlatna (vechiul Ampelum), județul Alba, devii părtaș și martor (căci după ce vizitezi muzeul așezământului trebuie să mărturisești) unui trecut istoric transilvănean de excepție, care te face să fii mândru că ești român ortodox. Aici, izbânda Creștinismului asupra păgânismului antic și continuitatea jertfelnică pentru apărarea dreptei credințe reprezintă lecția de identitate pe care duhul locului o servește prezentului și viitorului.
Aproape nimic din ceea ce se poate descoperi la Mănăstirea „Buna Vestire” din Pătrângeni, Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia, nu tulbură mai mult precum o face altarul roman, care datează din ianuarie 215 d.Hr., expus în muzeul așezământului. El a servit drept picior al Sfinte Mese din Biserica Negraia-Pătrângeni, ridicată la 1910 cu sprijinul preotului Teodor Dușa. „(Zeiței) Ceres Augusta închinare, Suriasus (sclav) al augustului nostru (și) casier general al aurăriilor: aurariae Daciae, dispensator...” se poate citi pe trunchiul lui de piatră. Reutilizarea monumentului roman, care vorbește despre mineritul aurifer practicat în Dacia, mărturisește despre un adevăr mult mai adânc decât mândria originii latine a poporului român: el proclamă victoria Creștinismului asupra pagânismului în țara dacilor. Obicei atestat, de altfel frecvent, pe văile Ampoiului și Almașului sau în Țara Hațegului.
Și cum putea fi susținut acest adevăr aici, dacă nu printr-o viață monahală ascetică scoborâtoare din Creștinismul primelor veacuri? Așa se face că atestarea trăirii mănăstirești în zonă în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea nu este tot una cu începuturile ei, mult mai vechi, care s-au petrecut chiar aici, sub „Bulzul cel înalt” (denumirea unor monumente ale naturii din calcar, .n.n.), numit „Degetul lui Dumnezeu”, din Valea Bulzului, cătun al Pătrângenului. Acest loc ancestral de rugăciune și comuniune cu Sfânta Treime păstrează la poalele lui și acum urmele grotelor în care s-au nevoit primii pustnici. Cu timpul, ei au coborât sub stânca de calcar și au întemeiat prima biserică din lemn și chiliile călugărilor, la numai 150 m de actuala mănăstire. A urmat apoi încă un moment esențial de mărturisire a Ortodoxiei, la jumătatea secolului al XVIII-lea, în exprimarea ei românească-transilvăneană: răscoala călugărului Sofronie, care îi îndemna pe români să-și păstreze credința ortodoxă. De atunci au răzbit veacurile numele a doi călugări de aici, Efrem și Teodosie, ultimul înrolat cu trup și suflet în mișcarea Cuviosului Sofronie. La 1805, sub pretextul contrabadei cu piei de animale aduse din Țara Românească pentru îmbrăcarea cărților de cult de către călugări, guvernul habsburgic desființează mănăstirea. Trei monahi însă rămân în zonă o perioadă, după care se retrag în Țara Românească. Pornind de la aceste realități istorice, în 1993 a fost înființată actuala mănăstire, ca angajament pentru prezent și viitor că tradiția ortodoxă și jertfelnică a locului va fi purtată mai departe. Realizările obștei de aici, și mai ales muzeul ei, sunt rezultatul pilduitor al acestui angajament. Iar altarul roman mărturisește veșnic victoria credinței creștine a acestui neam asupra întunericului veacurilor.
După ce ne-am închinat în cele două biserici ale așezământului, cufundându-ne în liniștea tainică a lor, am vizitat, însoțiți de maica Ecaterina Bleoca, muzeul mănăstirii. O adevărată instituție de cultură, înființată în 2005, din inițiativa cinului monahal, care se deschide vizitatorilor maturi, dar mai ales tinerilor ce-i trec pragul, cu inegalabila ei lecție despre trecut și prezent, despre viață și identitate istorică și spirituală, piloni majori ai existenței noastre, care ne legitimează inconfundabil într-o Europă din ce în ce mai secularizată și mai nefericită.
La ceasul vizitei, maica stareță Emiliana Mardare și părintele duhovnic Spiridon Solomon erau plecați din mănăstire să rezolve niciodată terminatele nevoi ale acestei obști de numai șase viețuitoare. Împreună am străbătut sălile muzeului, în care ne-am simțit nu numai călători în timp, ci și săteni, mineri, monahi, copii de școală, artiști etc., tot atâtea atribute ale unei realități pe care valoroasele exponate te obligă să ți le însușești.
„Colecția muzeală este astfel concepută și organizată încât să reflecte istoricul ansamblului monastic din zonă, dar și istoria și trecutul comunităților din acest spațiu ale văii superioare a Ampoiului. Muzeul dispune de obiecte votive începând din perioada romană, dar și de materiale arheologice din eneoliticul final (Cultura Coțofeni), epoca bronzului și prima epocă a fierului, dimpreună cu obiecte bisericești (icoane pe sticlă, carte veche bisericească, din inventarul vechii mănăstiri etc.), exponate etnografice, de minerit și gospodărești aparținând locuitorilor din zonă, și chiar obiecte din perioada învățământului comunist. O parte din ele au fost colecționate de noi, altele ne-au fost aduse de sătenii din zonă, și așa s-a inaugurat muzeul în 2011. Altarul roman reprezintă însă piesa noastră de rezistență. Lui se adaugă și alte obiecte vechi, precum cărămizile romane cu ștampila Legiunii 13 Gemina, obiectele de minerit și cele gospodărești. Începând din 2006, aici se organizează tabere de pictură, în baza unei colaborări încheiate între mănăstire și Centrul de Creaţie și Cercetare Continuă «Sfântul Evanghelist Luca», din cadrul Departamentului de Artă Sacră al Facultății de Teologie Ortodoxă a Universității «Babeș-Bolyai» din Cluj-Napoca, condus de către artistul prof. univ. dr. Marius Dan Ghenescu.
În perioada Postului Adormirii Maicii Domnului, studenții împreună cu profesorii vin aici și pictează. O parte din lucrările lor se pot vedea în muzeu. În acest sens, sigur, discutăm despre o instituție care face educație. Periodic, grupuri de elevi și cadre didactice, din zonă și nu numai, vizitează muzeul mănăstirii noastre. Eu cred că duhul acestui loc este unul al continuității. Și mai cred că și astăzi se poate trăi o minune, dacă te lași în voia lui Dumnezeu în orice secundă”, ne mărturisește maica Ecaterina.
Așa am petrecut noi la Pătrângeni o minune în duhul locului, întorcându-ne la ale noastre mărturisitori ai lecției despre identitatea și continuitatea creștină, pe care acest muzeu o servește prezentului și viitorului nostru.
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius