altmarius

cultură şi spiritualitate

Autor: Virgil Stefan NITULESCU

Daca am face o lista a muzeelor României aflate, sub o forma sau alta, în pericol de disparitie, ar trebui, probabil, sa umplem câteva pagini. Si ar necesita, oricum, o multime de explicatii si paranteze. O vizita la Cluj poate sa ofere unui vizitator, cât de cât avizat, senzatia de pericol iminent, în care se gasesc muzeele din oras. Nu chiar toate (nu discut, aici, despre muzeele universitare si despre cele ecleziale), dar, în orice caz, cele mai importante, chiar daca nu în acelasi fel si nu în aceeasi masura.

Despre Muzeul National de Istorie a Transilvaniei poate ca, în sfârsit, s-ar fi putut spune lucruri bune. Dupa o îndelungata letargie, vecina cu moartea clinica, muzeul parea sa fi iesit din criza. Recent începutele lucrari de restaurare a cladirii din str. Constantin Daicoviciu, ca si planuita reconfigurare a expozitiei permanente (precedenta parea sa fie înrudita, ca vechime, cu Dinoterium-ul de la Muzeul „Antipa“) s-au lovit, însa, de orgolii demolatoare demne de cauze mai bune. Pe de o parte, Universitatea „Babes – Bolyai“ a formulat o cerere de retrocedare a cladirii muzeului. Sa zicem ca ar fi îndreptatiti. Nu asta discut acum. Dar, marturisesc, îmi este greu sa înteleg cum este posibil ca niste universitari (nu mai vorbim de pretentiile lor elitiste) sa fie atât de miopi în gândire, încât sa ceara, de la acelasi stat care îi „hraneste“ si pe ei (pentru ca universitatea în cauza este publica, nu privata), o cladire ce adaposteste un tezaur cultural extrem de valoros, fara sa arate ca le pasa de consecintele gestului lor, în eventualitatea în care ar câstiga procesul: muzeul ar trebui fie sa se mute (unde si cu ce bani?), fie sa plateasca universitatii o chirie lunara. În ambele ipostaze, costurile de administrare a averii publice ar creste, ca si grijile pentru protejarea patrimoniului cultural national. Ca si cum asta nu ar fi fost de ajuns, conflictul început acum mai bine de cinci ani, între actualul director al muzeului si majoritatea personalului de specialitate din muzeu, face ca activitatea institutiei sa se desfasoare cu mari sincope. Razbunarile au trecut, de multa vreme, de faza memoriilor, a conferintelor de presa si a interviurilor publicate în presa locala si cea bucuresteana, ajungând în etapa denunturilor (aparent, calomnioase), la noul bau – bau al natiunii române, mediatic omniprezenta DNA. Probabil ca va fi nevoie de o interventie energica si, totodata, plina de „diplomatie“ a Ministerului, pentru a calma spiritele si a face ca muzeul sa functioneze din nou. Pâna atunci, Muzeul National de Istorie a Transilvaniei este nevizitabil, cu exceptia colectiei de istorie a farmaciei (aflata, si ea, într-o stare, relativ, precara).
Muzeul Etnografic al Transilvaniei a beneficiat, pentru sectia sa pavilionara, de un salvator face lift, realizat acum câtiva ani. Palatul Reduta, în care a avut loc procesul memorandistilor, a reprimit ceva din grandoarea de alta data, iar noua expozitie permanenta reprezinta o demonstratie curata (chiar daca, poate, putin prea didactica, dupa gustul meu), foarte bine argumentata, a realitatii etnografice din Transilvania, ilustrata printr-un bogat patrimoniu. În acelasi timp, însa, Parcul Etnografic de la Hoia, un muzeu în aer liber care poarta numele întemeietorului, Romulus Vuia (este interesant de remarcat faptul ca proiectul parcului dateaza înca din 1929!), si care este sectie a aceluiasi Muzeu Etnografic al Transilvaniei, este victima unei investitii a Consiliului Judetean – un alt fel de parc, unul industrial, care, de la construirea sa, a dus la aparitia unor alunecari de teren extrem de grave. Deja, patru case au fost mutate, în regim de urgenta, pentru a nu se prabusi. Faptul s-a întâmplat din vina ignorantei unui decident care, la vremea respectiva, nu a cerut si avizul necesar, de la Directia pentru Cultura a Judetului, neglijând zona de protectie legala de care beneficiaza muzeul în aer liber. S-a ajuns, astfel, ca investitia consiliului în parcul industrial (salutara, în sine, de altfel) sa fie diminuata de cheltuielile impuse aceluiasi consiliu judetean, pentru salvarea monumentelor din parcul etnografic. Asta, ca sa nu mai punem la socoteala energia cheltuita de muzeografi, pentru a scoate din pericol niste monumente care, altfel, ar fi putut sa ramâna, nederanjate, înca multa vreme, de acum înainte, si prejudiciul fizic adus patrimoniului cultural.
Nu departe de sectia pavilionara a Muzeului Etnografic, în Piata Unirii, se afla, în Palatul Bánnfy, sediul Muzeului de Arta Cluj-Napoca. Realizat prin reunirea colectiei donate de Virgil Cioflec cu lucrari provenite din alte colectii publice si private, patrimoniul Muzeului este adapostit în palatul ianugurat în 1785, ca resedinta a guvernatorului de atunci al Transilvaniei, din 1965 (fusese atribuit muzeului înca din 1956, dar cladirea a trecut printr-un îndelungat proces de restaurare, încheiat, de fapt, abia în 1974!). La acel moment, cladirea era, deja nationalizata, de mai multi ani. Ultimul proprietar (decedat într-un azil de batrâni), se spune, a lasat prin testament, persoanei care a avut grija de el, pâna în ultima clipa, ceva ce nu îi mai apartinea: palatul. Mostenitorul îngrijitoarei revendica, azi, sediul muzeului. Ma rog, sa zicem ca e dreptul lui sa revendice. Din motive care ar necesita prea multe explicatii, nici autoritatile, nici justitia nu s-au grabit sa gaseasca o solutie pentru muzeu. Managerii succesivi ai muzeului, dupa 1989, au facut tot ce le-a stat în puteri pentru a îngriji cladirea si, în 1998, au reusit finalizarea unui proiect de restaurare generala a monumentului. Au avut, apoi, tot timpul pentru a îmbunatati acest proiect, pentru ca el nu a fost pus în opera nici pâna în ziua de azi. Cu toate ca, la un moment dat, se gasise si o sursa de finantare europeana, prioritatile schimbatoare ale Consiliului Judetean au facut ca investitia sa fie, mereu, amânata, mai ales ca legea interzice utilizarea resurselor bugetare pentru reparatii capitale (iar restaurarile de monumente istorice sunt asociate acestei categorii de lucrari) la imobile revendicate. Mai mult decât atât, Autoritatea Nationala pentru Restituirea Proprietatilor, nu sprijina ideea despagubirii, în bani, a pretinsului mostenitor, ceea ce creste pericolul aruncarii în strada a muzeului. În tot acest timp, palatul se degradeaza, iar lucrarile de arta se afla într-un pericol din ce în ce mai mare de distrugere.
Ne place sa ne batem cu pumnul patriotic în pieptul de arama cu ceea ce au realizat stramosii nostri. Îi pretuim pe Romulus Vuia, pe Constantin Daicoviciu, pe Virgil Cioflec, pentru ceea ce au facut, la vremea lor, pentru ca patrimoniul national sa fie pus în valore. Si asa e normal. Dar este o pretuire ipocrita, atâta vreme cât cei care încearca, azi, sa le continue opera sunt, sistematic, umiliti de politicieni, de afaceristi, de confratii „intelectuali“ si lucreaza în deplina indiferenta a comunitatii. Cine e de vina? Societatea, îndobitocita de munca pentru Omul Nou, si de acculturatia devastatoare? Sau, poate, managerii de muzeu, care nu reusesc sa îi convinga pe decidentii zilei ca dezinteresul pentru patrimoniul cultural este sinucigas pentru natiune? Sau…

Vizualizări: 32

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

203 state 

(ultimul: Cabo Verde)

Numar de steaguri: 265

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 39

1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA CASA CĂRȚII

https://www.casacartii.ro/editura/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/?gclid=Cj0KCQjwiNSLBhCPARIsAKNS4_djLKQgGui6c7fzMD9uu4NJgicnOiTKVowzeBmgz4XYZ6J3j3nj2NYaArV0EALw_wcB

25. DAFFY'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor