Moartea naprasnica

[altmariustotal ortodox]

Sunt persoane care isi doresc sa aiba parte de o moarte naprasnica. O considera mai bine venita, caci e o moarte neasteptata, ivita in mod neprevazut, de exemplu dintr-un accident. Nu e una ca urmare a batranetii, a bolilor etc, si din acest motiv e dorita, pentru ca il fereste pe om de o suferinta indelungata. 

Insa Biserica ne invata ca nu trebuie sa ne dorim o astfel de moarte, ci sa fim pregatiti de trecerea la cele vesnice in orice vreme. In rugaciunile ei, Biserica chiar ii cere lui Dumnezeu sa ne pazeasca de ea: "Inca ne rugam ca sa fie pazita tara aceasta, orasele si satele ei de ciuma, de foamete, de cutremur, de potop, de foc, de sabie, de navalirea altor neamuri si de razboiul cel dintre noi, de moartea cea naprasnica…".

Sunt persoane care nu au cunoscut unirea cu Dumnezeu, iar lipsa acesteia pune sub semnul intrebarii participarea la fericirea vesnica. Din acest motiv, Ii cerem lui Dumnezeu sa-i fereasca de chipul acestei morti, ca si ei sa ajunga la cunoasterea si unirea cu El. 

Avem si exemple de oameni drepti care cereau de la Dumnezeu mai multe zile, pentru mai multa pocainta. Niciodata nu spuneau ca si-au plans indeajuns pacatele. Din acest punct de vedere, nici acestea nu-si doreau o moarte naprasnica. 

Dar persoanelor care au trait conform voii lui Dumnezeu, moartea naprasnica nu le aduce vatamare. Dimpotriva, de exemplu Sfantul Apostol Pavel marturiseste ca pentru el moartea este un castig, nu in sensul ca uraste viata, ci pentru bucuria mai deplina pe care o aduce unirea cu Hristos dupa trecerea la cele vesnice: "Caci pentru mine viata este Hristos si moartea un castig. […] Doresc sa ma despart de trup si sa fiu impreuna cu Hristos si aceasta e cu mult mai bine" (Filip. 1, 21-23). 

Moarte naprasnica este ingaduita de Dumnezeu sa vina atat asupra pacatosilor, cat si asupra dreptilor. Indiferent asupra cui vine, noi trebuie sa fim permanent in stare de veghe, pentru ca moartea este ca un fur, despre care nu stim cand apare. Sfantul Nicodim Aghioritul spune ca ea "poate veni chiar in ziua aceasta, in ora aceasta, in clipa aceasta… Te-ai trezit de dimineata, dar poate ca nu vei mai apuca seara. Sau poate te culci linistit seara, dar nu vei mai apuca rasaritul soarelui… Gandeste-te, deci, frate, la acestea si zi in sinea ta: Daca o fi sa mor indata, oare ce se va intampla cu mine? Oare ce voi folosi atunci daca pana in acel ceas m-am desfatat cu toate placerile lumii?"

Nu trebuie sa ne plangem de faptul ca moartea vine fara de veste, ci plansul trebuie sa fie pentru pacatele savarsite, ca moartea sa nu ne gaseasca vietuind in ele.

Adrian Cocosila