Mircea Malița - „APA, FOCUL ȘI JOCUL, O NOUĂ FILOSOFIE A REALULUI”

[altmariusbook]

Autor: Mircea Malița

Editura: ISPRI

An apariție: 2014

http://fumn.eu/mircea-malita-apa-focul-si-jocul-o-noua-filosofie-a-...

„Volumul pe care cititorul îl are în mâini este primul dintr-o serie mai amplă dedicată operei cărturarului şi diplomatului Mircea Maliţa, lider incontestabil de şcoală şi de generaţie. Institutul nostru îşi propune, prin această iniţiativă, să readucă în conştiinţa publică o serie de idei, metode şi proiecte pe care academicianul Mircea Maliţa le-a lansat ca provocare şi sprijin pentru generaţiile care îşi fac intrarea în lumea complexă a mizelor intelectuale şi, de ce nu, existenţiale. Începem cu volumul Apa, focul şi jocul. Metafora, spre o nouă filosofie a realului, un excelent punct de plecare care ne dezvăluie, sagace şi convingător, cadrul hermeneutic izvorât din îndelungata experienţă multidisciplinară a domnului academician. Este o carte reper pentru a înţelege o serie de strategii culturale, livreşti, în care rolul metaforei se dezvăluie pregnant şi benefic: metafora capătă forma unui instrument metodologic prin care realul este dezvăluit, decriptat, decodat, fără a fi sărăcit sau simplicat până la caricatură. Metafora e crucială în acest demers. Ea devine veritabil instrument hermeneutic, nu simplă figură de stil. În lupta cu descifrarea realităţii, bătălia trebuie să fie subtilă, deloc brutală, iar instrumentele trebuie selectate în consecinţă. ‘Despre ceea ce nu poţi vorbi trebuie să taci‘, spunea Wittgenstein, confruntat cu limitele acute ale limbajului. În acest spirit, metafora devine, în abordarea academicianului Mircea Maliţa, o modalitate de a tăcea vorbind”

Prof. Dan Dungaciu, București

Acad. MIRCEA MALIŢA este Preşedinte Fondator al Fundaţiei Universitare a Mării Negre. A fost Director al Bibliotecii Academiei Române (1950-1956), consilier al primei Misiuni permanente a României pe lângă ONU

(1956-1961), director al Direcţiei culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (1961-1962), ministru adjunct pe probleme ONU şi al organismelor internaţionale (1962-1970), ministru al învăţământului (1970-1972), consilier pentru probleme externe şi ministru de stat,

membru al consiliilor pregătitoare ale conferinţelor mondiale ale ONU pentru populaţie, ştiinţă şi tehnologie, pentru dezvoltare (1974-1979). A fost ambasador al României în Elveţia şi la ONU (1980-1982), apoi în SUA (1982-1984). A fost ales Membru corespondent al Academiei Române în 1974, iar din 1991 este Membru titular.