Citiţi pagina 111!
O anchetă din toamna trecută a revistei „L’Obs” este consacrată premiilor literare din Franţa, ţara cu cele mai numeroase şi diverse asemenea recompense din întreaga lume. După unele aprecieri, ar fi decernate anual 1500 de premii. Ce e drept, în 1982, Roger Peyrefite recenza 2000. Premii pentru toate gusturile, bune sau mai puţin bune, în general, pline de umor şi de cordialitate, chiar şi dacă unele sunt create dintr- un fel de spirit de revanşă faţă, mai ales, de marile premii, precum Goncourt. Vom reveni imediat la un astfel de premiu, specia creată spre a se opune celui care poartă de mai bine de un secol şi jumătate numele celor doi fraţi scriitori. Trebuie spus că opoziţia cu pricina nu rezultă decât rareori din sentimente de ostilitate ori de frustrare. Nu comparaţi situaţia din Republica Literelor cu aceea de la noi! Să nu vă închipuiţi că există scriitori francezi care reacţionează batjocoritor, în cel mai bun caz, la aflarea decernării unui premiu unuia sau altuia din confraţii lor, indiferent de valoarea acestora sau de autoritatea juriilor. Franţa numără de câteva ori mai mulţi scriitori decât România, dar, din fericire pentru ea, nici unul de teapa (nu e nevoie să ne fie iertat cuvântul) eternilor frustraţi Komartin, Agopian, Cernat, Vancu şi alţii, care săriră deunăzi înarmaţi cu ironii stupide la gâtul laureatului Premiului Naţional de Poezie „Mihai Eminescu” de la Botoşani din 15 ianuarie, poetul şi criticul Gheorghe Grigurcu. În Franţa, lucrurile se petrec cu haz, fie şi de necaz, publicitatea e de obicei amuzantă, laureaţii se respectă reciproc, iar juraţii nu sunt niciodată ţinta loviturilor sub centură. Revenind la unul din aceste premii Anti-Goncourt şi anume acela care se acordă, de câţiva ani, pe 1 octombrie, celei mai expresive pagini 111 dintr-un roman, indiferent de valoarea romanului. În tabelul stabilit de revista franceză, premiul cu pricina figurează drept „cel mai absurd”. Scrie „L’Obs”: „Mândru de ceea ce-l diferen- ţiază, juriul revendică, omagiu Rinocerilor lui Ionesco, dreptul la absurditate. Nu e deloc uimitor că acela care îl acordă este Cédric Villani (medalia Fields 2010), cel mai iconoclast matematician francez. În faţa unui parter de curioşi şi de farsori, omul de ştiinţă uzează de analiza matematică: în bază 12, spune el, numărul 111 se scrie 9- 3, formula bombelor. Gluma se îngroaşă de râs sănătos, când aflăm în ce constă concurenţa dintre premii în Franţa: a luat naştere premiul pentru cea mai valoroasă pagină 112, dar cu condiţia ca romanul din care face parte să fie el însuşi valoros. À bon entendeur salut!
Sfârşitul pesimismului în istorie?
Numirea lui Patrick Boucheron la conducerea faimosului Collège de France coincide cu acceptarea tot mai generală a unei schimbări de paradigmă în studiul istoriei. Boucheron este specialist în istoria Italiei dintre secolele XIII-XVI şi are, la 50 de ani, o reputaţie bine stabilită ca reformator al ideii înseşi de istorie şi, lucru oarecum neaşteptat, şi o enormă popularitate în afara domeniului strict de interes. El pledează de ani buni în favoarea ideii că istoria nu trebuie să parieze în continuare pe acel pesimism care o caracterizează de câteva decenii. Istoria trebuie să gândească pozitiv şi să ofere soluţii practice şi reconfort moral. Boucheron este şi un bun scriitor. Romanul său Leonardo şi Macchiaveli relatează o întâlnire imaginară între Leonardo da Vinci şi autorul Principelui. Boucheron este şi autor al unui comentariu mustind de erudiţie pe tema frescei „Bună guvernare” pictată de Lorenzetti în 1338, aflată în prezent în Palazzo Pubblico din Siena. Fresca este inspirată de criza politică a cetăţii toscane în pragul jumătăţii secolului XIV, o criză, se pare, foarte asemănătoare cu aceea din Europa actuală: teama de reacţii imprevizibile ale popoarelor, reclamarea unor puteri sporite pentru guvernanţi, necesitatea ştergerii de către bănci a datoriilor ş.a. Şi încă ceva: Boucheron a publicat mai multe studii având ca obiect ceea ce s-ar putea numi istoria globală, a epocii şi a ţării în care este specialist, cu alte cuvinte, conectând evenimente de tot felul, începând cu fenomene meteorologice şi sfârşind cu dificultăţi financiare, indiferent de locul de pe planetă unde s-au petrecut.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius