Meditatie

[altmariustotal catolic]

Meditaţie-Sfânta Elisabeta a Ungariei http://www.calendarcatolic.ro/calendar-romano-catolic/calendar/dail...

„Dumnezeule, care i-ai dat sfintei Elisabeta harul de a-l recunoaşte şi de a-l cinsti pe Cristos în cei săraci...” Aceste cuvinte de la începutul primei rugăciuni a Liturghiei spun totul despre sfânta Elisabeta, a cărei sărbătoare o celebrăm astăzi. Născută în 1207, ca fiică a lui Andrei al II-lea, regele Ungariei, la vârsta de patru ani, îi este promisă în căsătorie lui Ludovic al IV-lea, conte de Turingia; la 14 ani se căsătoreşte, la 20 de ani rămâne văduvă cu trei copii. Când soţul îi moare în cursul unei cruciade, ultimul copil nu era încă născut. Renunţă la o nouă căsătorie, spre a se dedica faptelor de caritate. Părăseşte castelul său din Wartburg şi trăieşte până la moarte în spitalul ce l-a construit cu averea ei, pe care l-a închinat sfântului Francisc de Assisi. În plină iarnă, bate la poarta unei mănăstiri franciscane, cerându-le fraţilor să cânte „Te Deum”, fiindcă a fost făcută părtaşă la sărăcia lui Cristos. Îmbracă haina Terţiarelor Franciscane. Îi vizita pe săraci în colibele lor, le cosea haine cu mâinile ei, bolnavilor pe care îi îngrijea, le săruta picioarele, recunoscându-l în ei pe Cristos suferind. După ce şi-a epuizat averile, umbla îmbrăcată ca cerşetoare; cerşea pentru a-şi putea întreţine spitalul. Forţa necesară pentru a trăi o viaţă dăruită până la eroism carităţii o scotea din rugăciune. Duhovnicul ei scria: „Rar am văzut o femeie atât de contemplativă. Când se ridica de la rugăciune, faţa îi strălucea şi din ochi parcă îi ieşeau raze de soare.” Poporul o iubea şi o numea „Mămica”. Moare la vârsta de 24 de ani. Dar faima sfinţeniei ei este atât de mare în toată lumea, încât papa o canonizează la numai patru ani de la moarte. Împăratul Germaniei, Frederic al II-lea, care a condus cortegiul imperial la înmormântarea Elisabetei, îi scria fratelui Ilie, succesorul sfântului Francisc de Assisi: „Venerabila Elisabeta, atât de dragă lui Dumnezeu, de neam ilustru, a luminat în întunericul acestei lumi ca un luceafăr al dimineţii”. Exemplu, model stea luminoasă să fie sfânta Elisabeta pentru toţi creştinii, dar, mai ales, pentru cei care, prin profesie, sunt chemaţi să se îngrijească de oamenii în suferinţă. Pr. Claudiu Dumea