Meditatia zilei - 24 ianuarie 2014

[altmariustotal catolic]

VINERI DIN SĂPTĂMÂNA A II-A DE PESTE AN

1Sam 24,3-21; Ps 56; Mc 3,13-19

Prima lectură ne prezintă un minunat exemplu de reconciliere. Dumnezeu doreşte acest lucru şi în Cristos a împăcat lumea cu sine. Deja în istoria lui David el şi-a arătat intenţia sa, inspirându-l să nu se răzbune pe Saul care îi dorea moartea. Într-o situaţie atât de delicată este dificil să priveşti spre Dumnezeu şi să renunţi la o intervenţie personală. David a făcut aceasta: „Domnul să fie judecător între mine şi tine", va spune lui Saul, şi aceasta este corecta interpretare religioasă. El îl respecta în Saul pe cel consacrat de Dumnezeu. „Nu-mi voi ridica mâna împotriva stăpânului meu, regele, care a fost consacrat Domnului prin ungere".

A recunoaşte demnitatea altuia, demnitatea voită de Dumnezeu, este lucrul care stă la baza reconcilierii, în orice situaţie conflictuală.

Sfântul Paul va avea aceeaşi atitudine faţă de poporul necredincios, care îl persecuta. În Scrisoarea către Romani insistă asupra darurilor irevocabile pe care Dumnezeu le-a dat lor şi afirmă că iudeii sunt încă mai iubiţi de Dumnezeu datorită părinţilor lor. O spune cu o durere foarte mare, dar nu ezită să recunoască privilegiile lor.

Noi, în schimb, dacă suntem în opoziţie cu cineva, nu vrem să ştim nimic de demnitatea şi meritele lui înaintea lui Dumnezeu: uităm aceste lucruri sau cel puţin ne purtăm ca şi cum le-am fi uitat.

La fel la nivelul ecumenismului, în loc să insistăm asupra dezacordurilor şi al contrastelor credinţei, ar fi mult mai bine, conform evangheliei, să insistăm mai întâi asupra acordului profund care există între noi şi ei: sunt botezaţi, ascultă cuvântul lui Dumnezeu, îl iubesc pe Isus...

Astfel, mergem înainte cu blândeţe şi umilinţă după dorinţa inimii lui Isus şi colaborăm pentru realizarea unităţii pentru care el s-a rugat şi s-a oferit pe sine însuşi.