Meditatia zilei - 20 decembrie 2013

[altmariustotal catolic]

20 DECEMBRIE

Is 7,10-14; Ps 23; Lc 1,26-38

Prima lectură scoate în evidenţă un aspect esenţial al întrupării, este vorba despre o iniţiativă gratuită a lui Dumnezeu. Nu numai gratuită, dar pusă în act în favoarea duşmanilor.

Domnul îi propune lui Ahaz: „Cere un semn!” şi Ahaz răspunde că nu vrea să ceară, cu pretextul de a nu voi să-l ispitească pe Domnul: arată, astfel, reaua sa voinţă. Şi, în aceste circumstanţe, Dumnezeu promite un semn, în ciuda relei-voinţe a oamenilor: „Nu vă ajunge oare să-i obosiţi pe oameni, că veniţi să-l obosiţi pe Dumnezeul meu? Pentru aceasta, însuşi Domnul vă va da un semn. Iată, Fecioara va zămisli şi va naşte un fiu”.

Acest aspect de iniţiativă divină e foarte important, tocmai pentru că defineşte conţinutul esenţial al mântuirii: o lucrare a iubirii milostive a lui Dumnezeu, care precedă orice iniţiativă umană. Chiar în evanghelia Bunei Vestiri găsim acest aspect, tocmai în expresia „plină de har”. În limba greacă, această expresie are verbul la forma pasivă, care s-ar putea traduce: „Aceea care a fost umplută de har”. E Dumnezeu, deci, acela care a lucrat, care a umplut de har inima Mariei, Dumnezeu a operat minunea de a pregăti o mamă pentru Fiul său.

Iniţiativa este în totalitate divină. Şi Maria se prezintă ca o servitoare: „Iată, eu sunt servitoarea Domnului, fie mie după cuvântul tău”. Maria nu e orgolioasă, nu răspunde ca Ahaz, care nu vrea să ceară; ascultă umilă, primeşte iniţiativa lui Dumnezeu fără să aibă pretenţii personale, în afară de aceea de a sluji.

Dumnezeu e cel care ne-a iubit mai întâi. Şi dacă vrem să primim toată bucuria Adventului, toată speranţa care ne vine din acest mister, trebuie să insistăm asupra acestui aspect: „Dumnezeu e cel care vine la noi ca un dar gratuit, ca un cadou pe care nu-l puteam aştepta pentru că eram nevrednici, pe care nici măcar nu ni-l puteam imagina. Dar nimic nu e imposibil la Dumnezeu şi, în special, în ordinea iubirii, el face posibile lucruri pe care noi nici măcar nu ni le puteam imagina.