Matia Corvin, regele nascut la Cluj (I)
16 mai 2008
Casa in care s-a nascut Matia Corvin, fotografiata la 1890...
Cladirea in care, la 23 februarie 1443, s-a nascut Matia, cel de al doilea dintre fiii lui Ioan de Hunedoara, dateaza de la inceputul secolului al XV-lea. Atunci, un intreprinzator al epocii al carui nume nu ni s-a pastrat a achizitionat doua constructii din Cetatea Veche a Clujului si a ridicat in locul lor o casa spatioasa, care a devenit, in urmatoarele doua secole, cel mai confortabil si mai costisitor han al Clujului. Cla direa este situata pe latura de nord a micii piatete (cca 15 x 25 m) situate la intersectia strazilor Matei Corvin, Sextil Puscariu, Virgil Fulicea, Victor Deleu si Franklin Delano Roosevelt, in apropierea locului in care se afla, cu sapte secole in urma, principala poarta de intrare in asa-numita "Cetate Veche" a Clujului. Aceasta piateta, impreuna cu strada Matei Corvin si cu un segment al strazii Victor Deleu, a fost transformata de municipalitatea clujeana, in cursul anului 2006, in zona pietonala, parte a unui amplu proiect de valorificare turistica a patrimoniului istoric al orasului.
In februarie 1443, cand Elisabeta Szilagy, sotia lui Ioan de Hunedoara, aflata in drum spre Buda, a poposit pentru o perioada mai indelungata la Cluj, unde i-a venit si sorocul, proprietarul hanului era un anume Iacob Mehffi. Cheltuielile legate de sederea aici a sotiei voievodului Transilvaniei au fost suportate, probabil, de municipalitatea clujeana. Nu trebuie uitat ca trecusera doar cinci ani de cand orasul isi pierduse o mare parte a privilegiilor, ca urmare a asocierii locuitorilor sai la "rascoala de la Bobalna" (1437-1438). Ioan de Hunedoara era voievodul din partea caruia clujenii asteptau restituirea acestor privilegii, si era firesc ca ei sa profite de sansa reprezentata de prezenta Elisabetei Szilagy in orasul lor. De asemenea, voievodul era un adevarat om al momentului: el devenise, in martie 1442, salvatorul Transilvaniei ca urmare a victoriei de langa Sibiu asupra lui Mezid beg, si apoi eliberatorul Tarii Romanesti ca urmare a unei alte victorii rasunatoare obtinute, in septembrie acelasi an, asupra turcilor condusi de beilerbeiul Rumeliei, Shehabeddin. Matia fusese conceput, prin urmare, in intervalul dintre cele doua batalii, in perioada in care voievodul realiza mobilizarea fortelor Transilvaniei pentru cea dintai ofensiva incununata de succes impotriva otomanilor.
Matia sau Matei?
O precizare referitoare la numele corect al marelui rege mi se pare obligatorie. Adesea, Matia este numit in mod gresit "Matei", o eroare destul de frecventa atat in istoriografia romana, cat si in formularile cotidiene. Fiul lui Ioan de Hunedoara purta, in realitate, numele apostolului Matia, si nu pe acela al evanghelistului Matei. Cele doua nume sunt distincte si in limbile latina (Matthias, respectiv Mattheus) si maghiara (Matyas, respectiv Mate), ca de altfel in mai in toate limbile europene. Astfel, in italiana regele este numit Mattia, in germana si engleza Matthias, in ceha Matyao, in slovena Matija, in croata Matija sau Matijao (legendele populare croate il amintesc sub numele de dobri kralj Matijao, "Matia, regele cel bun"), in sarba de asemenea Matija, in poloneza Maciej. Singurii care folosesc pentru a-l desemna pe Matia un nume derivat din acela al evanghelistului Matei sunt slovacii: Matej Korvin. Numele apostolului Matia este de asemenea prezent in toate editiile romanesti ale Noului Testament. Incepand cu Gheorghe Sincai, istoricii romani din Ardeal l-au numit intotdeauna marele rege Matia sau Matias, forma intalnita, de altfel, si in scrierile lui Nicolae Iorga.
Recunostinta clujenilor
Nasterea lui Matia la Cluj a fost, asadar, una aproape intamplatoare, insa aceasta "intamplare" nu a fost tratata cu indiferenta nici de marele rege, si cu atat mai putin de locuitorii orasului. In anul 1467, dupa ce a infrant, avand si sprijinul clujenilor, rebeliunea unei factiuni a nobilimii transilvane care ii era ostila, Matia Corvinul si-a demonstrat afectiunea fata de casa in care vazuse lumina zilei, scutindu-i pentru totdeauna pe proprietarii ei de achitarea taxelor si impozitelor. Aceasta scutire a transformat "casa Matia" intr-o proprietate extrem de valoroasa, cu atat mai mult cu cat ea a fost recunoscuta si confirmata de regii si principii care i-au succedat.
Matia Corvinul a facut orasului si alte servicii importante. In 1470, el a donat Clujului targul Cojocna, centru de exploatare a sarii, care a contribuit la cresterea veniturilor orasului. Prin hotararile din 1467, 1478 si 1485, Matia a incurajat asezarea in oras si eliberarea iobagilor care, in prealabil, isi achitasera obligatiile fata de stapanii lor. Preocupat de buna functionare a administratiei urbei, Matia a decis, in 1468, instituirea unei paritati in Consiliul celor O Suta intre patricieni ("oamenii cu stare buna") si membrii breslelor, care aveau dreptul sa isi desemneze, fiecare, cate 50 de reprezentanti. Domnia sa este legata de finalizarea, refacerea sau inceperea constructiei catorva dintre cele mai reprezentative monumente ale orasului. De aceasta epoca sunt legate atat finalizarea bisericii Sf. Mihail, in preajma anului 1480, cat si completarea incintei fortificate a orasului prin ridicarea, in preajma anului 1475, a Turnului croitorilor. Cea mai importanta ctitorie clujeana a lui Matia a fost insa biserica franciscanilor minoriti (in prezent Reformata) de pe strada Lupilor (astazi M. Kogalniceanu), finantata printr-o consistenta donatie regala, a carei constructie a inceput in 1486, si care ii poarta si ea, pana astazi, numele ("Biserica lui Matia").
Matia - ostas si carturar
Matia Corvin a fost unul dintre marii regi ai Renasterii europene. El a deprins meseria armelor inca din copilarie, fiind o prezenta obisnuita in taberele militare, alaturi de ilustrul sau tata. Matia era insa o fire retrasa, inclinata spre studiu, spre arta si spre cercetarea misterelor lumii. Aceasta reputatie de carturar (se pare ca el vorbea fluent nu mai putin sase limbi: romana, maghiara, latina, croata, ceha si germana) l-a ajutat, in 1458, pe tanarul de numai 15 ani sa fie acceptat de cea mai mare parte a factiunilor aristocratice in calitate de rege al Ungariei. Cei care isi imaginau ca Matia va fi un rege marioneta, incapabil sa treaca dincolo de pragul cabinetului sau de lectura, s-au inselat amarnic. Matia a controlat turbulenta aristocratie ungara cu o mana de fier, prin intermediul unui instrument de dominatie creat de el insusi: faimoasa Armata Neagra, alcatuita din mercenari foarte bine pregatiti si excelent echipati. In fruntea acestei armate - reper important in istoria militara a Europei - Matia a obtinut, in 1469, titlul de rege al Boemiei, iar in 1486 pe acela de duce al Austriei.
Implinirile culturale din epoca sa nu au putut fi egalate in secolele urmatoare. Matia a sprijinit financiar artisti, oameni de litere, oameni de stiinta, a adus la curtea sa din Buda pe unii dintre cei mai mari sculptori, pictori, istorici si astrologi europeni. Preocupat de alfabetele magice, a reinviat scrierea runica, folosind-o in mesajele secrete destinate apropiatilor sai. Viata sa privata a fost, in schimb, mai putin incununata de succes. Prima sa sotie, Elisabeta Cilli, a incetat din viata la o varsta frageda, lasandu-l pe Matia vaduv la varsta de doar 15 ani. In 1464, a doua sa sotie, Ecaterina Podebrady, fiica regelui husit al Boemiei, in varsta de doar 15 ani, s-a stins la nasterea unui copil nascut de asemenea mort. Singurul sau fiu, Ioan Corvin, a fost unul nelegitim, fiind produsul relatiei sale cu o locuitoare din Breslau (Wroclaw). Cea de a treia sa casatorie, cu Beatrix de Aragon, fiica regelui Neapolelui, s-a dovedit o alegere mai mult decat nefasta: intriganta si geloasa, furioasa pe incercarile sotului ei de a-l desemna ca succesor pe Ioan Corvin, Beatrix pare sa fi fost aceea care l-a asasinat pe Matia, prin otravire, in 1490, la varsta de numai 47 de ani.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 16.05.2008
Matia Corvin, regele nascut la Cluj (II)
23 mai 2008
Casele vecine - Matia (in plan departat) si Bocskai
La 23 februarie 1443, s-a nascut la Cluj Matia Corvin, cel de al doilea dintre fiii lui Ioan de Hunedoara, voievodul Transilvaniei. Sotia voievodului, Elisabeta Szilagy, aflata in drum spre Buda, a poposit in orasul de pe Somes, intrucat ii venise sorocul. Nasterea lui Matia la Cluj a fost, asadar, una aproape intamplatoare. Coincidenta, peste un secol, intr-o cladire aflata la doar cativa metri distanta, vede lumina zilei Stefan Bocskai, fiul lui Gheorghe si al Cristinei Sulyok, cel care avea sa devina unul dintre marii principi ai Transilvaniei si unul dintre actorii politici importanti ai Europei timpului sau, fiind cel dintai principe ardelean care a obtinut victorii decisive impotriva armatelor imperiale habsburgice. Interesant este faptul ca, asemeni lui Matia, si Stefan Bocskai s-a nascut la Cluj in imprejurari care ar putea fi considerate un rezultat al intamplarii. Cei doi sunt singurul rege si, respectiv, singurul principe care au vazut lumina zilei in cetatea Clujului. O sinteza a informatiilor despre cele doua destine ne este oferita de Tudor Salagean, sef de sectie la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. (Radu Constantinescu)
Traditia nasterii clujene a regelui Matia nu s-a pierdut niciodata in secolele urmatoare. In secolul al XVI-lea exista deja un adevarat cult pentru memoria marelui rege, cult care a transformat "casa Matia" intr-un loc frecventat de mereu mai numerosii vizitatori ai orasului. Est e o epoca in care se manifesta primele semne ale aparitiei "turismului" laic, dezvoltat in mod firesc intr-o perioada de intensa circulatie in Europa a mestesugarilor si negustorilor, a medicilor si spiterilor, a studentilor si a eruditilor ratacitori, a artistilor si cartografilor, a predicatorilor de toate culorile si a victimelor persecutiilor religioase, dar si a tinerilor nobili dornici sa isi desavarseasca educatia. Interesul acestor calatori este din ce in ce mai putin strict si direct economic, ei aratandu-se preocupati de aspectele inedite ale culturii localitatilor pe care le strabateau si, evident, de istoriile legate de marile personalitati legate de un loc sau de altul. Este o epoca in care, dupa cum ne arata cronica lui Gaspar Heltai, Matia devine, in traditia urbana clujeana, o intruchipare a dreptatii si a perfectiunii, un model al suveranului apropiat oamenilor simpli, carora le cunoaste greutatile si actioneaza pentru a le remedia.
Regele deghizat
Cronica lui Gaspar Heltai consemneaza, in acest sens, una dintre cele mai cunoscute legende ale istoriei clujene, pe care, pana astazi, bunicii continua sa o povesteasca nepotilor. Legenda spune ca Matia, aflat in trecere prin Transilvania, si-ar fi lasat numeroasa suita in cetatea episcopala a Gilaului si, deghizat in student calator, ar fi intrat incognito in orasul sau natal, pentru a vedea cu ochii sai starea de spirit a locuitorilor si atitudinea conducatorilor orasului fata de ei. In piata centrala a orasului, Matia a asistat, plin de revolta, la o scena in care plebeii orasului erau obligati de oamenii judelui, sub amenintarea biciuirii, sa care cu bratele busteni pentru gospodaria sa. Protestand impotriva acestei nedreptati, regele deghizat in student a fost biciuit si obligat sa se alature sarmanilor orasului in munca grea pe care acestia o faceau, pana la asfintitul soarelui. Legenda spune ca Matia ar fi avut insa inspiratia de a scrie cu carbune, pe trei lemne de foc din curtea judelui, urmatoarea insemnare: "AICI A FOST REGELE MATIA! UNDE ESTE DREPTATEA?". Eliberat odata cu lasarea serii, regele s-a intors in tabara sa de la Gilau. A doua zi, Matia a revenit in oras, in fruntea suitei sale stralucitoare, fiind intampinat cu mare fast de judele si de fruntasii orasului. Intrebat fiind despre respectarea legilor care interziceau exploatarea abuziva a oamenilor liberi, judele l-ar fi asigurat pe suveranul sau ca aceste legi erau respectate fara nici cea mai mica urma de abatere. Atunci, regele si-a pus oamenii sa rascoleasca stivele de lemne din curtea judelui, pana la gasirea celor trei bucati de lemn pe care fusese facuta inscriptia incriminatoare. Apoi, Matia l-a pedepsit pe jude si a luat masuri pentru a asigura stricta respectare a drepturilor si libertatilor tuturor cetatenilor.
Aceasta legenda constituie o expresie a aspiratiilor catre libertate si dreptate specifice epocii Reformei. Mitul lui Matia este reinterpretat din aceasta perspectiva, marelui rege nascut la Cluj fiindu-i atribuit, cu convingere si nostalgie, numele "Matia cel Drept". Grilajele ferestrelor casei Matia erau ornamentate in aceasta epoca cu corbi heraldici, iar in interiorul cladirii, incaperea in care se nascuse Matia - prima de pe partea stanga, dupa intrarea pe poarta gotica pastrata pana astazi - ajunge sa fie obiectul unui interes aparte. Aceasta incapere a fost marcata, in a doua jumatate a secolului al XVI-lea, cu o inscriptie al carei text ni s-a pastrat intr-o transcriere din anul 1758: "Matthias, dei gratia beatae memoriae olim Hungariae, Bohemiae, Dalmatiae, Croatiae rex, filius quosntdam domini Joannis Hunyadi, natus hic in isto hypocausto anno 1444, die 27 Martii(!), 3 hora matutina, qui fideliter patriae inservivit regnavitque foeliciter usque ad vitae suae finem". ("Matia, de buna amintire, prin gratia divina rege al Ungariei, Boemiei, Dalmatiei si Croatiei, fiul raposatului domn Ioan de Hunedoara, nascut aici, in aceasta incapere, in anul 1444, in ziua de 27 martie, la a treia ora a diminetii, si-a servit patria cu credinta si a domnit cu fericire pana la sfarsitul vietii sale.")
Destine similare
Cultul memoriei lui Matia a fost augmentat de o alta coincidenta care nu putea sa nu lase urme in mentalitatea epocii. La 1 ianuarie 1557, intr-o cladire situata pe latura de est a aceleiasi piatete din centrul Clujului, la care am facut referire in episodul anterior, la 114 ani distanta, dar la mai putin de 15 metri de locul nasterii regelui Matia, a avut loc un alt eveniment din aceeasi categorie: este vorba despre nasterea lui Stefan, fiul lui Gheorghe Bocskai si al Cristinei Sulyok, cel care avea sa devina unul dintre marii principi ai Transilvaniei si unul dintre actorii politici importanti ai Europei timpului sau, fiind cel dintai principe ardelean care a obtinut victorii decisive impotriva armatelor imperiale habsburgice. La fel de interesant este faptul ca, asemeni lui Matia, si Stefan Bocskai s-a nascut la Cluj in imprejurari care ar putea fi considerate un rezultat al intamplarii: tatal sau, Gheorghe Bocskai, primise in aceasta cladire domiciliu fortat din partea principelui Ioan Sigismund Zapolya, ale carui vederi politice si orientari religioase nu le impartasea; in timpul in care era nevoit sa se supuna acestui arest domiciliar, sotia sa Cristina Sulyok a dat nastere micului Stefan, un personaj care avea sa domine viata politica a Transilvaniei de la cumpana secolelor al XVI-lea si al XVII-lea. La fel ca Matia, nici Stefan Bocskai nu a tratat cu indiferenta cladirea in care vazuse lumina zilei, iar municipalitatea orasului a amplasat aici, in anul 1606, o ampla inscriptie incununata cu blazonul princiar al lui Bocskai care se pastreaza si astazi. Cele patru placi comemorative pastrate pana azi in interiorul cladirii in care acesta s-a nascut (in prezent sediul Universitatii "Sapientia") au fost realizate de breasla pietrarilor din Cluj. Inscriptiile in limba latina, gravate cu litere antiqua, elogiaza faptele marete ale principelui. Interesante sunt distihurile referitoare la rolul fast al zilei de vineri si al patroanei sale, zeita Venus, in viata principelui Bocskai (la data amplasarii pietrei, poetul Johannes Bock - Bocatius -, poet si consilier al principelui, nu avea cum sa stie ca Bocskai va inceta din viata tot intr-o zi de vineri), incheiate cu o epigrama care descrie rivalitatea celor trei zeite ale Olimpului. Initiativa instalarii placii a fost, foarte probabil, legata de vizita lui Bocskai la Cluj, in august 1605. Compozitia avea ca piesa reprezentativa un blazon incadrat de astragale, al carui scut cuprinde insemnele heraldice ale Regatului Ungariei si cele ale Transilvaniei. In centru, blazonul familiei Bocskai de Kismarja, timbrat de o coroana princiara, este incadrat de un ouroboros, insemn al Ordinului Dragonului. Piatra comemorativa a fost comandata de municipalitate pentru ocazia asteptatei aniversari a celor 50 de ani de viata ai principelui, care, daca Bocskai nu ar fi incetat intre timp din viata, otravit de un simpatizant al Casei de Habsburg, ar fi urmat sa aiba loc la 1 ianuarie 1607.
Pentru a nu lasa loc altor intrebari, trebuie sa subliniem aici faptul ca Matia Corvinul si Stefan Bocskai sunt singurul rege si, respectiv, singurul principe care s-au nascut vreodata in cetatea Clujului. Ambele nasteri, datorate unor mai mult sau mai putin fericite intamplari, au avut loc in doua cladiri foarte apropiate, situate pe laturile uneia si aceleiasi piatete.
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 23.05.2008
Matia Corvin, regele nascut la Cluj (III)
30 mai 2008
Dezvelirea, in centrul Clujului a grupului statuar "Matei Corvin" (1902)
Marire si decadere
In preajma anului 1740, cladirea in care s-a nascut viitorul rege a intrat in posesia municipalitatii, indeplinind ulterior diferite utilitati publice, de la spital militar pana la inchisoare. Catre mijlocul secolului al XIX-lea, casa Matia ajunsese o cladire nu foarte ingrijita, situata intr-o zona a orasului care nu mai trezea prea mult interes. In anul 1887, cladirea a fost insa vizitata de imparatul Francisc Iosif I, care a incurajat renovarea si consolidarea acesteia si a donat suma necesara pentru realizarea si amplasarea, pe fatada cladirii, a unei placi comemorative. Proiectul acesteia a fost realizat de artistul Lajos Pakey, executia propriu-zisa apartinandu-i sculptorului Gyorgy Zala. Tex tul acestei placi, in limba maghiara, are urmatoarea traducere: "In aceasta casa s-a nascut, la 27 martie 1443, Matia cel Drept, fiul lui Ioan de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. Prin gratia marelui rege, casa sa natala a fost scutita de orice obligatie. Principele Transilvaniei Gheorghe Rakoczi al II-lea a confirmat privilegiile acestei case. Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I, a onorat-o cu vizita sa la 23 septembrie 1887 si, prin donatia sa generoasa, s-a ingrijit sa fie insemnata pentru vesnica pomenire. Ilustrand respectul si admiratia, aceasta placa comemorativa a fost amplasata de orasul liber regal Cluj, pe casa de nastere a celui mai mare dintre fiii sai. 1888?.
Dupa 1896, casa Matia a fost restaurata din fondurile municipalitatii, iar in 1901 a fost acordata Societatii Carpatine, in vederea amenajarii unui muzeu. Deschiderea muzeului a fost realizata in anul 1902, odata cu dezvelirea grupului statuar al regelui Matia Corvinul din piata centrala a Clujului. Desi muzeul Societatii Carpatine avea un caracter preponderent etnografic, in sala de nastere a regelui Matia a fost amenajata o expozitie comemorativa, care cuprindea o serie de obiecte care ilustrau (sau despre care se credea ca ilustreaza) personalitatea sa si legaturile sale cu orasul de pe Somes. Muzeul a functionat pana in anul 1935, cand colectiile sale au fost evacuate si donate altor muzee clujene.
Statuia - emblema Mathias Rex
Cel mai important monument clujean dedicat memoriei marelui rege este grupul statuar inaugurat in anul 1902 in piata centrala a orasului. Opera reprezinta "cantecul de lebada" si incununarea carierei sculptorului Janos Fadrusz (1858-1903), fiind inaugurata cu un an inaintea incetarii sale din viata. In contrast cu o parte a contemporanilor sai, ale caror lucrari erau incarcate de patos, Janos Fadrusz a fost unul dintre putinii artisti ai epocii care respectau traditiile clasice ale sculpturii monumentale. Opera sa mai include o statuie ecvestra a Mariei Tereza (1892-1896), realizata la Bratislava (distrusa in anul 1919 de autoritatile cehoslovace, care au considerat-o un simbol al dominatiei habsburgice) si doua monumente realizate in Transilvania, la Zalau: Wesselenyi (1901) - demontata de autoritatile romanesti in 1935, dar reamplasata pe vechea locatie de catre autoritatile maghiare in anul 1942, si existenta pana astazi - si Memorialul Tuhutum (1902) - aceasta din urma distrusa.
Proiectul sau pentru realizarea grupului statuar al regelui Matia, prezentat comisiei desemnate de municipalitatea clujeana in anul 1894, a fost declarat castigator. Macheta de ceara a grupului statuar este pastrata astazi la Muzeul National de Istorie a Transilvaniei. Mai mult decat atat, proiectul lui Janos Fadrusz a obtinut Medalia de Aur a Expozitiei Mondiale de la Paris din anul 1900. Era un prim si spectaculos pas catre celebritatea pe care a dobandit-o, in timp, grupul statuar dezvelit in anul 1902 in piata centrala a Clujului. Cele patru personaje care il flancheaza pe rege sunt, de la stanga spre dreapta: batranul ostean Balazs Magyar, comandantul invincibilei "Armate Negre"; Kiniszi Pal, cunoscut de romani ca Pavel Chinezul, comitele Timisoarei si marele invingator al turcilor in lupta de la Campul Painii; Stefan Zapolya, palatin al Ungariei si guvernator al Austriei, tatal viitorului rege Ioan Zapolya; Stefan Bathory de Ecsed, voievod al Transilvaniei. In stanga privitorului care are in fata acest grup statuar sunt reprezentati, asadar, cei mai faimosi comandanti de osti care au contribuit la cresterea gloriei lui Matia; in dreapta, in schimb, este sugerata conexiunea cu perioada care a urmat, cele doua mari familii care au guvernat Transilvania in secolul al XVI-lea, Zapolya si Bathory, afirmandu-se in epoca si cu sprijinul direct al lui Matia. Un amanunt mai putin cunoscut: Stefan B?thory, ultimul personaj din dreapta, al carui gest il sugereaza pe acela al unui donator, poarta, de fapt, chipul lui Janos Fadrusz insusi, care a dorit astfel sa ramana pentru totdeauna in memoria clujenilor.
Ceremoniile organizate cu ocazia dezvelirii grupului statuar, la 12 octombrie 1902, au fost fastuoase. Guvernul Ungariei a fost prezent in-corpore, in frunte cu primul-ministru, contele Apponyi, gazduit in celebrul hotel NewYork. Serviciul divin a fost oficiat de catre episcopul Majlath al Transilvaniei in catedrala Sf. Mihail - edificiu care adaposteste o copie a unei alte celebre opere a lui Janos Fadrusz, crucifixul realizat la Viena in anul 1892. Familia imperiala a fost reprezentata de tanarul arhiduce Joseph August, fiul arhiducelui Iosif, in numele imparatului-rege Francisc Iosif I. Manifestatia nu a fost caracterizata prin excese nationaliste. In pofida asteptarilor, maghiarii radicali nu au folosit prilejul pentru a organiza manifestatii impotriva reprezentantului familiei imperiale, care a fost aclamat, la sosirea sa in Cluj, de romani, de evrei, dar si de maghiarii din oras.
Grupul statuar al regelui Matia a suscitat, de-a lungul timpului, o serie de polemici, reflectate si de incriptiile amplasate pe soclul lui. Initial, textul acesteia a fost Matyas Kiraly, el fiind insotit de o stema a Ungariei mari. Dupa 1918, stema si inscriptia au fost inlaturate, in locul lor fiind amplasat un text elaborat de Nicolae Iorga: "Biruitor in razboaie, invins numai la Baia de propriul sau neam, cand incerca sa invinga Moldova nebiruita". Intre 1940 si 1944, perioada in care Clujul s-a aflat sub administratie maghiara, stema regala a Ungariei si textul Matyas Kiraly au fost reinstalate pe soclu. In perioada urmatoare, la sugestia inspirata a istoricului Constantin Daicoviciu, s-a recurs la o formula general acceptata, prin amplasarea pe soclul statuii a numelui latin al regelui: Mathias Rex. Noi tensiuni in jurul statuii au aparut in perioada administratiei Funar (1992-2004), provocate atat de cercetarile arheologice desfasurate in zona, cat si de intentiile fostului primar al Clujului de amplasare in centrul Pietei Unirii a unei replici in marime naturala a Columnei lui Traian si de donare a grupului statuar al regelui Matia catre municipalitatea din Hunedoara. Dupa anul 2004, si-au facut loc o serie de proiecte coerente de valorificare a pietei centrale a Clujului si a acestui remarcabil monument sculptural.
Casa Matia - astazi
In prezent, casa Matia este administrata de Universitatea de Arte si Design "Ion Andreescu", care a realizat o serie de investitii in restaurarea si repunerea sa in valoare. In anul 1996, la initiativa fostului primar al Clujului Gheorghe Funar a fost instalata o a doua placa comemorativa, in limbile romana si engleza, al carei text, cu accente care nu se regasesc in inscriptiile mai vechi, a generat numeroase critici: "Potrivit traditiei istorice, in aceasta casa s-a nascut Matei Corvin, fiul marelui ostean Iancu de Hunedoara, voievod al Transilvaniei si guvernator al Ungariei. Romanul Matei Corvin este considerat, datorita infaptuirilor din timpul domniei sale, 1458-1490, cel mai mare rege al Ungariei". In primul rand, Matia este numit in mod gresit "Matei", eroare la care ne-am referit in primul episod. De asemenea, textul placii memoriale din 1996 afirma fara nici o rezerva ca Matia ar fi fost "roman", fara a tine seama ca mama regelui, Elisabeta Szilagy, provenea dintr-o familie nobila maghiara. In plus, afirmatia "cel mai mare rege al Ungariei" nu are acoperire istorica, o ierarhizare a meritelor marilor regi ungari nefiind, in realitate, posibila.
Anul 2008, in care se implinesc 550 de ani de la incoronarea lui Matia si 565 de ani de la nasterea sa, a adus inceperea lucrarilor de restaurare a grupului statuar din piata centrala a Clujului, lucrare finantata in comun de guvernele Romaniei si Ungariei. De asemenea, la sedinta comuna a guvernelor celor doua tari, desfasurata la Sibiu in noiembrie 2007, a fost luata initiativa infiintarii, in casa in care s-a nascut marele rege, a unei expozitii comemorative consacrate acestuia,
Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 30.05.2008
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius