Matematicianul Onicescu și Rugul Aprins

[Convergențe - Lumina]

Timp liber

http://ziarullumina.ro/matematicianul-onicescu-si-rugul-aprins-1253...

Dan Cârlea, 19 August 2017

Printre marii matematicieni români se numără Octav Onicescu (1892‑1983), întemeietorul școlii românești de teoria probabilităților. El a introdus noțiuni noi, precum „funcție eveniment” sau „funcție sumă”. Tot lui i se datorează conceptul de „lanț cu legături complete”, cea mai importantă contribuție românească în teoria probabilităților. Ca participant al mișcării Rugul Aprins, matematicianul a intrat în vizorul securității comuniste.

Onicescu a fost și autorul unei noi varietăți de mecanică: „Mecanica invariantivă Onicescu”. Întreaga sa muncă a fost recunoscută prin acceptarea sa ca membru al Academiei Române și al Uniunii interbalcanice a matematicienilor. Împreună cu Gheorghe Mihoc, el este creatorul școlii matematice românești de teoria probabilităților și statistică matematică. Interesul comun pentru statistică și, mai ales logică, l‑a dus pe Onicescu într‑o relație onorantă de prietenie cu filozoful Nae Ionescu, dar și într‑o zonă de probleme specifice vremii.

Prietenia „între ştiinţă şi filozofie, pe viaţă”, după cum scria Octav Onicescu, adică între el şi filosoful român, a început în perioada când cei doi audiau cursurile lui Traian Lalescu de la Facultatea de Ştiinţe.

Onicescu a fost luat în vizorul securității, fiind printre participanții la fenomenul Rugul Aprins, în cadrul căruia personalități laice și monahale se întâlneau pentru a discuta problematici teologice și pentru a se iniția în Rugăciunea Inimii. Matematicianul a fost urmărit toată viaţă, iar dosarul său a fost închis abia în 1982, pe când avea 90 de ani.

În 1953 a fost dat afară din învăţământul superior matematic, după 30 de ani de profesorat, după care a fost angajat şef de sector la Institutul de Matematică. A fost urmărit ani de zile, așa cum se proceda pe atunci, prin agenți, prin tehnică de ascultare instalată în casă, prin cenzurarea corespondenței, prin turnători. Securitatea era interesată dacă „Octav Onicescu trimisese lucrări scrise în străinătate pe căi ilegale şi dacă teoria lui, potrivit căreia „lucrările cele mai bune sunt cele publicate în SUA”, o propagă printre cunoscuții săi. Notele din dosare specifică faptul că „Onicescu O. este urmărit în acţiune pentru activitate duşmănoasă”.