Matematica distractivă - Crucişătoarele americane grele din Pacific

[altmariusistoric2]

AutorProf. Dumitrescu Ionel-Claudiu

• http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/matematica-dist...

 Se spune de multe ori că istoria nu prea are multe în comun cu matematica. O opinie total eronată şi calculele simple pot schimba tot ceea ce a construit propaganda oficială de-a lungul deceniilor. Prestigiul unor autori şi repetiţia neîntreruptă au dus la menţinerea falsurilor. 
    O teorie universal acceptată este cea a unei Americi adormite la 7 decembrie 1941, care nu se pregătea de războiul mondial. Realitatea era total diferită de ceea ce se cultivă prin fraze abil meşteşugite prin cabinete călduţe şi rostite apoi la simpozioane internaţionale. SUA avea în 1941 un număr de 18 crucişătoare grele gata de luptă, nave capabile să lupte pentru scurt timp cu temutele cuirasate în condiţiile unui armament cu tir rapid format din tunuri cu calibrul de 203 mm şi al avantajului asigurat de viteza superioară de deplasare. Oare câte crucişătoare se aflau dislocate în Oceanul Pacific? Orice cititor va crede că foarte puţine exemplare se aflau detaşate pe acest front. Se ştie că America nu se pregătea de război.
    Să trecem acum la puţină matematică istorică. Avem un total de 18 crucişătoare. Flotei din Pacific i s-a acordat de către planificatorii de la Washington doar 12 unităţi. Avem deci o bagatelă de 66%. Orice mare putere mai uită prin diferite locuri unele mărunţişuri militare. Asiatic Fleet, o avangardă a Pacific Fleet, mai avea un crucişător greu. Se ajunge astfel la 13 nave, adică procentual la 72,22%. Unde avem nepregătirea?
    Dacă se analizează modul de amplasare a gurilor de foc grele, s-ar putea să mai existe un mic detaliu: Japonia nu avea crucişătoare moderne. A luptat cu tehnica existentă şi a reuşit unele surprize. Orice armă poate să fie periculoasă pe câmpul de luptă.
    Matematica reprezintă o adevărată armă a istoricului în căutarea adevărului.