cultură şi spiritualitate
05.08.2020, Timișoara (Catholica) - Maria Radna sărbătorește anul acesta un dublu jubileu: 500 de ani de la ridicarea primei bisericuțe pe dealul viilor, pe locul bisericii actuale, dar și 200 de ani de la consacrarea Bazilicii, de către Arhiepiscopul de Esztergom, Alexander Rudnay. Deși condițiile epidemice nu permit mari serbări, totuși momentul nu poate rămâne nemarcat. Întâmplările vremurilor de demult sunt păstrate în cronici; despre evenimentele trecutului apropiat și al prezentului relatează în cel mai autentic mod martorii oculari. În cele ce urmează vorbesc ei: slujitori ai lui Dumnezeu, păstori ai Bisericii, oameni în vârstă fideli credinței lor, tineri care cresc în credință, păstrătorii tradițiilor și sărbătorilor noastre, precum și pelerini ai sanctuarului marian multisecular, Maria Radna. Oameni ale căror vieți cunosc clipe și experiențe deosebite, legate de această biserică a Sf. Fecioare Maria.
Franz Metz (n. 24 decembrie 1955, Darova, România) este un organist, muzicolog, istoriograf și dirijor german (șvab) din Banat, cercetător în domeniul istoriografiei muzicale a minorităților și nu numai, din spațiul dunărean, în special cel din România, Ungaria și spațiul fostei Iugoslavii. Primele studii muzicale le-a întreprins cu tatăl lui, organistul Martin Metz, la Lugoj, iar pianul și solfegiul, cu Clara Peia și Josef Willer. Franz Metz este absolvent al secției de orgă a Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din București, astăzi Academia Națională de Muzică, clasa profesoarei Lidia Sumnevici. A avut ocazia să îi întâlnească în tinerețe pe Pr. Joseph Gerstenengst, organistul Catedralei Sf. Iosif din București, cât și pe Franz Xaver Dressler, organist la Sibiu. Debutează în 1977 pe orga Walcker a Ateneului din București. Se reîntoarce la Lugoj unde predă pianul la Școala de Muzică până în 1981, punând totodată și bazele unei orchestre de cameră.
Franz Metz a debutat ca și organist concertist la Timișoara în 1975, fiind angajat organist și cantor la biserica romano-catolică din Elisabetin, la biserica Millenium din Fabric și la Domul Sf. Gheorghe, Catedrala Romano-Catolică din Timișoara. A debutat ca dirijor cu Anotimpurile de J. Haydn cu corul „Franz Schubert” al comunității germane din Timișoara, pe care l-a condus între 1983-1985. Franz Metz a concertat cu filarmonicile din țară și de peste hotare, cum ar fi în Republica Democrată Germană, Cehia și Austria. Din 1985, după plecarea în Germania, Franz Metz își continuă vocația de organist și cantor, reluând seria concertelor de orgă prin Europa. Se va dărui între timp muzicologiei istoriografice, cercetării vieții muzicale a germanilor din Banatul istoric. Organistul Franz Metz a contribuit la primele oficializări ale concertelor de orgă în perioada comunistă la Timișoara (1981), Arad (1983) și biserica de pelerinaj Maria Radna (1983). Banatul îi datorează înregistrări de lucrări pentru orgă pe aceste instrumente istorice din regiune. Franz Metz este și întemeietor al festivalului de orgă din Timișoara între anii 1991-1998, numit azi: Timorgelfest – Zilele Muzicii de Orgă din Banat. Activitatea publicistică legată de muzica bisericească și cultă în limba germană este impresionantă. Pelerinajele la Radna și Altötting sunt înfrumusețate prin muzica sa, adesea fiind însoțit de muzicieni bănățeni, dar nu numai, cu care colaborează în sensul cultivării muzicii religioase germane.
– În calitatea de muzician și organist sunteți un cinstitor al Maicii Domnului de la Radna. Care este prima Dvs amintire, din copilărie, legată de acest loc sfânt? Cu cine ați mers pentru prima dată la Radna?
– Șvabilor din Banat le-a fost „așezată” în leagăn legătura sufletească cu Maria Radna. Copil fiind, îmi aduc aminte cum consătenii mei din Darova plecau în pelerinaj la Radna. A fost un drum lung și obositor, cu înnoptări simple pe podeaua acoperită cu fân, se mergea pe ploaie și vânt, pe căldura arzătoare, prin praf sau noroi. A fost de înțeles bucuria celor care, după două zile de mers, au văzut de departe turnurile bisericii din Radna și cântau cu un glas: „O Marie, te salutăm, o, Marie, ajută-ne…”
Cu mult drag îmi aduc aminte de pelerinajele organizate de Parohia Lugoj, unde tatăl meu a activat în calitate de cantor între anii 1950-1988. În acea perioadă comunistă pelerinajele religioase erau interzise. La agenția de turism, de stat, din Lugoj s-a recomandat tatălui meu – care organiza aceste evenimente – ca pelerinajele să aibe loc sub pretextul de „excursie la Băile Lipova” („bunul sfat” al agenției trebuia onorat cu un cartuș de țigări și cu un pachet de cafea, de regulă străine). Așa s-a întâmplat, că mulți credincioși lugojeni au călătorit în perioada următoare la „Băile Lipova”, la început cu două autocare pline, care apoi s-au dovedit a fi neîncăpătoare… Ajunși în Lipova, ei traversau pe jos podul de fier și mergeau în procesiune, peste Mureș, către biserica din Radna.
Pelerinii au fost întâmpinați de călugărul franciscan Pater Ernst Harnisch OFM, personalitate cunoscută și respectată de credincioși. De-a lungul secolelor, la Maria Radna călugării franciscani au fost gazdele celor care au venit în pelerinaj la Fecioara Maria. În urmă cu 17 ani am primit cu tristețe vestea, că acest ordin se retrage din Radna. Un preot în vârstă, decedat de curând, mi-a spus, că nu este un semn bun, faptul că franciscanii se retrag pe vremea libertății religioase, având în vedere că au rezistat ocupației otomane, a celor două războaie mondiale și a comunismului.
– Când ați cântat pentru prima dată la Radna, la orgă sau cu pelerinii, în biserică sau pe Calea Sfintei Cruci? Care a fost sentimentul Dvs în acele clipe?
– Pentru mine, a fost o onoare, un semn de respect și o împlinire, să pot cânta la „marea orgă” a bisericii din Radna. Ca tânăr student, mi s-a părut ca fiind o orgă de dimensiuni imense, față de cea din Lugoj. Însă mărimea era legată mai mult de sunetul impunător și grandios, datorită acusticii minunate a acestei biserici. Deja la inaugurare (1905) a fost lăudată gama variată de timbre ale acestei orgi, de la cel mai liniștit pianissimo din cel de-al treilea manual, până la tutti puternici ai sunetului maiestuos.
Pater Ernst stătea de obicei pe bancă, la orgă, lângă mine și asculta muzica cu interes. Pe vremea aceea mai activa ca organist în biserica din Radna un călugăr în vârstă. Adesea l-am vizitat și pe prof. Peter Kleckner, care locuia în casa părintească, vizavi de biserică. Pentru tatăl meu a fost întotdeauna „obligatoriu” să îl viziteze pe compozitorul și profesorul de muzică Kleckner, cu ocazia pelerinajelor la Radna. Amândoi vorbeau despre armonizare și noi piese muzicale religioase, iar când profesorul s-a așezat la vechiul său pian vienez – care a văzut și vremuri mai bune în existența sa – și a început să improvizeze, discuțiile pe subiecte muzicale de-abia începeau… Profesorul Kleckner s-a considerat întotdeauna o persoană fericită, care s-a născut la poalele bisericii din Maria Radna. Pe atunci (era în jurul anului 1965) nici nu m-am gândit, că în 1998 îl voi vizita pe patul său de moarte, împreună cu prof. Elisabeth Kyri din Timișoara. El nu numai că a modelat viața muzicală din Lipova și Radna, dar a însoțit și pelerinajul multor compatrioți până în anii 1990. (interviu realizat de Biroul de presă al Diecezei de Timișoara)
06.08.2020, Timișoara (Catholica) - Maria Radna sărbătorește anul acesta un dublu jubileu: 500 de ani de la ridicarea primei bisericuțe pe dealul viilor, pe locul bisericii actuale, dar și 200 de ani de la consacrarea Bazilicii, de către Arhiepiscopul de Esztergom, Alexander Rudnay. Deși condițiile epidemice nu permit mari serbări, totuși momentul nu poate rămâne nemarcat. Întâmplările vremurilor de demult sunt păstrate în cronici; despre evenimentele trecutului apropiat și al prezentului relatează în cel mai autentic mod martorii oculari. În cele ce urmează vorbesc ei: slujitori ai lui Dumnezeu, păstori ai Bisericii, oameni în vârstă fideli credinței lor, tineri care cresc în credință, păstrătorii tradițiilor și sărbătorilor noastre, precum și pelerini ai sanctuarului marian multisecular, Maria Radna. Oameni ale căror vieți cunosc clipe și experiențe deosebite, legate de această biserică a Sf. Fecioare Maria.
Franz Metz (n. 24 decembrie 1955, Darova, România) este un organist, muzicolog, istoriograf și dirijor german (șvab) din Banat, cercetător în domeniul istoriografiei muzicale a minorităților și nu numai, din spațiul dunărean, în special cel din România, Ungaria și spațiul fostei Iugoslavii. Iată a doua parte a interviului solicitat de biroul diecezan de presă.
– Care a fost primul cântec marian cântat, în general? Care este mai aproape de sufletul Dvs?
– Catolicii bănățeni dețin un repertoriu foarte bogat de cântece mariane. Acesta a fost îngrijit și extins pe parcursul mai multor secole, chiar până în perioadele dificile ale veacului al XX-lea, din cauza consecințelor celui de-al doilea război mondial și, în special al valului de emigrare. Multe din ele au fost cântate doar cu ocazia pelerinajelor la Maria Radna. Cele mai vechi, atestate și documentar, deci în scris, datează de la începutul secolului al XIX- lea. Deoarece au rămas foarte puține din aceste „caiete de cântece”, se presupune că au fost folosite des: transpirația și picăturile de ploaie, razele arzătoare de soare și mâinile iubitoare și-au lăsat amprenta pe paginile lor îngălbenite.
Până în ziua de azi una dintre cele mai populare cântece este „Mit frohem Herzen will ich singen” – pe românește „Cu inimă fericită vreau să cânt”- melodie compusă în jurul anului 1880 de profesorul de muzică Josef Schober, șvab din Gödre, Dieceza de Pécs. Cântecul corespunde pe deplin cu viziunile muzicale ale șvabilor bănățeni: se poate cânta în terzett sau sextett, iar textul poate fi înțeles ușor. Dar și cântecul „Segne du, Maria”- pe românește „Binecuvântează, Marie” este foarte popular și în ziua de azi, face parte din repertoriul „standard” al pelerinilor. Și la acest cântec se poate recunoaște o referință personală la biografia fiecărei persoane, fie de cântăreț, fie de ascultător. De asemenea, este foarte interesant de menționat, că mulți cantori și preoți bănățeni au compus sau scris cântece noi în cinstea Sfintei Fecioare Maria.
– Ați întâlnit în decursul anilor, la Radna, diverși pelerini și grupuri de credincioși, fiecare cântând și rugându-se în limba lui. Cum vă raportați la această bogăție de limbi, de tezaure muzicale și de rugăciuni rostite aici? Desigur ați auzit melodii cântate în alte limbi, dar al căror text vă este cunoscut în limba Dvs maternă.
– Aceasta este o caracteristică specială a locului de pelerinaj Maria Radna. În zilele de mari sărbători mariane, cum ar fi Adormirea Maicii Domnului (Ridicarea cu Trupul și Sufletul la Cer a Sfintei Fecioare Maria), Nașterea Maicii Domnului – vin foarte mulți pelerini. Deja la începutul anilor ’90 – când acest lucru a fost posibil, mai pe larg și în public – am urmărit cu mare interes tradițiile, rugăciunile și cântecele acestor grupuri. Tocmai prin această diversitate multietnică trăită și experimentată, Maria Radna este un exemplu demn de urmat. Toate aceste etnii trăiesc în Banat, în Dieceza de Timișoara. Deci nu trebuie mers la Fatima sau Lourdes pentru a experimenta așa ceva. Stilurile de a cânta sunt la fel de diferite, ca etniile din Dieceză. Am fost fascinat dintotdeauna de cântecele religioase maghiare, care diferă de cele germane, sunt cântate pe o singură voce și modal. Tonul, dicția și intonația vocală a cântăreților diferă de cea a cântăreților germani.
Întotdeauna s-a acordat o atenție deosebită echilibrului diferitelor limbi în timpul Sfintelor Liturghii. Până în jurul anului 1980 în bisericile din orașele bănățene se celebrau Liturghii în limba germană sau maghiară, iar cele în limba română nu erau admise de către autoritățile statului comunist. Îmi aduc aminte, cum tatăl meu, prin anii 1977, pe vremea când eram student la București, m-a rugat să îi trimit câteva cântece de la Catedrala Sfântul Iosif, fiindcă el nu avea din acestea la Lugoj. Așa s-a început să se cânte și cântece religioase în limba română, odată cu venirea catolicilor din Moldova în parohiile din Banat. Excepție făceau puținele comunități românești mai vechi din Dieceza de Timișoara (Slatina Timiș și Bulci), unde și până atunci se rugau și cântau în limba maternă. Majoritatea cântecelor religioase românești au fost scrise de preoții români din Moldova pe melodii cunoscute ale cântecelor germane, cu text românesc. Printre acestea se numără Missa de Haydn, Schubert și numeroase cântece mariane.
Cântăreții au urmărit cu mare atenție ca împărțirea strofelor să fie echitabilă. De exemplu, în corul din Lugoj, în dreapta tatălui meu stăteau cântăreții germani, în stânga cei maghiari. La diferitele părți ale Liturghiei, s-a schimbat limba cântecului și s-a considerat o mare problemă, dacă tatăl meu a cântat cu o strofă mai mult într-una dintre oricare aceste două limbi…
– Ați însoțit grupuri de pelerini, în decursul timpului, pe jos sau cu autocarul, trenul sau alte mijloace? Cum vă amintiți acele pelerinaje, experiențele, atmosfera lor?
– Din anii ’90 am avut posibilitatea să însoțesc mai multe grupuri de pelerini din Germania. Cu toții au fost entuziasmați de puterea acestui „munte sfânt”, de atmosfera de aici. La fiecare pelerinaj se parcurgea și Calea Sfintei Cruci din spatele bisericii, pe deal. Pietrele vechi ale Căii Sfintei Cruci (există mai multe căi, vechi și noi, un drum de meditație, așa numitul „drum glorios”, care propune 14 stațiuni ale lui Isus după Înviere, dar care din păcate a fost distrus după război). Câțiva pelerini au parcurs acest drum pe genunchi, recitând rugăciuni tradiționale și cântând. Deoarece până la începutul anilor 1989 fiecare comunitate din Banat avea propria ei zi de pelerinaj, obiceiurile erau diferite. Prin urmare, a fost dificil să se găsească o cale comună atunci când în urmă cu 10 ani s-a introdus tradiționalul pelerinaj german, în 2 august. De aceea, am redactat o broșură a cărei cântece și rugăciuni provin din broșura franciscanilor din Radna și a celui mai cântat cântec de Calea Crucii (O Sünder, komm heran! – în română O vino, păcătosule!).
– Atmosfera pelerinajelor la Maria Radna este una specială, uneori deosebit de variată. Care a fost episodul care v-a rămas în memorie, care v-a impresionat de la unul dintre aceste pelerinaje?
– Există o carismă spirituală specială la Maria Radna. Acest lucru se observă în mod special atunci, când Radna este vizitată în lunile de iarnă, când locul este liniștit, aproape fără vizitatori. Atunci nu există agitație, nu sunt tarabe, domină liniștea. Și această liniște o doresc tuturor celor care vizitează acest loc Sfânt. Ceea ce înseamnă Radna pentru noi nu poate fi transpus în cuvinte și mai greu este să exprimi în vorbe. Închipuiți-vă doar, că mulți dintre compatrioții noștri, care au fost deportați în URSS în ianuarie 1945, după ani de muncă forțată, grea și după un drum foarte lung și anevoios către casă, prima dată s-au oprit la Maria Radna, pentru ca abia apoi să meargă acasă. Iar aceasta spune tot!
Îmi aduc aminte de o întâmplare puțin ciudată, în data de 14 august 1989, cu o zi înainte de marele pelerinaj de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului. Miliția comunistă a alungat toți pelerinii și vânzătorii ambulanți din fața bisericii, astfel încât nici intervenția lui Pater Ernst nu a ajutat la nimic. Dar chiar și acest lucru nu a putut să îi împiedice pe oameni să se întoarcă a doua zi, când au umplut biserica. Oricât de festive și solemne sunt Liturghiile de pelerinaj – mulțumim lui Dumnezeu! – apropierea dintre oameni în perioada comunismului a lăsat o legătură de solidaritate în credință între conaționalii noștri. La acea vreme nu am avut voie să avem propriul nostru Episcop, și prin urmare Catedrala, Domul, aproape că nu reprezenta un termen de referință pentru compatrioții noștri. Însă Maria Radna ne-a unit pe toți, fără excepție!
– Ce reprezintă Maria Radna pentru Dvs?
– În urmă cu 10 ani, când am încheiat un parteneriat între Maria Radna, din Banat și Maria Ramersdorf, din München, o copie a icoanei Maicii Domnului de la Radna a fost expusă pe peretele bisericii din München, iar una a celei din München, pe peretele bisericii din Radna. După Liturghie, cei mai mulți vizitatori discutau în curtea bisericii, la Radna. O singură doamnă în vârstă, șvăboaică originară din Banat, s-a așezat în Bazilică, îngenunchind în fața icoanei și rugându-se. Această imagine mi-a rămas întipărită în memorie, până în ziua de azi: Maria de la Radna… (interviu realizat de Biroul de presă al Diecezei de Timișoara)
Numar de steaguri: 273
Record vizitatori: 8,782 (3.04.2011)
16,676 (3.04.2011)
Steaguri lipsa: 33
1 stat are peste 700,000 clickuri (Romania)
1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)
1 stat are peste 50,000 clickuri (Moldova)
2 state au peste 20,000 clickuri (Italia, Germania)
4 state are peste 10.000 clickuri (Franta, Ungaria, Spania,, Marea Britanie,)
6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Canada, )
10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia, Australia, Irlanda, Israel, Grecia, Elvetia , Brazilia, Suedia, Austria)
50 state au peste 100 clickuri
20 state au un click
1.EDITURA HOFFMAN
https://www.editurahoffman.ro/
2. EDITURA ISTROS
https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/
3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI
https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1
4.ANTICARIAT UNU
https://www.anticariat-unu.ro/wishlist
5. PRINTRE CARTI
6. ANTICARIAT ALBERT
7. ANTICARIAT ODIN
8. TARGUL CARTII
9. ANTICARIAT PLUS
10. LIBRĂRIILE:NET
https://www.librariileonline.ro/carti/literatura--i1678?filtru=2-452
https://www.librarie.net/cautare-rezultate.php?&page=2&t=opere+fundamentale&sort=top
14. ANTICARIAT NOU
https://anticariatnou.wordpress.com/
15.OKAZII
https://www.okazii.ro/cart?step=0&tr_buyerid=6092150
16. ANTIKVARIUM.RO
17.ANTIKVARIUS.RO
18. ANTICARIAT URSU
https://anticariat-ursu.ro/index.php?route=common/home
19.EDITURA TEORA - UNIVERSITAS
20. EDITURA SPANDUGINO
21. FILATELIE
22 MAX
http://romanianstampnews.blogspot.com
23.LIBREX
https://www.librex.ro/search/editura+polirom/?q=editura+polirom
24. LIBMAG
https://www.libmag.ro/carti-la-preturi-sub-10-lei/filtre/edituri/polirom/
https://www.libris.ro/account/myWishlist
http://magiamuntelui.blogspot.com
27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/
28.RADIO ARHIVE
https://www.facebook.com/RadioArhive/
29.IDEEA EUROPEANĂ
https://www.ideeaeuropeana.ro/colectie/opere-fundamentale/
30. SA NU UITAM
31. CERTITUDINEA
32. F.N.S.A
https://www.fnsa.ro/products/4546-dimitrie_cantemir_despre_numele_moldaviei.html
Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera
2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii
12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24, 2021.
© 2024 Created by altmarius. Oferit de
Embleme | Raportare eroare | Termeni de utilizare a serviciilor
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius