urmare de aici
Eu le spun "manastirile-surori". Seamana atat de bine una cu alta, le desparte doar un drum de 33 km, iar in prezenta lor am acelasi sentiment de admiratie dar si de binecuvantare.
Nu se putea sa ajungem in Bucovina si sa nu trecem din nou, pe la aceste doua manastiri. Foarte aproape de Vama unde suntem noi, atat una cat si cealalta, chiar daca le vazusem deja in 2012, se cereau a fi din nou vizitate. Asta si facem, in ultima zi a sederii noastre aici, pornind pe drumul catre Manastirea Sucevita, prima dintre cele doua "surori".
Manastirea Sucevita, avand hramul Schimbarea la Fata a Domnului, este atestata la 1582, in vremea voievodului Petru Șchiopul, insa este o ctitorie a familiei Movilestilor, datand din secolele XV-XVII. Este construita in stilul arhitecturii moldovenesti, o imbinare de elemente de arta bizantină si gotica, la care se adauga elemente de arhitectura ale vechilor biserici de lemn din Moldova.
Manastirea este imprejmuita de ziduri groase, inalte de peste 6 metri, care-i dau aspectul de fortificatie. Ele prezintă in partea superioară guri de tragere care erau accesibile printr-un drum continuu de straja, reconstituit astazi doar partial. Drumul de straja al zidului de pe latura de nord a fost inchis cu o galerie de lemn ale carei ferestre mai pastreaza inca geamurile, lucrate manual.
In cele patru colturi ale perimetrului precum si la intrare in incinta, se gasesc turnuri de inaltimi diferite.
Turnul de intrare in curtea manastirii are planul patrat si este pozitionat in mijlocul laturii nordice a zidului de imprejmuire.
Picturile murale exterioare si interioare, prezinta scene biblice din Noul si Vechiul Testament, iar Biserica Învierii de la Manastirea Sucevita a fost inclusa in Patrimoniul Mondial UNESCO.
Pictura bisericii Manastirii Sucevita, este cea mai bine conservata dintre toate ansamblurile picturale ale artei medievale din nordul Moldovei.
Manastirea poate fi vizitata zilnic, intre orele 7.00 si 21.00, iar muzeul manastirii intre orele 9.00 si 17.00.
Plecam de-aici cu ganduri si amintiri frumoase, catre "surata" ei mai mica, Manastirea Moldovita, cea de care eu una, ma simt cel mai apropiata sufleteste dintre toate manastirile vizitate in Bucovina.
Ne asternem pe drumul binecunoscut care leaga cele doua manastiri, lung si serpuitor, cale de vreo 30 de km, peste obcinele domoale si prin padurile Bucovinei. Perisajul are o frumusete deosebita acum in prag de toamna, iar padurea un farmec aparte. Ne oprim si noi de cateva ori sa facem poze, asa ca las imaginile sa vorbeasca in locul meu.
Biserica Manastirii Moldovita, facand si ea parte din Patrimoniul universal UNESCO, poarta hramulBuna Vestire, sarbatorit pe 25 martie, zi in care m-am nascut si eu.
Originea acestei manastiri dateaza din vremea lui Alexandru cel Bun, nu se stie precis anul, insa, din cauza unor alunecari de teren, manastirea s-a prabusit, ruinele fiind vizibile si astazi. Ulterior, in 1532, Petru Rares, fiul lui Stefan cel Mare, a recladit manastirea undeva aproape de vechile ruine, inchinand-o aceluiasi hram Buna Vestire. Biserica a fost imprejmuita cu ziduri si turnuri de aparare, dandu-i-se aspectul unei mici fortarete.
Si aici continua stilul arhitectonic al manastirilor moldovenesti, ce imbină elemente de arta bizantina si gotica. Unul dintre punctele de atractie al Manastirii Moldovita, il constituie pictura exterioara, mai ales cea de pe peretele sudic al bisericii care s-a pastrat in bune conditii.
In anul 1785, Manastirea Moldovita este desfiintata, si pana in anii 1932-1934, cand si-a reluat activitatea ca manastire de maici, a suferit numeroase deteriorari. Intre anii 1954-1960, nanastirea a fost restaurata si innoita. Acoperisul a fost refacut in intregime, fundatiile si soclul au fost consolidate, iar zidurile, turnurile si chiliile au fost refacute.
Cele doua manastiri, Moldovita si Sucevita, sunt printre cele mai vechi asezari calugaresti din Moldova, cu un important și glorios trecut istoric. In prezent, ambele sunt incluse in Lista monumentelor istorice din România si fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO.
surse:Wikipedia,
romanianmonasteries.org
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius