altmarius

cultură şi spiritualitate

Maia Morgenstern – o artistă absolut încântătoare

de Razvan Moceanu

Sâmbată, 1 mai, actriţa de teatru şi film Maia Morgenstern împlineşte 59 de ani. Ea este una dintre cele mai apreciate şi iubite personalităţi ale culturii noastre iar talentul său excepţional a depăşit graniţele ţării.

Este cunoscută mai ales pentru rolul mamei lui Iisus din „Patimile lui Hristos“, pentru rolurile jucate în filme precum „Balanţa“, „Cel mai iubit dintre pământeni“, „Îngerul albastru“ sau „Park Your Car in Harvard Yard“. Cariera sa înseamnă zeci de roluri în film, sute de roluri în teatru – interpretate la Teatrul Evreiesc de Stat, la Teatrul Național București, la Teatrul Bulandra, la Teatrul Metropolis, la Odeon, la Teatrul Mic, la teatrele din Sibiu, Brăila, Turda, Craiova, Piatra Neamț, zeci de spectacole de teatru radiofonic, teatru şi film TV. Şi, ca o încununare a muncii sale, i-au fost acordate nenumărate şi importante premii şi distincţii, toate acestea făcând din Maia o extrem de valoroasă personalitate a ţării noastre, care uimeşte mereu publicul de pretutindeni prin puterea şi originalitatea emoţiilor pe care le transmite, fiind un model de tenacitate și dăruire, de modestie și umanitate, pentru noi toți.


Foto: Alexandru Dolea

Maia Emilia Ninel Morgenstern s-a născut la 1 mai 1962, la București, într-o familie de evrei pasionaţi de teatru. Numele ei, Morgenstern, înseamnă în germană „Luceafarul de dimineaţă”, nume dat Fecioarei Maria, tocmai personajul pe care l-a interpretat, peste ani, în filmul lui Mel Gibson, „Patimile lui Hristos”.

Încă din copilărie, Maia Morgenstern a început să îndrăgească scena, însă visul ei secret era acela de a deveni balerină.

În octombrie 2016, ea a mărturisit, în cadrul emisiunii „Prietenii de la 10”, la Radio România Actualităţi, că teatrul radiofonic a fost marea ei pasiune încă de mică, atunci când în casa părintească nu exista televizor şi astfel a crescut cu radioul. Pedeapsa cea mai cruntă pe care o primea de la tatăl său era să îi interzică să asculte piesele radiofonice, care au reprezentat o parte din universul copilăriei sale.

A absolvit Şcoala Centrală din Bucureşti, iar în anul 1980, a încercat la examenul de la Teatru dar a fost respinsă, fiind angajată ca figurantă la Teatrul Evreiesc de Stat. Un an mai târziu era totuşi admisă, iar în anul 1985 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică ”I.L.Caragiale” din București, la clasa profesorului Dem Rădulescu.


Actorii Stefan Iordache si Maia Morgenstern in piesa de teatru ‘Ecaterina cea Mare’.

În anul 1983 debuta în film, în „Prea cald pentru luna mai”, regia Maria Callas Dinescu, în acelaşi an fiind prezentă în distribuţia peliculei „Dreptate în lanţuri”, regia Dan Piţa. Excepţionala şi bogata sa filmografie include „Anotimpul iubirii”, regia Iulian Mihu, 1985, „Cei care plătesc cu viaţa”, regia Şerban Marinescu, şi rolul Maria – în „Maria şi marea”, regia Mircea Mureşan, ambele în 1988, „Cel mai iubit dintre pământeni”, regia Şerban Marinescu, 1992, „Casa din vis”, regia Ioan Cărmăzan, şi rolurile Deţinuta – „Trahir”, regia Radu Mihăileanu, şi Nela – „Balanţa”, regia Lucian Pintilie, toate în 1993, „Faţă în faţă”, regia Marius Teodor Barna, şi rolul Regina Maria – „Triunghiul morţii”, regia Sergiu Nicolaescu, ambele în 1999. De asemenea, printre filmele în care actriţa a jucat, se numără rolul Doamna T – „Patul lui Procust”, regia Sergiu Prodan, Viorica Mesina, 2001, Mary – „Patimile lui Christos”, regia Mel Gibson, Alexandra – „Damen Tango”, regia Dinu Tănase şi Amalia Frunzetti – „Orient Express”, regia Sergiu Nicolaescu, toate în 2004, Mama lui Margo – „Margo”, regia Ioan Cărmăzan, 2006, Mădălina – „Mar Nero”, regia Federico Bondi, Italia şi Bogdana – „Zweite Frau”, regia Hans Steinbichler, ambele în 2008, „O secundă de viaţă”, regia Ioan Cărmăzan şi Simona – „Luna verde”, regia Alexa Visarion, ambele în 2009. Mai recent, filmografia sa include tiluri precum rolul Beatrice – „Iubire elenă”, regia Geo Saizescu, coproducţie România, Grecia, Italia, Maria, mama Evei – „Eva”, regia Adrian Popovici şi Mama – „Sânge tânăr, munți și brazi” , regia Valentin Andrei, toate în 2010, Anne – „La fin du silence”, regia Roland Edzard, Franţa – Austria şi „Fata din Tansilvania”, regia Sabin Dorohoi, scurtmetraj, ambele în 2011, Mama – „Drama Karma”, regia Valentin Andrei, Dna Moscu – “Domnișoara Christina”, regia Alexandru Maftei şi Doctor Janos – „Carmen”, regia Doru Niţescu, toate în 2013 şi Markova – „High strung”, regia Michael Damian şi Sister Martina – „What about Love”, regia Klaus Menzel, ambele în 2015.

În anul 1985 devenea actriță la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, unde a activat până în anul 1988. Pe scena teatrului nemţean a jucat în rolurile Gwendolen Fairfax, în „Bună seara, domnule Wilde”, muzical de Henry Mălineanu după Bernard Shaw, regia Nicolae Caranfil, în rolul Lucietta din „Piaţeta” de Carlo Goldoni, regia Silviu Purcărete, a fost Tofana – „Patima roşie” de Mihail Sorbul şi Ioana, din „Aceşti îngeri trişti” de Dumitru Radu Popescu.

În anul 1989, devine actriță la Teatrul Evreiesc de Stat, unde a fost prezentă în rolul Sally Bowls – „Cabaret”, regia Andreea Vulpe, în Lola Blau – „Astă seară, Lola Blau” de Georg Kreisler, regia Alexandru Dabija, 1993, Kathleene – „Parchează maşina la Harvard” de Israel Horovitz, regia Horea Popescu, 2001, Actriţă – „Tangou final” de Mario Diament, regia Moshe Yassur, 2004, în „Jocul regilor” de Pavel Kohout, regia Felix Alexa, 2007, „Miss Daisy şi şoferul ei” de Alfred Fox Uhry, regia Claudiu Goga, 2009, a fost personajul Mama – „Tragedie dentară” de Jean-Claude Grumberg, regia Felix Alexa, 2010, Actriţă – „Mic şi-al Dracu΄” după Ion Pribeagu, semnând şi regia, 2011. De asemenea, a jucat în „Janka”, un one-woman-show, de Oscar Speace, regia Toma Enache, 2012 şi „Stele rătăcitoare” după Şalom Alehem, regia Andrei Munteanu, în acelaşi an, în „Yentl” de Isaac Bashevis Singer şi Leah Napolin, regia Erwin Simsensohn şi „Mazl Tov And Justice for All˝, autor și regizor Andrei Munteanu, ambele în 2013, şi în rolurile Frau Hess – „Frau Hess şi grădinile ei”, regia Alexander Hausvater, Păpușarul – „Exil în pământul uitării”, regia Andreea Tănăsescu, Prologul / Epilogul – „Purimşpil – O comedie” de Avram Goldfaden, regia Andrei Munteanu şi “O femeie singură”, un one-woman-show, de Franca Rame și Dario Fo, regia Marcel Stănciucu, toate în 2014.


Foto: Alexandru Dolea

Începând cu anul 1990 a fost actriță la Teatrul Național din București, unde a realizat rolurile Medeea – „O trilogie antică” după Euripide şi Seneca, regia Andrei Şerban şi în „Audiţia”, regia Andrei Şerban, ambele în 1990, Liz Morden – „Cine are nevoie de teatru” de Timberlake Wertenbaker, regia Andrei Şerban şi Viola – „Noaptea regilor” de William Shakespeare, regia Andrei Şerban, ambele în 1991, Varia – „Livada de vişini”de A.P. Cehov, regia Andrei Şerban şi Domnişoara Iulia – „Domnişoara Iulia” de August Strindberg, regia Ştefan Iordănescu, ambele în 1992, Haya – „Ghetto” de Josua Sobol, regia Victor Ioan Frunză, 1993, Zenocrate – „Tamerlan cel Mare” de Christopher Marlowe, regia Victor Ioan Frunză şi Titania – „Parcul”de Botto Strauss, regia Tudor Ţepeneag, în 1995, Marguerite – „Dama cu camelii” după Alexandre Dumas fiul, regia Răzvan Mazilu, în 2000, Aldonza – „Omul din La Mancha” de Dale Wasserman, regia Ion Cojar, 2001. De asemenea, pe scena Naţionalului bucureştean a fost Anna Andreevna – „Revizorul” de Nicolai Vasilievici Gogol, regia Serghei Cerkasski, 2002, Luiza – „Iubire”de Lajos Barta, regia Grigore Gonţa, 2004, Papa – „Patimile Sfântului Tommaso d`Aquino” de Alex Mihai Stoenescu, regia Grigore Gonţa, 2005, Mama Morton – „Chicago” de Maurine Dallas Watkins, regia Ricard Reguant, 2005, Dorimene / Lady d`Or – „Burghezul gentilom” după J.B.P. Molière, regia Petrică Ionescu, 2006, Ecaterina cea Mare – „Ecaterina cea Mare” de George Bernard Shaw, regia Cornel Todea, 2008, Ranevskaia, Liubov Andreevna – „Livada de vişini” de A.P. Cehov, regia Felix Alexa, 2010, Klara Zachanassian – „Vizita bătrânei doamne” de Friedrich Dürrenmatt, regia Alexander Morfov, 2011, Sarah – „Amantul” de Harold Pinter – din spectacolul coupé „Doi x Doi”, regia Vlad Stănescu, 2012 sau Titania – „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare, regia Petrică Ionescu, 2015.


Actorii Maia Morgenstern si Daniel Les, alaturi de o trupa compusa din voluntari si actori, au refacut, in centrul vechi al Capitalei, procesiunea ‘Drumul Crucii’, in cadrul unui proiect menit sa le reaminteasca bucurestenilor despre evenimente care s-au petrecut in urma cu doua mii de ani.

În teatru a avut alte numeroase colaborări cu instituţii de spectacole precum Teatrum Mundi, rolul Nebuna – „Teatru descompus” de Matei Vişniec, regia Cătălina Buzoianu, 1993, cu Teatrul Mic, rolul Doamna Warren – „Profesiunea doamnei Warren” de George Bernard Shaw, regia Claudiu Istodor, 2012, cu Teatrul Radu Stanca din Sibiu unde a jucat rolul Arkadina – „Pescăruşul” de A.P. Cehov, regia Andrei Şerban, 2007, cu Teatrul Naţional din Craiova, pentru rolul Clitemnestra – „Orestia” după Sofocle, regia Silviu Purcărete, 1998, sau cu Teatrul Național din Cluj-Napoca unde a interpretat personajul Führerin, în „La ordin, führer!” de Brigitte Schwaiger, în regia lui Mihai Măniuțiu, 2017.

De asemenea, Maia Morgenstern a colaborat cu Teatrul Luni – Compania Teatrul Deschis, pentru spectacolul „Chantan au Lait” după Mircea Dinescu, regie proprie, 1997 şi rolul Chiriţa – „Chiriţa în voiaj” după Vasile Alecsandri, cu Teatrul Metropolis, unde a jucat rolul Amelie – „Jubileul” de Jean-Marie Chevret, regia Radu Beligan, 2012 şi în „Love Stories” de Radu F. Alexandru, regia Claudiu Goga, 2011, cu Compania D`Aya (care a jucat pe terasa „La Motoare”), în rolurile Maitreyi la 60 de ani – „Maitreyi” după Mircea Eliade şi Maitreyi Devi, regia Chris Simion, 2011 şi Master of Ceremony – „Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?” de Horace McCoy, regia Chris Simion, 2007.

În Bucureşti, actriţa a colaborat şi cu alte trei prestigioase instituţii de cultură, cu Teatrul Lucia Sturdza Bulandra, pentru rolurile Doamna T – „Patul lui Procust” după Camil Petrescu, regia Cătălina Buzoianu, 1995, Jenny – „Totul în grădină” de Edward Albee, regia Tudor Mărăscu, 1997, Turandot – „Turandot” de Carlo Gozzi, regia Cătălina Buzoianu, 2000 şi Fata vitregă – „Şase personaje în căutarea unui autor” de Luigi Pirandello, regia Liviu Ciulei, 2005, cu Teatrul Odeon, unde a interpretat personajele Zibelda, Curvă, Ţigancă, Camilla, Infirmieră, Fiica lui Solomon – „Saragosa – 66 de zile”, regia Alexandru Dabija, 1999, Rosa Frohlich zisă Lola Lola – „Îngerul albastru” după Heinrich Mann, regia Răzvan Mazilu, 2001 şi Isadora Duncan – „Când Isadora dansa” de Martin Sherman, regia Răzvan Mazilu, 2012 şi cu Teatrul de Comedie, pentru rolul din „Elixir”, de Eric-Emmanuel Schmitt, regia Marcel Ţop, 2017.


AFP PHOTO / DANIEL MIHAILESCU

Excepţionala noastră actriţă a avut şi numeroase colaborări externe, fiind prezentă, spre exemplu, pe scena sălii Megaron din capitala Greciei, Atena, unde a interpretat rolul Electra – „Electra”de Sofocle, regia Yiannis Margaritis – Olimpiadele Culturale, Atena, 2002 şi toate rolurile feminine – „Lysistrata”de Aristofan, regia Michael Cacoyannis, 2005.

În 2016, pe 14 şi 15 octombrie, Teatrul Schauspielhaus din Graz, Austria, în colaborare cu Festivalul internaţional de artă contemporană „steierischer herbst“  a prezentat premiera austriacă a spectacolului „Empire“ cu Maia Morgenstern, în regia lui Milo Rau. Spectacolul s-a jucat în limbile română, arabă, greacă şi kurdă, cu supratitrări în limba germană şi a reprezentat o producție a IICP — Institutul Internațional al Crimelor Politice, în colaborare cu Zürcher Theater Spektakel din Zürich, Teatrul Schaubühne din Berlin și Festivalul „steierischer herbst“  de la Graz, fiind susținută de Kulturförderung Kanton St. Gallen și Schauspielhaus Graz şi promovată de Institutul Cultural Român de la Viena.

În anul 2012, Maia Morgenstern a devenit manager al Teatrului Evreiesc de Stat din București, poziţie din care îşi dedică experienţa, energia şi pasiunea pentru salvarea culturii, a tradiţiei şi a civilizatiei idiş.

Actriţa a fost prezentă şi în seriale TV în rolurile maica Irina – în Aniela, 2009, Marieta – în Iubire și Onoare (2010-2011) şi Țața Rapidoaica – în Las Fierbinți – 2012-2015.

Maia Morgtenstern a avut o colaborare remarcabilă şi cu Teatrul Naţional Radiofonic, fiind prezentă în distribuţia unor spectacole precum „Vorbiţi esperanto?”, de Valeriu Sârbu, regia Constantin Dinischiotu, „Un om neînsemnat”, de John Galsworthy, regia Răzvan Popa, „Uşa”, de Matei Vişniec, regia Dan Puican, „Troilus şi Cresida”, de William Shakespeare, regia Cristian Munteanu, „Patima Roşie”, de Mihai Sorbul, regia Dan Puican, „În larg”, de Sorana Coroamă Stanca, regia Dan Puican, „Labirintul”, de Fernando Arrabal, regia Cristian Munteanu, „Decameronul”, de Giovanni Boccaccio şi „Familia Popescu în deşert”, de Paul Everac, ambele în regia lui Dan Puican. De asemenea, Maia Morgenstern s-a aflat în distribuţia pieselor de teatru radiofonic „Gaiţele”, de Alexandru Kiriţescu, în regia Mihnea Chelaru, premieră 2002, „Ultima scrisoare”, de Vasili Grossman, regia Gavriil Pinte şi „Clara şi Dinu”, regia Gavriil Pinte, ambele având premiera în anul 2004, „Amedeo Modigliani – Un înger cu chipul grav”, de Sanda Socoliuc şi Vasile Socoliuc, regia Răzvan Popa, premiera 23 octombrie 2007, „Am fost duşman al poporului”, de Lăcrămioara Stoenescu, regia Răzvan Popa, premiera 14 octombrie 2008, „Aiax”, de Hristos Ziatas, regia Vasile Manta, premiera 6 octombrie 2011, „Love Stories”, de Radu F. Alexandru, regia Claudiu Goga, premiera 23 ianuarie 2012, „Albă ca zăpada şi cei şapte pitici”, de Fraţii Grimm, regia Toma Enache, premiera 6 martie 2012, „Carmen – scene de dragoste”, de Prosper Mérimée, regia Toma Enache, premiera 9 octombrie 2012, „Insomniile lui Gregor”, de Nicolae Sirius, regia Vasile Manta, premiera 12 iunie 2014, „Cool” de Mihai Ispirescu, regia artistică Vasile Manta, premiera 2015 sau „Amedeo Modigliani – Un înger cu chipul grav”, în regia lui Răzvan Popa, premiera 2017.

Maia Morgenstern a fost şi membră în juriile unor prestigioase festivaluri internaţionale – Festivalul de la Geneva – în 1995, Festivalul de la Salonic – un an mai târziu, Festivalul de la Angers – în 1998, Festivalul de la Monte Carlo – în anul 2000 şi Carnavalul de la Veneția – în 2014.

Între anii 1983-1999, Maia Morgenstern a fost căsătorită cu actorul Claudiu Istodor, cei doi având un băiat – Tudor Aaron Istodor, născut în anul 1984 -, apoi actriţa a născut o fetiţă – pe Eva Leea Cabiria -, venită pe lume în anul 1999 dintr-o relație neoficializată cu actorul András István Demeter – , iar în anul 2003 s-a recăsătorit cu medicul Dumitru Băltățeanu, cei doi având o fetiţă – Ana Isadora, născută în anul 2003.

Maia Morgenstern a primit, pentru cariera sa artistică absolut fabuloasă, un număr impresionat de premii, titluri şi distincţii: în 1988 – menţiune la Festivalului Naţional de Film de la Costineşti, pentru rolul Maria, din filmul ”Maria şi marea”, în 1990 – premiul UNITER pentru cel mai bun rol feminin, Medeea din ”Trilogia antică”, premiul UCIN pentru rolul din filmul ”Cei care plătesc cu viaţa” şi Premiul Naţional ”Lucia Sturdza Bulandra” pentru cea mai bună actriţă a anului 1990, pentru rolul Medeea, din ”Trilogia antică”, În 1992 – premiul AUR (Asociaţia Umoriştilor Români) pentru rolul din filmul ”Balanța” şi premiul ”Les stars de demain”, la Geneva, pentru ”Cea mai bună actriță” şi Premiul Criticii, pentru acelaşi rol din filmul ”Balanţa”, în 1993 –     premiul Felix (European Film Awards) pentru rolul din filmul ”Balanţa”, premiul UNITER pentru cea mai bună actriţă a anului 1993, pentru rolul Lola, din spectacolul ”Astă seară: Lola Blau”, premiul ”Theatre vivant” al Radio France International pentru cel mai bun spectacol în franceză – ”Teatru descompus”,”Ursul de Argint! la Festivalul Filmului de la Berlin pentru rolul din filmul ”Balanţa”, Premiul Naţional ”Lucia Sturdza Bulandra” pentru cea mai bună actriţă a anului 1993, pentru rolul Haya, din ”Ghetto” şi premiul revistei Flacăra pentru rolul Ioana Nebuna, din ”Cruciada copiilor”. De asemenea,  în 1997, primește premiul ”Irina Răchiţeanu Şirianu” pentru spectacolul ”Dama cu camelii”, în 2004, Parlamentul European de la Strasbourg o desemnează ”Actriţa şi Femeia anului 2003”, în anul 2004 – primește premiul pentru cea mai bună actriţă la Festivalul Emma, Londra, pentru rolul mamei lui Iisus din „Patimile lui Hristos” şi devine societar de onoare al Teatrului Național din Bucureşti, în 2010 – este numită ambasador pentru Alianța Civilizațiilor în România, în 2012 – primește ”Ordinul Artelor și Literelor în grad de Cavaler”, din partea statului francez iar în 2013 – primește Ordinul Regal ”Nihil Sine Deo”.

De asemenea, în anul 2011, chiar de ziua sa, devenea prima femeie care a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Piaţa Timpului din Bucureşti, urmându-le altor personalităţi precum Florin Piersic, Victor Rebengiuc, Radu Beligan şi Amza Pellea. Cu acel prilej, actriţa declara: “Acest moment mă responsabilizează, mă onorează, mă emoţionează, mă face grozav de mândră. Da, sunt mândră, sunt fericită. (…) Este un moment de mare emoţie, un moment al unui bilanţ. Este ziua mea şi poate este unul dintre cele mai frumoase daruri, cadouri, pe care viaţa, pe care în special publicul, colegii de breaslă mi le pot oferi. (…) Acest moment va rămâne în conştiinţa mea, în sufletul meu”.

La 13 noiembrie 2017, Maia Morgenstern a primit titlul de Doctor Honoris Causa Artis al Universităţii de Vest din Timişoara.

Tot în 2017, de Ziua Naţională a României, Primăria Generală a Capitalei a oferit diploma de excelenţă şi cheia oraşului Bucureşti unor personalităţi de excepţie care ne-au marcat existenţa. Este vorba de actriţa Maia Morgenstern, alături de academicienii Constantin Bălăceanu Stolnici, şi Răzvan Theodorescu, soprana Felicia Filip, marea glorie a tenisului mondial Ilie Nastase şi medicul pediatru, prof. dr. Dan Mircea Enescu.

În 2018, Maia Morgenstern a fost distinsă cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Mare Ofițer.

Vizualizări: 11

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

200 state 

(ultimul: Micronesia)

Numar de steaguri: 264

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 42

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. ANTICARIAT LOGOS

http://www.anticariat-logos.ro/

19. ANTICARIAT.NET

http://www.anticariat.net/informatii-contact.php

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor