Mărturii despre ridicarea singurei biserici din anii `70 din oraşul Constanţa

[altmariusistoric]

https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/marturii-despre-ri...

Autor Sînziana Ionescu

Singurul lăcaş de cult construit în oraşul Constanţa în anii `70 a fost Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ din cartierul Berechet. Oamenii şi mai ales preotul lor au fost ameninţaţi însă de comunişti cu dărâmarea bisericii abia construite.

Acum 40 ani, în octombrie 1973, oamenii din cartierul Berechet îşi vedeau un vis cu ochii. Terminaseră de zidit Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“. Dar comuniştii au stopat lucrările, iar preotul a fost luat la întrebări de Securitate. Mai-marii judeţului au vrut chiar să radă biserica abia construită. Salvarea oamenilor a venit de unde se aşteptau mai puţin. Însăşi Elena Ceauşescu a dat aprobarea pentru finalizarea lăcaşului de cult.

A fost singurul construit în oraşul Constanţa, în anii `70. La 1 noiembrie 1967, noul preot din Berechet, părintele Ioan Coman, redacta la maşina de scris un istoric al casei de rugăciuni „Sfântul Ioan Botezătorul“ din cartierul „Elena Pavel“ – aşa cum se numea pe vremea comuniştilor Berechetul. „Populaţia din acest cartier este o lume necăjită venită din toate colţurile Dobrogei şi ale ţării căutând de lucru. Oamenii s-au gospodărit întotdeauna singuri, dorind o parohie a lor“, scria părintele Coman. Şcoala veche din cartier ţinuse loc de biserică, slujbele religioase fiind oficiate într-o sală de clasă. Enoriaşii au pus mână de la mână şi au cumpărat casa unui vecin, pe care au început s-o amenajeze drept casă de rugăciuni.

„Biserica Sf. Ioan Botezătorul s-a construit din iniţiativa preotului Ioan Coman. Părintele a făcut demersuri pentru a exinde acea casă de rugăciune şi a-i da o destinaţie nouă. Practic căsuţa aceea de rugăciune a fost dărâmată şi a fost construită biserica“, relatează preotul Nechita Runcan. Părintele povesteşte că preotul Coman era o fire blajină, fiind apropiat de credincioşi:„Într-un document prin care îi mulţumea Episcopului Chesarie pentru numirea aici, la Sf. Ioan Botezătorul, spunea între altele că enoriaşii i-au făcut o primire extraordinară şi l-a mişcat până la lacrimi dragostea cu care a fost întâmpinat“.

 

Preotul Coman şi-a făcut din construirea bisericii o misiune. În timpurile în care lăcaşuril de cult erau demolate, în cartierul Berechet se înălţa o biserică.

În octombrie 1973, exact acum 40 ani, părintele Ioan Coman îşi vedea visul cu ochii. Lupta cu sistemul i-a adus însă destule necazuri, povestesc enoriaşii. „În primul rând a fost arestat, pe motivul că a cheltuit banii donaţi pentru biserică. Însă părintele avea chitanţe tăiate şi pentru suma de 50 de bani. Fiind interogat şi verificat de poliţie, s-a descoperit nevinovăţia lui, poliţiştii spunându-i:«Şi de 50 de bani ai tăiat chitanţa, popo!».

La poliţie a fost ţinut de seara până la două noaptea. De supărare, a doua zi părintele a plecat la braserie şi a băut două pahare de coniac. Dar părintele a fost dat afară şi din serviciu. Timp de 6 luni el nu a mai slujit, întreţinându-se din pensia soţiei, care era de 1400 lei. Ea fusese învăţătoare...“, a istorisit la un moment dat una dintre cele mai vârstnice locatare ale cartierului, Maria Radu. Dar piedicile puse preotului nu s-au oprit aici. După ce biserica a fost ridicată şi tencuită, prim-secretarul Vasile Vâlcu a insistat ca pe locul respectiv să se înfiinţeze un cinematograf. Salvarea a venit de unde oamenii se aşteptau mai puţin:chiar de la Cabinetul nr. 2 al PCR, de la Elena Ceauşescu.

„Fiica părintelui Coman, care era farmacistă, avea o prietenă care era colegă cu Zoia, fiica soţilor Ceauşescu. Datorită acestei relaţii, preotul a obţinut o semnătură de aprobare, chiar din partea Elenei Ceauşescu. Doar aşa a fost lăsat în pace, reuşind să ducă la bun sfârşit construirea bisericii“, mai spusese Maria Radu.

Ridicarea unei biserici în perioada comunistă poate părea de neconceput pentru toţi cei care au trăit acea epocă, în care ateismul ajunsese la rang de religie de stat. Însă Biserica «Sfântul Ioan Botezătorul » din Constanţa este o fericită excepţie de la regulă! Tenacitatea micii comunităţi de suflete însetate de Cuvântul lui Dumnezeu a fost răsplătită. Astfel a apărut iniţial o modestă casă de rugăciune. Apoi, prin eforturi şi jertfe spirituale, după lungi demersuri, interogări la Securitate, preotul Ioan Coman, cu sprijinul enoriaşilor, reuşeşte să ridice biserica atât de dorită de oamenii din cartier“, arată profesoara de religie Marinica Târziu, cea care a refăcut istoricul lăcaşului de cult.

Împreună cu elevii săi de la Colegiul Tehnic Vasile Pârvan, profesoara Târziu a documentat naşterea parohiei din cartierul muncitoresc situat lângă calea ferată Constanţa – Bucureşti. Toată cercetarea din arhive, de pe teren şi mărturiile adunate de la oamenii care au contribuit la ridicarea bisericii au fost strânse într-un proiect de istorie orală intitulat „Valori moral-spirituale în comunitatea mea:Biserica Sfântul Ioan Botezătorul“.

Acesta face parte dintr-un proiect mai amplu, numit „Trecutul de lângă noi. Istoria orală a comunităţilor locale“ şi implementat de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, prin Institutul de Istorie Orală a Facultăţii de Istorie şi Filosofie. Profesoara Marinica Târziu a fost selectată pentru a participa la acest proiect organizat prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013. În urma selecţiei din anul 2013, din judeţul Constanţa s-a mai calificat profesoara Veronica Elena Oprean de la Colegiul Naţional Mihai Eminescu. În aceste zile, munca de documentare a elevilor constănţeni şi a dascălilor care i-au coordonat este evaluată de o echipă venită special de la Cluj-Napoca. Prof. conf. dr. Valentin Orga, dr. Iulia Pop şi drd. Adrian Boda de la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca vor afla de la ei istoria unei mici biserici de cartier din Constanţa, ridicate de nişte oameni cu suflet mare, în ciuda unui regim asupritor.

În curtea lăcaşului de cult din Berechet, oamenii se închină acum la crucea comemorativă cu poza părintelui Ioan Coman. Pe cruce sunt trecuţi anii în care el le-a păstorit comunitatea:1971-1975. Puţini la număr, dar destui cât să schimbe soarta unei comunităţi întregi.

 

 

 

 

Sursa:www.adevarul.ro