Toate cele văzute şi nevăzute sunt create din nimic în timp de Sfânta Treime, adică de Tatăl prin Fiul în Duhul Sfânt. Potrivit rânduielii pline de înţelepciune a lui Dumnezeu, întâi a fost creată lumea nevăzută, apoi lumea văzută, cu materia ei amorfă, din care, prin Cuvânt, El va zidi succesiv „întâi un lucru dintre făpturi, după cel dintâi altul, după aceasta iarăşi altul, iar după toate, omul” (Sfântul Grigorie Palama).
Dumnezeu a creat lumea potrivit planului pe care l-a gândit din eternitate, în care se cuprinde raţionalitatea generală a celor create, cu toate genurile şi speciile lor particulare, concepute în mod unitar. Acest plan veşnic al lui Dumnezeu a devenit realitate văzută, după vrerea Tatălui, prin lucrarea Logosului, în Duhul Sfânt. Cartea Facerii ne spune că Dumnezeu a făcut cerul şi pământul, că pământul era netocmit şi gol, întuneric era deasupra adâncului şi Duhul lui Dumnezeu Se purta pe deasupra apelor (1, 1-3).
Sfântul Vasile cel Mare interpretează purtarea Duhului pe deasupra apelor în sensul că puterile de întreţinere a vieţii, care sunt adăpostite în ape, sunt pregătite de Duhul Sfânt. Apa asupra căreia lucrează Duhul lui Dumnezeu este cea prin care se vor face toate. Din lucrarea Duhului Sfânt asupra apei au luat fiinţă în Fiul. „Pentru că întru El au fost făcute toate, cele din ceruri şi cele de pe pământ, cele văzute, şi cele nevăzute, fie tronuri, fie domnii, fie începătorii, fie stăpânii. Toate s-au făcut prin El şi pentru El” (Coloseni 1, 16). Omul a fost creat în mod special, cu vrerea Tatălui, după chipul Fiului, prin lucrarea Sfântului Duh. Dumnezeu a creat lumea în şase zile, iar în a şaptea zi S-a odihnit, sfinţind-o pe aceasta.
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius