Liturgia Orelor - 22 aprilie 2010

[altmariustotal ortodox]

Joi din săptămâna a III-a a Paştelui - Laudele

IMNUL Sfinţi şi îngeri laolaltă, în lăcaşurile-nalte, În cântări de veselie şi în imnuri să tresalte. Cu natura îmbrăcată în veşmântul alb de floare, Să se bucure tot omul azi, la marea sărbătoare. Precum leului nu poate nimenea să-i stea în cale, Lui Cristos nu pot să-i steie duhurile infernale. Glasul lui de biruinţă peste ţări şi mări răsună, La toţi morţii din morminte el anunţă vestea bună. Când infernul lacom prada o înghite, se înşeală; E constrâns să dea afară ce fusese doar momeală. Înviind, lăcaşul morţii Domnul vieţii îl despoaie; Liberate din robie, îl urmează lungi convoaie. Cât de mare şi puternic e slăvitul nostru Rege Ce-a putut, închis în groapă, lanţul morţii să-l dezlege! Cât de vrednică de cinste-i mâna sa biruitoare Ce-a făcut o-mpărăţie şi-un popor dintre popoare! Către Domnul şi-mpăratul să-ndreptăm a noastră rugă, Ca din viaţa noastră răul şi păcatul să-l distrugă, Cu puterea ta, Cristoase, ne îmbracă, ne pătrunde, Să-ţi urmăm învăţătura totdeauna, orişiunde. Tu primeşte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-ţi aducem azi cu toţii pentru sfânta înviere. Pentru Tatăl, de asemeni, glasul nostru azi răsună, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibă împreună. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Vom cânta dănţuind: Toate izvoarele mele sunt în tine, cetate a lui Dumnezeu, aleluia! Psalmul 86 (87) Cetatea Ierusalimului - mama tuturor neamurilor Ierusalimul cel de sus este liber şi este mama noastră (Gal 4,26). 1 Întrucât temeliile sale sunt pe munţii cei sfinţi, † 2 Domnul iubeşte porţile Sionului * mai mult decât toate locuinţele lui Iacob. 3 Lucruri măreţe s-au spus despre tine, * cetate a lui Dumnezeu. 4 Voi aminti de Rahab şi de Babilon printre cei care mă cunosc; † iată, filistenii, Tirul şi Etiopia * s-au născut acolo. 5 Se va spune despre Sion: „Şi acesta, şi acela s-au născut într-însul * şi însuşi Cel Preaînalt îl întăreşte”. 6 Domnul scrie în cartea popoarelor: * „Aceştia s-au născut acolo”. 7 Iar ei dansează şi cântă: * „Toate izvoarele mele sunt în tine”. Ant. Vom cânta dănţuind: Toate izvoarele mele sunt în tine, cetate a lui Dumnezeu, aleluia! Ant. 2 Ca un păstor va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său, aleluia! Cântarea Is 40,10-17 Păstorul cel bun: Dumnezeu cel preaînalt şi preaînţelept Iată, vin curând şi răsplata mea este cu mine (Ap 22,12). 10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere * şi braţul lui stăpâneşte: iată, răsplata lui este cu el * şi rodul izbânzii merge înaintea lui. 11 Precum păstorul îşi paşte turma, † cu braţul său adună mieii şi îi ridică la pieptul lui * şi are grijă de cele ce alăptează. 12 Cine a măsurat apele în căuşul palmei şi a întins cerurile cu braţul său, † cu baniţa a drămuit pulberea pământului, * a cântărit munţii şi dealurile cu balanţa? 13 Cine a călăuzit duhul Domnului * şi cine i-a fost sfetnic? 14 Cu cine a stat la sfat ca să-l înveţe * şi să-i dezvăluie calea dreptăţii, să-i descopere ştiinţa * şi să-i arate calea priceperii? 15 Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă dintr-o găleată † şi au valoare cât un fir de nisip pe un cântar; * iată, insulele sunt toate ca un fir de praf! 16 Libanul nu-i de ajuns ca să aprindă focul, * şi pentru arderile de tot nu-s de ajuns toate animalele sale. 17 Toate neamurile sunt ca şi cum nu ar fi în faţa lui; * sunt socotite de el ca nimicnicie şi deşertăciune! Ant. Ca un păstor va aduna mieii şi-i va ridica la pieptul său, aleluia! Ant. 3 Mare este Domnul în Sion şi preaînălţat peste toate popoarele, aleluia! Psalmul 98 (99) Sfânt este Domnul, Dumnezeul nostru Tu, care şezi peste heruvimi, ai schimbat starea cea rea a pământului când te-ai făcut asemenea nouă (sf. Atanasiu). 1 Domnul stăpâneşte: să tremure popoarele; * el şade peste heruvimi: să se cutremure pământul. 2 Mare este Domnul în Sion * şi preaînălţat peste toate popoarele. 3 Să laude numele tău mare şi înfricoşător, * pentru că este sfânt! 4 Regele puternic iubeşte dreptatea: † tu ai hotărât ceea ce este drept, * tu exerciţi în Iacob judecata şi dreptatea. 5 Preamăriţi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru, † aruncaţi-vă la picioarele tronului său, * căci el este sfânt! 6 Moise şi Aron, dintre preoţii lui, † şi Samuel, dintre cei care invocau numele Domnului, * îl chemau pe Domnul şi el îi asculta. 7 El le-a vorbit din coloana de nor, † iar ei au păzit hotărârile lui * şi legea pe care le-a dat-o. 8 Doamne, Dumnezeul nostru, tu i-ai ascultat: † ai fost pentru ei un Dumnezeu care iartă, * dar i-ai pedepsit pentru greşeli. 9 Preamăriţi-l pe Domnul, Dumnezeul nostru, † şi adoraţi-l pe muntele lui cel sfânt, * căci Domnul, Dumnezeul nostru, este sfânt! Ant. Mare este Domnul în Sion şi preaînălţat peste toate popoarele, aleluia! LECTURA SCURTĂ (Rom 8,10-11) Dacă Cristos este în voi, deşi trupul este supus morţii din cauza păcatului, Duhul este viaţă datorită dreptăţii. Dacă Duhul celui care l-a înviat pe Isus Cristos din morţi locuieşte în voi, cel care l-a înviat pe Cristos din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare prin Duhul lui care locuieşte în voi. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul din mormânt a înviat. * Aleluia, aleluia! Domnul. V. Care pentru noi pe cruce a atârnat. * Aleluia, aleluia! Slavă Tatălui. Domnul. Ant. la Benedictus Adevăr, adevăr vă spun: cel care crede în mine are viaţă veşnică, aleluia! Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Adevăr, adevăr vă spun: cel care crede în mine are viaţă veşnică, aleluia! RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să ne închinăm lui Cristos, care, înviind, este pururi prezent în Biserica sa, şi să-l invocăm: Rămâi cu noi, Doamne! Doamne Isuse, triumfător asupra păcatului şi a morţii, – fii în mijlocul nostru, tu, care trăieşti în vecii vecilor! Vino la noi cu puterea ta nebiruită – şi arată inimilor noastre bunătatea lui Dumnezeu! Ajută omenirea măcinată de dezbinare, – tu, care singur ai puterea de a reînnoi şi a împăca sufletele! Întăreşte credinţa noastră în biruinţa ta finală – şi înviorează-ne cu speranţa venirii tale! Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic şi veşnic, dă-ne harul să căutăm mai intens iubirea ta, pe care cu îndurare ne-ai dezvăluit-o mai adânc în aceste zile, pentru ca, eliberaţi de întunericul greşelii, să îmbrăţişăm cu mai mare tărie învăţăturile adevărului tău. Prin Domnul.

sus

Joi din săptămâna a III-a a Paştelui - Ora Medie IMNUL Ora a treia Ni se-nalţă iarăşi glasul Către cer, căci este ceasul Când Cristos, cu crucea-n spate, Drumul morţii îl străbate. Vina lumii cea fatală, Suferind, Cristos o spală Şi deschide omenirii Timpul nou al mântuirii. De asemeni, este ora Când Promisul tuturora, Duhul Sfânt, întâia oară La Ierusalim coboară. Ale tale slugi supuse Slavă îţi aduc, Isuse. Tată, cinste-n veci să-ţi fie, Duhule, mărire ţie. Amin. Ora a şasea Toţi lui Dumnezeu cel mare Să-i aducem închinare; Nu-i nimic mai sfânt pe lume Ca în veci slăvitu-i nume. Este ora cea obscură, Când sărmana creatură, Pradă unei uri perfide, Creatorul şi-l ucide. Marea crimă ne constrânge Să vărsăm lacrimi de sânge Şi să stingem oarba ură Cu a dragostei căldură. Ale tale slugi supuse Slavă îţi aduc, Isuse. Tată, cinste-n veci să-ţi fie, Duhule, mărire ţie. Amin. Ora a noua Când Stăpânul vieţii moare, Sus se stinge sfântul soare; Însă crucea pe-o colină Răspândeşte-n jur lumină. Moartea Domnului pe cruce Viaţă morţilor le-aduce. Moartea nu mai e stăpână Peste morţii din ţărână. A-nceput o eră nouă, Bucuria, ca o rouă A-nălţimilor eterne, Peste inimi se aşterne. Ale tale slugi supuse Slavă îţi aduc, Isuse. Tată, cinste-n veci să-ţi fie, Duhule, mărire ţie. Amin. PSALMODIA Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Psalmul 118 (119),113-120 XV (Samek) 113 Urăsc oamenii cu două feţe, * legea ta eu o iubesc. 114 Tu eşti locul meu de refugiu şi scutul meu, * mi-am pus toată speranţa în cuvântul tău. 115 Îndepărtaţi-vă de la mine, toţi cei răi; * eu voi păzi poruncile Dumnezeului meu. 116 Fii ajutorul meu, după făgăduinţa ta, ca să trăiesc, * şi nădejdea mea nu o dezamăgi. 117 Susţine-mă şi voi fi mântuit, * şi-mi voi găsi neîncetat bucuria în orânduirile tale. 118 Tu îi dispreţuieşti pe toţi cei care se îndepărtează de la orânduirile tale, * pentru că planurile lor sunt doar minciună. 119 Ca cenuşa sunt înaintea ta toţi păcătoşii pământului: * de aceea am iubit învăţăturile tale. 120 Îmi tremură carnea de frica ta * şi mă tem de judecăţile tale. Psalmul 78 (79),1-5.8-11.13 Plângere asupra Ierusalimului Dacă ai fi cunoscut şi tu... cele ce-ţi sunt spre pace! (Lc 19,42). 1 Dumnezeule, popoarele păgâne au năvălit în moştenirea ta, † au pângărit templul tău cel sfânt * şi au prefăcut Ierusalimul în ruine. 2 Trupurile neînsufleţite ale slujitorilor tăi † le-au dat ca hrană păsărilor cerului, * şi carnea credincioşilor tăi au dat-o fiarelor pământului. 3 Le-au vărsat sângele ca apa împrejurul Ierusalimului, * şi n-a fost nimeni ca să-i îngroape. 4 Am ajuns de ocara vecinilor noştri, * de batjocura şi râsul celor care ne înconjoară. 5 Până când, Doamne, te vei mânia? † La nesfârşit? * Cât timp va mai arde gelozia ta ca focul? 8 Nu mai lua în seamă împotriva noastră greşelile părinţilor noştri, † ci să ne întâmpine degrabă îndurarea ta, * căci suntem cu totul lipsiţi de putere. 9 Ajută-ne, Dumnezeul mântuirii noastre, * pentru slava numelui tău! Eliberează-ne şi iartă-ne păcatele, * de dragul numelui tău. 10 De ce să spună păgânii: * „Unde este Dumnezeul lor?” Să se cunoască între popoare răzbunarea înaintea ochilor noştri, * pentru sângele vărsat al slujitorilor tăi. 11 Să ajungă până la tine gemetele celor prinşi în război; † scapă-i cu braţul tău puternic * pe cei condamnaţi la moarte. 13 Iar noi, poporul tău şi turma păşunii tale, te vom lăuda în veci † şi vom vesti lauda ta * din generaţie în generaţie. Psalmul 79 (80) Vizitează, Doamne, via ta Vino, Doamne Isuse! (Ap 22,20). 2 Păstor al lui Israel, ascultă, † tu, care-l călăuzeşti pe Iosif ca pe o turmă, * tu, care şezi peste heruvimi, arată-te în strălucirea ta; 3 arată-ţi puterea în faţa lui Efraim, Beniamin şi Manase * şi vino să ne mântuieşti. 4 Dumnezeule, fă-ne să ne întoarcem, * fă să strălucească faţa ta şi vom fi mântuiţi! 5 Doamne, Dumnezeul oştirilor, † cât va dura mânia ta, * fără a ţine seamă de rugăciunea poporului tău? 6 Tu ne-ai hrănit cu pâinea suspinelor * şi ne-ai adăpat din belşug cu lacrimi. 7 Ne-ai făcut de batjocura vecinilor noştri * şi duşmanii noştri râd de noi. 8 Dumnezeul oştirilor, fă-ne să ne întoarcem, * fă să strălucească faţa ta şi vom fi mântuiţi! 9 Tu ai scos o vie din Egipt * şi ai alungat popoare, ca s-o sădeşti. 10 Ai pregătit terenul pentru ea, * i-ai înfipt rădăcinile şi ea a umplut pământul. 11 S-au acoperit munţii de umbra ei * şi de ramurile ei, cedrii lui Dumnezeu. 12 I-ai întins mlădiţele până la mare * şi lăstarii ei ajungeau până la fluviu. 13 Pentru ce i-ai smuls acum gardul, * încât toţi trecătorii o jefuiesc? 14 O pustieşte mistreţul din pădure * şi o pasc animalele sălbatice. 15 Dumnezeul oştirilor, întoarce-te! † Priveşte din cer şi vezi, * vizitează via aceasta. 16 Ocroteşte ceea ce a plantat dreapta ta * şi pe fiul omului pe care l-ai întărit pentru tine. 17 Cei care au ars-o cu foc ca pe gunoi * să piară la ameninţarea feţei tale. 18 Mâna ta să fie peste omul dreptei tale, * peste fiul omului pe care l-ai întărit pentru tine. 19 Atunci nu ne vom mai îndepărta de tine, † tu ne vei da viaţă * şi vom invoca numele tău. 20 Doamne, Dumnezeul oştirilor, fă-ne să ne întoarcem, * fă să strălucească faţa ta şi vom fi mântuiţi! Ant. Aleluia, aleluia, aleluia! Ora a treia LECTURA SCURTĂ (1Cor 12,13) Noi toţi am fost botezaţi într-un singur Duh spre a forma un singur trup, fie iudei, fie greci, fie sclavi, fie liberi, şi toţi am fost adăpaţi într-un singur Duh. V. Domnul a înviat cu adevărat, aleluia! R. Şi i s-a arătat lui Simon, aleluia! Ora a şasea LECTURA SCURTĂ (Tit 3,5b-7) Dumnezeu ne-a mântuit prin baia renaşterii şi reînnoirii Duhului Sfânt, pe care l-a revărsat din belşug asupra noastră prin Isus Cristos, mântuitorul nostru, pentru ca, justificaţi prin harul lui, să devenim în speranţă moştenitori ai vieţii veşnice. V. S-au bucurat ucenicii, aleluia! R. Văzându-l pe Domnul, aleluia! Ora a noua LECTURA SCURTĂ (Cf. Col 1,12-14) Să-i aducem mulţumire Tatălui care ne-a învrednicit să avem parte de moştenirea sfinţilor în lumină. El ne-a eliberat de sub puterea întunericului şi ne-a strămutat în împărăţia Fiului iubirii sale. În el avem răscumpărarea, iertarea păcatelor. V. Rămâi cu noi, Doamne, aleluia! R. Căci s-a făcut seară, aleluia! Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic şi veşnic, dă-ne harul să căutăm mai intens iubirea ta, pe care cu îndurare ne-ai dezvăluit-o mai adânc în aceste zile, pentru ca, eliberaţi de întunericul greşelii, să îmbrăţişăm cu mai mare tărie învăţăturile adevărului tău. Prin Domnul. sus

Joi din săptămâna a III-a a Paştelui - Vesperele IMNUL O, Cristoase, Rege-al nostru, ce domneşti de mai-nainte De toţi vecii, sus în ceruri, lângă veşnicul Părinte, Din nimic scoţând o lume, l-ai zidit pe om din tină Şi ţi-ai pus într-însul chipul şi imaginea divină. Dar duşmanul şi vicleanul îl momeşte, îl înşeală, Îl atrage în ispită, îl împinge în greşeală. De aceea, vii în lume şi te naşti dintr-o Fecioară, Cu un trup menit să-ndure chinul crucii şi să moară. Mori pe cruce în durere, ca această sfântă moarte Să ne-aducă împăcarea şi la viaţă să ne poarte. Înviind din morţi, Isuse, viaţa ta ai pus-o-n apă: E botezul ce din lanţul morţii veşnice ne scapă. Ai gustat din plin amarul, pân-la fund sorbind paharul, Biciuit, cu crucea-n spate, ai urcat, gemând, Calvarul. Ai plătit cu preţ de sânge pentru propria făptură, Ca s-o vezi eliberată, preţul fără de măsură. Din mormântul negru, Tatăl, cu puterea sa te scoase Şi te-a pus pe tron de slavă şi te-a-ncoronat, Cristoase. Orice om de-acuma poate să râvnească şi să spere Că prin tine va ajunge la slăvita înviere. Tu primeşte-ne, Cristoase, cântul inimii sincere Ce-ţi aducem azi cu toţii pentru sfânta înviere. Pentru Tatăl, de asemeni, glasul nostru azi răsună, Duhul Sfânt, prin cântul nostru, cinste aibă împreună. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său, aleluia! Psalmul 131 (132) Făgăduinţele dumnezeieşti făcute casei lui David Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său (Lc 1,32). I 1 Aminteşte-ţi, Doamne, de David * şi de toate suferinţele sale! 2 Cum a jurat Domnului * şi a făcut această promisiune către Cel Atotputernic al lui Iacob: 3 „Nu voi intra sub acoperişul casei mele, * nu voi urca în patul meu să mă odihnesc, 4 nu voi da somn ochilor mei, * nici odihnă pleoapelor mele, 5 până când nu voi găsi un loc pentru Domnul, * o locuinţă pentru Cel Atotputernic al lui Iacob”. 6 Iată, am aflat că este în Efrata, * l-am găsit în câmpiile Iaarului. 7 Să intrăm în locuinţa lui, * să ne aruncăm la pământ la picioarele sale. 8 Ridică-te, Doamne, şi vino în locul tău de odihnă, * tu şi chivotul puterii tale! 9 Preoţii tăi să se îmbrace în dreptate * şi credincioşii tăi să tresalte de bucurie. 10 De dragul slujitorului tău, David, * nu-ţi întoarce faţa de la unsul tău! Ant. Domnul Dumnezeu îi va da tronul lui David, tatăl său, aleluia! Ant. 2 Isus Cristos este singurul stăpânitor, Regele regilor şi Domnul tuturor domnilor, aleluia! II 11 Domnul i-a jurat lui David într-adevăr * şi nu-şi va retrage cuvântul: „Din rodul trupului tău * voi pune pe tronul tău. 12 Dacă fiii tăi vor păzi legământul meu † şi poruncile pe care le-am dat, * atunci şi fiii lor vor sta din neam în neam pe tronul tău”. 13 Pentru că Domnul a ales Sionul * şi a voit să fie locuinţa lui: 14 „Acesta este locul meu de odihnă pentru totdeauna, * aici voi locui, pentru că lucrul acesta îl doresc”. 15 Voi binecuvânta din plin roadele lui * şi voi sătura pe săracii lui cu pâine. 16 Voi îmbrăca pe preoţii lui cu mântuire, * şi credincioşii lui vor cânta de bucurie. 17 Acolo voi face să odrăslească puterea lui David, * voi pregăti o lumină pentru unsul meu. 18 Îi voi acoperi cu ruşine pe duşmanii lui, * dar peste el va străluci coroana”. Ant. Isus Cristos este singurul stăpânitor, Regele regilor şi Domnul tuturor domnilor, aleluia! Ant. 3 Cine este ca tine printre cei puternici, Doamne? Cine este asemenea ţie, minunat în sfinţenie? Aleluia! Cântarea Ap 11,17-18; 12,10b-12a Judecata lui Dumnezeu 17 Îţi mulţumim ţie, * Doamne, Dumnezeule atotputernic, cel care eşti şi care erai, * căci ai luat în mână puterea ta cea mare şi ai început să domneşti. 18 Şi s-au mâniat neamurile, * dar a venit mânia ta şi timpul să-i judeci pe cei morţi şi să dai răsplata slujitorilor tăi, profeţilor şi sfinţilor, * şi celor ce se tem de numele tău, mici şi mari. 12,10b A venit acum mântuirea şi puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru * şi puterea Unsului său, căci a fost alungat acuzatorul fraţilor noştri, * care îi acuza în faţa Dumnezeului nostru zi şi noapte. 11 Iar ei l-au învins prin sângele Mielului * şi prin cuvântul mărturiei lor; şi nu şi-au iubit viaţa, * până la moarte. 12a De aceea, bucuraţi-vă, cerurilor, * şi voi, care locuiţi în ele! Ant. Cine este ca tine printre cei puternici, Doamne? Cine este asemenea ţie, minunat în sfinţenie? Aleluia! LECTURA SCURTĂ (1Pt 3,18.21b-22) Cristos a suferit o dată pentru păcate, el, cel drept, pentru cei nedrepţi, ca să vă ducă la Dumnezeu, dat la moarte în ceea ce priveşte trupul, dar înviat prin Duh. Şi voi aţi fost acum mântuiţi nu printr-o ştergere a necurăţiei trupului, ci printr-o invocare de la Dumnezeu a unei conştiinţe curate prin învierea lui Isus Cristos, care, după ce s-a înălţat la cer, este la dreapta lui Dumnezeu şi îi sunt supuşi îngerii, stăpânirile şi puterile. RESPONSORIUL SCURT R. S-au bucurat ucenicii. * Aleluia, aleluia! S-au bucurat. V. Văzându-l pe Domnul. * Aleluia, aleluia! Slavă Tatălui. S-au bucurat. Ant. la Magnificat Eu sunt pâinea cea vie, care am coborât din cer. De va mânca cineva din pâinea aceasta, va trăi în veci; iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viaţa lumii, aleluia! Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era la început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Eu sunt pâinea cea vie, care am coborât din cer. De va mânca cineva din pâinea aceasta, va trăi în veci; iar pâinea pe care o voi da eu este trupul meu pentru viaţa lumii, aleluia! RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să-l lăudăm cu bucurie pe Cristos, care a înviat din morţi, pârga celor adormiţi, şi să-l rugăm: Doamne, care ai înviat din morţi, ascultă-ne! Adu-ţi aminte, Cristoase, de Biserica ta sfântă, pe care ai zidit-o pe temelia apostolilor şi ai răspândit-o până la marginile pământului, – şi peste toţi cei care cred în tine să fie binecuvântarea ta! Tu, care eşti medicul trupurilor şi al sufletelor noastre, – cercetează-ne şi mântuieşte-ne cu îndurarea ta! Alină-i şi întăreşte-i pe cei neputincioşi – şi eliberează-i de orice slăbiciune! Ajută-i pe cei copleşiţi de nelinişte şi apăsare – şi sprijină-i cu îndurare pe cei chinuiţi de lipsuri! Tu, care, prin crucea şi învierea ta le-ai deschis tuturor calea nemuririi, – dăruieşte fraţilor noştri răposaţi bucuria împărăţiei tale! Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic şi veşnic, dă-ne harul să căutăm mai intens iubirea ta, pe care cu îndurare ne-ai dezvăluit-o mai adânc în aceste zile, pentru ca, eliberaţi de întunericul greşelii, să îmbrăţişăm cu mai mare tărie învăţăturile adevărului tău. Prin Domnul