Liturgia Orelor - 21 decembrie 2010

[altmariustotal catolic]

21 decembrie - Laudele

Imnul Ne spun profeţii, rând pe rând, Că Domnul vine în curând, Că, după plânset şi suspin, Îndată timpuri bune vin. Dispare noaptea, aşadar, Şi zorii zilei noi apar; Când norii-l plouă pe cel drept, Se sting tristeţile în piept. Când ai venit, Isuse, -ntâi Şi-ai vrut în lume să rămâi, Nu ai venit să pedepseşti, Ci să alini, să mântuieşti. Dar vei veni cu sfinţii tăi Din nou, să-i judeci pe cei răi Şi-n focul veşnic să-i arunci, La chinuri grele şi la munci. Şi, totodată, celor buni Vei aşeza pe frunţi cununi. La judecata de apoi Isuse, -ndură-te de noi. Căci noi dorim, dorim nespus Să te privim în ceruri sus. Vederea chipului tău sfânt Să se prefacă-n veşnic cânt. Amin. Psalmodia Antifona 1 Domnul iese din lăcaşul său sfânt: vine să mântuiască poporul său. Psalmul 100 (101) Hotărârile unui rege evlavios Dacă mă iubiţi, veţi ţine poruncile mele (In 14,15). 1 Voi cânta bunătatea şi dreptatea, * voi înălţa imnuri către tine, Doamne. 2 Vreau să merg cu înţelepciune pe calea nevinovăţiei; * când vei veni la mine? Voi umbla în curăţia inimii mele * înăuntrul casei mele. 3 Nu-mi voi îndrepta privirea spre nici un lucru rău, † îl urăsc pe cel care face răul * şi nu se va apropia de mine. 4 Va fi departe de mine inima perversă; * şi nu vreau să-l cunosc pe cel rău. 5 Pe cel care calomniază în ascuns pe aproapele său * îl voi nimici! Pe cel cu privirea trufaşă şi cu inima îngâmfată * nu-l pot tolera. 6 Ochii mei se vor îndrepta către cei fideli din ţară, † ca să locuiască împreună cu mine. * Cel care umblă pe calea nevinovăţiei, acela îmi va sluji. 7 Nu va locui înăuntrul casei mele cel care practică înşelăciunea; * cel care spune minciuni nu va sta înaintea ochilor mei. 8 În fiecare dimineaţă îi voi face să dispară pe toţi păcătoşii de pe pământ, * ca să-i stârpesc din cetatea Domnului pe toţi cei ce săvârşesc fărădelegea. Ant. Domnul iese din lăcaşul său sfânt: vine să mântuiască poporul său. Antifona 2 Cetatea tăriei noastre este Sionul. Mântuitorul va fi în ea zid şi întărire. Deschideţi porţile căci cu noi este Dumnezeu, aleluia. Cântarea Dan 3,26.27.29.34-41 Rugăciunea lui Azaria în cuptorul de foc Faceţi pocăinţă şi convertiţi-vă, ca să fie iertate păca- tele voastre! (Fap 3,19). 26 Binecuvântat eşti, Doamne, Dumnezeul părinţilor noştri, * şi lăudat şi preamărit este numele tău în veci, 27 căci eşti drept * în toate câte ne-ai făcut. 29 Cu adevărat am păcătuit şi am săvârşit fărădelege * şi am greşit în toate îndepărtându-ne de tine. 34 De dragul numelui tău te rugăm, nu ne părăsi pentru totdeauna * şi nu rupe legământul tău, 35 nu îndepărta îndurarea ta de la noi, † de dragul lui Abraham, prietenul tău, * şi al lui Isaac, slujitorul tău, şi al lui Israel, sfântul tău, 36 cărora le-ai spus că vei înmulţi seminţia lor * precum stelele cerului şi precum nisipul de pe ţărmul mării. 37 Căci am ajuns, Doamne, mai mici decât toate neamurile * şi suntem înjosiţi astăzi pe tot pământul, pentru păcatele noastre; 38 şi nu este în vremea noastră † nici căpetenie, nici profet şi nici conducător, * nici ardere de tot, nici jertfă, nici prinos, nici jertfă de miresme plăcute, † nici loc pentru a aduce pârga înaintea ta, * ca să putem afla îndurare. 39 Dar cu suflet înfrânt şi în duh de umilinţă † să fim primiţi de tine * ca o ardere de tot de berbeci şi tauri 40 şi ca zeci de mii de miei graşi. Aşa să fie jertfa noastră astăzi înaintea ta, † iar tu desăvârşeşte-i pe cei ce te urmează, * căci nu vor fi făcuţi de ruşine cei care se încred în tine. 41 Şi acum te urmăm din toată inima, * căutăm faţa ta şi ne temem de tine. Ant. Cetatea tăriei noastre este Sionul. Mântuitorul va fi în ea zid şi întărire. Deschideţi porţile căci cu noi este Dumnezeu, aleluia. Antifona 3 Să cunoaştem, Doamne, pe pământ calea ta şi în toate neamurile, mântuirea ta. Psalmul 143 (144),1-10 Pentru biruinţă şi pace Toate le pot în acela care mă întăreşte (Fil 4,13). 1 Binecuvântat să fie Domnul, stânca mea! † El îmi deprinde mâinile la luptă * şi degetele pentru bătălie. 2 El este aliatul meu fidel şi tăria mea, * turnul meu de apărare şi eliberatorul meu. El este scutul meu în care mă încred, * el îmi dă în stăpânire poporul. 3 Doamne, ce este omul, că te îngrijeşti de el, * sau fiul omului că îl iei în seamă? 4 Omul este ca o suflare, * zilele lui sunt ca umbra care trece. 5 Doamne, apleacă cerurile tale şi coboară, * atinge-te de munţi şi vor fumega. 6 Sloboade fulgerele tale şi împrăştie-i; * trimite săgeţile tale şi pune-i pe fugă! 7 Întinde mâinile tale din înălţimi şi eliberează-mă, † salvează-mă de apele cele mari, * din mâna fiilor celor străini, 8 căci gurile lor spun minciună * şi, ridicând mâna dreaptă, jură fals. 9 Dumnezeule, îţi voi cânta un cântec nou, * pe harpa cu zece strune voi cânta pentru tine, 10 pentru tine, care îi mântuieşti pe regi, * care îl eliberezi pe David, slujitorul tău, de sabia celui rău. Ant. Să cunoaştem, Doamne, pe pământ calea ta şi în toate neamurile, mântuirea ta. Lectura scurtă (Is 7,14b-15) Iată, fecioara va zămisli şi va naşte un fiu şi-i va pune numele Emanuel. Unt şi miere va mânca până când va şti să dea la o parte răul şi să aleagă binele. Responsoriul scurt R. Asupra ta, Ierusalime, * va răsări Domnul. Asupra ta. V. Şi gloria lui se va arăta în mijlocul tău; * va răsări Domnul. Slavă Tatălui. Asupra ta. Ant. la Benedictus Nu vă temeţi, căci în ziua a cincea va veni la voi Domnul nostru. Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Nu vă temeţi, căci în ziua a cincea va veni la voi Domnul nostru. Rugăciunea universală Fraţilor preaiubiţi, să ne rugăm Domnului nostru Isus Cristos, care, în îndurarea sa, vine la noi: Vino, Doamne Isuse! Tu, care născut din Tatăl, ai venit să îmbraci veşmântul firii noastre omeneşti, – eliberează-ne de întinarea păcatului. Tu, care la a doua venire, îţi vei arăta slava asupra celor aleşi, – vino acum la noi, păcătoşii, cu blândeţe şi milostivire. Doamne Cristoase, gloria noastră este să te lăudăm: – vino şi ne vizitează cu mântuirea ta. Doamne, tu ne-ai scos din întuneric la lumină prin credinţă: – dă-ne harul ca faptele noastre de astăzi să-ţi fie plăcute. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Ascultă cu bunătate, Doamne, rugăciunile poporului tău, pentru ca aceia care se bucură acum de venirea Fiului tău unul-născut, făcut om ca şi noi, să primească răsplata vieţii veşnice atunci când el va veni în mărirea sa. Prin Domnul.

sus

21 decembrie - Ora Medie Imnul Ora a treia Rugându-te necontenit La ceasul nouă rânduit, Ca fii din Dumnezeu născuţi Slăvim aceste trei virtuţi. Credinţa sfântă, bun suprem, Mai preţios ca tot ce-avem, Speranţa, pentru inimi leac, Iubirea ce rămâne-n veac. La ora când, o Duh Preasfânt, Te-ai revărsat peste pământ, Coboară iar sub chip de limbi, Ca-n temple vii să ne preschimbi. A treia zi, Părinte Sfânt, Ai zis: „Să fie pe pământ Covor de iarbă şi de flori Şi pomi de roade dătători”. Mărire, Tată îndurat, Mărire, Fiule-ntrupat, Mărire, Duhule Preasfânt, La toţi cinstire, slavă, cânt. Amin. Ant. Profeţii au vestit că se va naşte Mântuitorul din Fecioara Maria. Ora a şasea O Doamne, ce de sus veghezi, Când soarele e în nămiezi, Ţi-aducem iarăşi prin Cristos Al laudei smerit prinos. Aceasta este ora când, În spate crucea grea purtând, Ca mielul pentru jertfă-i dus La moarte, pe Calvar, Isus. El ne-a-mpăcat cu Dumnezeu, Şi de atunci primim mereu Din jertfa sfântului Calvar Belşug de pace şi de har. Mărire, Tată îndurat, Mărire, Fiule-ntrupat, Mărire, Duhule Preasfânt, La toţi cinstire, slavă, cânt. Amin. Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei. Ora a noua Din zi puţin ne-a mai rămas; Să-l preamărim c-un singur glas Pe Domnul cel ce ne-a făcut, Treimea fără de-nceput. Acum, în jurul orei trei, Sutaşul mândrei Cezarei De Petru la credinţă-adus Primi botezul lui Isus. Credinţa ce-am primit-o-n dar Să fie-al vieţii noastre far; Luând pe Petru ghid fidel, Să fim mereu uniţi cu el. Mărire, Tată îndurat, Mărire, Fiule-ntrupat, Mărire, Duhule Preasfânt, La toţi cinstire, slavă, cânt. Amin Ant. Maria a spus: Ce fel de salutare este aceasta? Căci sufletul meu s-a tulburat, pentru că îl voi naşte pe regele veacurilor rămânând pururea fecioară. Psalmodia Psalmul 118 (119),137-144 XVIII (Ţade) 137 Tu eşti drept, Doamne, * şi nepărtinitoare este judecata ta. 138 Cu dreptate ai poruncit rânduielile tale * şi în tot adevărul. 139 Pe mine zelul mă consumă, * pentru că duşmanii mei au uitat cuvintele tale. 140 Cuvântul tău este încercat în foc * şi slujitorul tău îl iubeşte. 141 Sunt mic şi dispreţuit, * dar nu uit învăţăturile tale. 142 Dreptatea ta este dreptate în veac * şi legea ta este adevăr. 143 Necazul şi strâmtorarea m-au găsit, * dar poruncile tale sunt desfătarea mea. 144 Învăţăturile tale sunt veşnic drepte, * fă-mă să le înţeleg, ca să trăiesc. Psalmul 87 (88) Rugăciunea unui om grav bolnav Acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului (Lc 22,53). I 2 Doamne, Dumnezeul mântuirii mele, * zi şi noapte strig înaintea ta. 3 Rugăciunea mea să ajungă înaintea ta, * pleacă-ţi urechea la strigătul meu. 4 Căci sufletul meu e sătul de rele * şi viaţa mea se apropie de locuinţa morţilor. 5 Sunt numărat printre cei care coboară în groapă, * sunt ca un om care nu mai are putere. 6 Stau întins printre cei morţi, * ca cei ucişi, culcaţi în mormânt, de care nu-ţi mai aduci aminte * şi pe care mâna ta i-a părăsit. 7 M-ai aruncat în groapa cea mai adâncă, * în întuneric şi în umbra morţii. 8 Mânia ta apasă asupra mea * şi toate valurile tale le-ai prăvălit peste mine. II 9 Ai îndepărtat pe cunoscuţii mei de la mine, * m-ai făcut urâciune înaintea lor. Sunt închis şi nu pot ieşi, * 10 ochii mei s-au stins de suferinţă. Toată ziua strig către tine, Doamne, * şi-mi întind mâinile spre tine! 11 Oare pentru cei morţi ai să faci minuni? * Sau se vor scula umbrele să te laude? 12 Se vorbeşte oare în mormânt despre bunătatea ta * şi despre fidelitatea ta în locul pierzării? 13 Sunt cunoscute oare minunile tale în întuneric * şi dreptatea ta în ţara uitării? 14 Dar eu strig către tine, Doamne, * de dimineaţă rugăciunea mea se înalţă la tine. 15 Pentru ce, Doamne, respingi sufletul meu? * Pentru ce îmi ascunzi faţa ta? 16 Eu sunt sărac şi în prag de moarte încă din tinereţe; * sunt sfârşit, oprimat de spaimele tale. 17 Peste mine au trecut mâniile tale * şi înfricoşările tale m-au nimicit. 18 M-au înconjurat ca apa ziua întreagă * şi toate împreună se revarsă peste mine. 19 Ai îndepărtat de la mine pe prieten şi vecin * şi întunecimile sunt cunoscuţii mei. Ora a treia Ant. Profeţii au vestit că se va naşte Mântuitorul din Fecioara Maria. Lectura scurtă (Is 2,11) Omul va trebui să-şi plece în jos ochii semeţi şi îngâmfarea bărbaţilor va fi smerită; numai Domnul va fi înălţat în ziua aceea. V. Se vor teme neamurile de numele tău, Doamne. R. Şi toţi regii pământului, de slava ta. Ora a şasea Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei. Lectura scurtă (Is 12,2) Iată Dumnezeul mântuirii mele: în el îmi pun toată încrederea şi nu mă voi mai teme. Căci tăria şi lauda mea este Domnul, şi el este mântuirea mea. V. Adu-ţi aminte de noi, Doamne, în bunătatea ta. R. Vino şi ne vizitează cu mântuirea ta. Ora a noua Ant. Maria a spus: Ce fel de salutare este aceasta? Căci sufletul meu s-a tulburat, pentru că îl voi naşte pe regele veacurilor rămânând pururea fecioară. Lectura scurtă (Dan 9,19) Ascultă, Doamne! Îmblânzeşte-te, Doamne! Ia amin- te şi înfăptuieşte: nu întârzia, de dragul tău, Dumnezeul meu, căci numele tău este invocat asupra cetăţii şi asu- pra poporului tău. V. Vino, Doamne, şi nu întârzia. R. Dezleagă fărădelegile poporului tău. Rugăciunea de încheiere Ascultă cu bunătate, Doamne, rugăciunile poporului tău, pentru ca aceia care se bucură acum de venirea Fiului tău unul-născut, făcut om ca şi noi, să primească răsplata vieţii veşnice atunci când el va veni în mărirea sa. Prin Domnul. sus

21 decembrie - Vesperele Imnul Marie, tu menit-ai fost Să afle-n tine adăpost Al Tatălui divin Cuvânt Adus de tine pe pământ. Oferă sânul tău curat, Primeşte-n el ce-ţi este dat De Duhul Sfânt, venit de sus, Fii bună gazdă lui Isus. Deschide-ţi poarta, aşadar, Preasfânt şi tainic sanctuar, Să intre marele-mpărat Ce firea noastră a-mbrăcat. Un sol venit din paradis Vesteşte-acum pe Cel Promis, Pe-al lumii sfânt Mântuitor De veacuri aşteptat cu dor. Cel ne-ncăput, un vas de lut De dragul nostru s-a făcut; Cu îngerii din cer cântaţi Ai Evei fii: sunteţi salvaţi! Să-l preamărim cu-al nostru cânt Pe Tatăl, veşnic Creator, Pe Fiul şi iubirea lor S-o adorăm în Duhul Sfânt. Amin. Psalmodia Antifona 1 Domnul iese din lăcaşul său sfânt: vine să mântuiască poporul său. Psalmul 136 (137),1-6 La râurile Babilonului Această robie după trup trebuie înţeleasă ca imagine a robiei spirituale (sf. Ilariu). 1 Pe malurile râurilor din Babilon şedeam şi plângeam, * când ne aduceam aminte de Sion. 2 În sălciile din ţinutul acela * ne atârnasem harpele. 3 Căci acolo, cei care ne-au dus în robie * ne cereau cuvintele cântărilor şi asupritorii noştri ne cereau veselie: * „Cântaţi-ne din cântările Sionului!” 4 Cum să cântăm noi cântările Domnului * pe un pământ străin? 5 Dacă te voi uita, Ierusalime, * să mi se usuce mâna dreaptă. 6 Să mi se lipească limba de cerul gurii * dacă nu-mi voi aduce aminte de tine, dacă nu voi face din Ierusalim * culmea bucuriei mele. Ant. Domnul iese din lăcaşul său sfânt: vine să mântuiască poporul său. Antifona 2 Cetatea tăriei noastre este Sionul. Mântuitorul va fi în ea zid şi întărire. Deschideţi porţile căci cu noi este Dumnezeu, aleluia. Psalmul 137 (138) Aducere de mulţumire Regii pământului vor aduce mărirea şi cinstea lor în cetatea sfântă (cf. Ap 21,24). 1 Te laud, Doamne, din toată inima, † pentru că ai ascultat cuvintele gurii mele. * Îţi cânt înaintea îngerilor. 2 Mă prostern spre templul tău cel sfânt, laud numele tău † pentru bunătatea şi fidelitatea ta, * căci ţi s-a mărit faima prin împlinirea făgăduinţelor tale. 3 În ziua în care te-am chemat, m-ai ascultat, * m-ai îmbărbătat şi mi-ai întărit sufletul. 4 Toţi împăraţii pământului, Doamne, te vor lăuda,* când vor auzi cuvintele gurii tale. 5 Ei vor cânta căile Domnului, * căci mare este slava Domnului. 6 Oricât de sus ar fi Domnul, † el îl vede pe cel umil * şi îl recunoaşte din depărtare pe cel îngâmfat. 7 Chiar dacă trebuie să trec printr-o mare strâmtorare, † tu mă faci să trăiesc, * în ciuda mâniei duşmanilor mei; tu îţi întinzi mâna * şi dreapta ta mă mântuieşte. 8 Domnul va duce la bun sfârşit ceea ce a început pentru mine. † Doamne, bunătatea ta este veşnică. * Nu părăsi, Doamne, lucrarea mâinilor tale. Ant. Cetatea tăriei noastre este Sionul. Mântuitorul va fi în ea zid şi întări- re. Deschideţi porţile căci cu noi este Dumnezeu, aleluia. Antifona 3 Să cunoaştem, Doam- ne, pe pământ calea ta şi în toate neamurile, mântuirea ta. Cântarea Ap 4,11; 5,9b.10.12b Imnul celor răscumpăraţi 4,11 4,11 Vrednic eşti, Doamne şi Dumnezeul nostru, * să primeşti gloria, cinstea şi puterea, pentru că tu ai creat toate, * şi prin voinţa ta au fost create şi există! 5,9b Vrednic eşti, Doamne, să primeşti cartea * şi să-i deschizi peceţile, căci ai fost înjunghiat † şi în sângele tău ai răscumpărat pentru Dumnezeu * oameni din toate triburile, limbile, popoarele şi naţiunile 10 şi ai făcut din ei o împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeul nostru, * care vor domni pe pământ! 12b Vrednic este Mielul, care a fost înjunghiat, † să primească puterea şi bogăţia şi înţelepciunea * şi tăria şi cinstea şi gloria şi binecuvântarea! Ant. Să cunoaştem, Doamne, pe pământ calea ta şi în toate neamurile, mântuirea ta. Lectura scurtă (1Cor 4,5) Aşadar, să nu judecaţi nimic înainte de vreme, până când va veni Domnul. El va lumina cele ascunse de întuneric şi va descoperi planurile inimilor, şi atunci fiecare va primi de la Dumnezeu lauda cuvenită. Responsoriul scurt R. Vino şi ne eliberează, * Doamne, Dumnezeul puterilor! Vino. V. Arată-ne faţa ta şi vom fi mântuiţi, * Doamne, Dumnezeul puterilor! Slavă Tatălui. Vino. Ant. la Magnificat O Luceafăr, strălucirea luminii veşnice şi soare al dreptăţii, vino şi luminează-i pe cei care zac în întuneric şi în umbra morţii. Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era la început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin.  Ant. O Luceafăr, strălucirea luminii veşnice şi soare al dreptăţii, vino şi luminează-i pe cei care zac în întuneric şi în umbra morţii.  Rugăciunea universală Fraţilor preaiubiţi, să-l rugăm cu umilinţă pe Isus Cristos, care ne-a răscumpărat din întunericul păcatelor, şi să-l chemăm cu încredere: Vino, Doamne Isuse! Uneşte, Doamne, popoarele de pe întreg pământul într-o singură familie – şi întăreşte cu ele legământul tău veşnic. Mielul lui Dumnezeu, care ai venit să iei asupra ta păcatele lumii, – îndepărtează de la noi toată drojdia păcatului. Tu, care ai venit să răscumperi ceea ce era pierdut, – la venirea ta în slavă, nu-i osândi pe aceia pe care i-ai răscumpărat. Tu, care ne atragi cu puterea credinţei, – la venirea ta, ia-ne şi pe noi alături de tine în bucuria veşnică. Tu, care vei veni să-i judeci pe cei vii şi pe cei morţi, – primeşte-i cu bunătate pe fraţii noştri răposaţi în rândul celor fericiţi. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Ascultă cu bunătate, Doamne, rugăciunile poporului tău, pentru ca aceia care se bucură acum de venirea Fiului tău unul-născut, făcut om ca şi noi, să primească răsplata vieţii veşnice atunci când el va veni în mărirea sa. Prin Domnul.

 http://www.calendarcatolic.ro/calendar-romano-catolic/calendar/dail...