Liturgia Orelor - 20 februarie 2010

[altmariustotal ortodox]

Sâmbătă după Miercurea Cenuşii - Laudele

IMNUL Când alungi în zorii zilei bezna nopţii-ntunecoase Şi pământul în lumină îl îmbraci din nou, Cristoase, Fă şi-n sufletele noastre, cu lumina de afară, Soarele iubirii sfinte şi-al virtuţii să răsară. Ne e inima bolnavă de nelegiuiri enorme, Însă harul tău e-n stare să o schimbe, s-o transforme. Am umblat pe căi greşite şi-n păcate mai-nainte, Ne căim şi ne propunem să pornim pe drumuri sfinte. Ştim că pocăinţa noastră, Doamne, nu e pe măsură, Către neputinţa noastră tu priveşte şi te-ndură; Doar iubirea ta cea mare, răstignită pe o cruce, Ne va scoate din păcate, la salvare ne va duce. Ziua învierii tale va fi zi de primăvară, Tot ce zace-n întuneric va veni la viaţă iară. Mâna ta asupra noastră totdeauna să ne fie, Şi pe toţi ne va conduce către culmi de bucurie. Îngerii în cer, Treime, îţi aduc cântare-naltă, Pe pământ, făptura toată te slăveşte laolaltă. Peste noi să cadă haruri precum picurii de rouă, Ca-ncepând o altă viaţă, să-ţi cântăm cântare nouă. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Cât de frumos este să cântăm numele tău, Preaînalte, să vestim de dimineaţă îndurarea ta. Psalmul 91 (92) Lauda Creatorului Cântăm laude pentru faptele minunate ale Fiului unul-născut (sf. Atanasiu). 2 Cât de frumos este să-l lăudăm pe Domnul, * să cântăm numele tău, Preaînalte, 3 să vestim de dimineaţă îndurarea ta * şi, noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde şi cu harpa, * cu cântare de alăută. 5 Pentru că mă faci să mă bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresălta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrările tale, Doamne, * şi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaşte * şi cel fără de minte nu va înţelege aceasta. 8 Chiar dacă păcătoşii vor creşte ca iarba * şi făcătorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciţi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eşti preaînalt în veşnicie! 10 Căci, iată, duşmanii tăi, Doamne, † iată, duşmanii tăi vor pieri * şi se vor risipi toţi făcătorii de rele. 11 Dar tu înalţi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspăt; 12 ochiul meu priveşte de sus la duşmanii mei † şi urechile mele aud lucruri înfricoşătoare * despre cei ce se ridică împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creşte ca un cedru din Liban. 14 Cei plantaţi în casa Domnului * vor înflori în curţile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade şi la bătrâneţe, * îşi păstrează seva şi prospeţimea, 16 ca să vestească: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. Cât de frumos este să cântăm numele tău, Preaînalte, să vestim de dimineaţă îndurarea ta. Ant. 2 Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou. Cântarea Ez 36,24-28 Domnul va reînnoi poporul său Ei vor fi poporul lui şi el, Dumnezeu cu ei, va fi Dumnezeul lor (Ap 21,3). 24 Vă voi scoate dintre neamuri, † vă voi aduna din toate ţările * şi vă voi aduce înapoi în ţara voastră. 25 Vă voi stropi cu apă curată şi vă veţi curăţa. † Vă voi curăţa de toate păcatele * şi de toată idolatria voastră. 26 Vă voi da o inimă nouă * şi voi pune în voi un duh nou; voi scoate din trupul vostru inima de piatră * şi vă voi da o inimă de carne. 27 Voi pune în voi duhul meu † şi vă voi face să urmaţi legile mele, * veţi păzi poruncile mele şi le veţi pune în practică. 28 Veţi locui în ţara pe care am dat-o părinţilor voştri. † Voi veţi fi poporul meu * şi eu voi fi Dumnezeul vostru. Ant. Vă voi da o inimă nouă şi voi pune în voi un duh nou. Ant. 3 Din gura copiilor şi a pruncilor ţi-ai pregătit laudă, Doamne. Psalmul 8 Maiestatea lui Dumnezeu şi demnitatea omului Pe toate le-a pus sub picioarele lui iar pe el l-a rânduit cap peste Biserica întreagă (Ef 1,22). 2 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tău pe tot pământul! Slava ta se înalţă * mai presus de ceruri. 3 Din gura copiilor şi a pruncilor † ţi-ai pregătit laudă împotriva vrăjmaşilor tăi, * ca să nimiceşti pe cel răzvrătit şi pe duşman. 4 Când privesc cerurile, lucrările mâinilor tale, * luna şi stelele pe care le-ai făcut, 5 mă întreb: „Ce este omul că te gândeşti la el, * sau fiul omului că-l iei în seamă?” 6 L-ai făcut cu puţin mai mic decât pe îngeri, † l-ai încununat cu cinste şi măreţie. * 7 I-ai dat în stăpânire lucrările mâinilor tale, toate le-ai pus la picioarele lui: † 8 oile şi boii laolaltă, * precum şi fiarele câmpului, 9 păsările cerului şi peştii mării, * tot ce străbate căile apelor. 10 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tău pe tot pământul! Ant. Din gura copiilor şi a pruncilor ţi-ai pregătit laudă, Doamne. LECTURA SCURTĂ (Is 1,16-18) Spălaţi-vă, curăţaţi-vă, înlăturaţi dinaintea ochilor mei faptele voastre rele, încetaţi de a mai face răul! Învăţaţi să faceţi binele: căutaţi dreptatea, ocrotiţi-l pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi-o pe văduvă. Veniţi să facem judecată, zice Domnul: de-ar fi păcatele voastre ca purpura, se vor face albe ca zăpada, şi de-ar fi roşii cum este carminul, se vor face albe ca lâna. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul mă eliberează * de laţul vânătorului. Domnul. V. Şi de cuvântul cel rău. * De laţul vânătorului. Slavă Tatălui. Domnul mă eliberează de laţul vânătorului. Ant. la Benedictus Adunaţi-vă comori în ceruri, unde nici rugina şi nici moliile nu le strică! Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Adunaţi-vă comori în ceruri, unde nici rugina şi nici moliile nu le strică! RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să-i aducem mulţumiri pururea şi în tot locul lui Cristos, mântuitorul nostru, şi să-l implorăm cu încredere: Ajută-ne, Doamne, cu harul tău! Dăruieşte-ne harul să ne păstrăm trupul neprihănit, – ca să poată locui în el Duhul tău Sfânt! Învaţă-ne încă de dimineaţă să ne punem în slujba fraţilor noştri – şi ziua întreagă să împlinim în toate voia ta! Dă-ne harul să căutăm pâinea care dăinuie spre viaţa de veci – şi pe care tu ne-o dăruieşti nouă! Să mijlocească pentru noi Maica ta, scăparea păcătoşilor, – ca să ne ierţi cu bunătate păcatele! Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic şi veşnic, priveşte cu îndurare la slăbiciunea noastră şi ocroteşte-ne întinzând peste noi braţul puterii tale. Prin Domnul.

sus

Sâmbătă după Miercurea Cenuşii - Ora Medie IMNUL Ora a treia Cu credinţa care ne-a venit de sus, Cu speranţa-n viaţa fără de apus, Prin cântări s-aducem lui Isus Cristos Al iubirii noastre preaumil prinos. La această oră sfântă şi de har, Salvatorul nostru urcă pe Calvar; Crucea grea în spate resemnat purtând, Este dus la jertfă ca un miel plăpând. Răstignit pe lemnul nemiloasei cruci, Mântuire, Doamne, lumii îi aduci. Preţiosul sânge pentru noi vărsat Să ne spele orice vină şi păcat. Te slăvim, Cristoase, şi-n acelaşi cânt Îl slăvim pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt. Dumnezeu Treimic, nouă tuturor, Dă-ne fără preget sprijin şi-ajutor. Amin. Ant. Au venit pentru noi zilele de pocăinţă spre iertarea păcatelor, spre mântuirea sufletelor. Ora a şasea Să-ndreptăm iar gândul nostru spre Isus, La această oră când pe cruce-i pus. Chinuit de sete-n agonia grea, Băutură-amară i se dă să bea. O, Isuse, Doamne, Salvator divin, Fă-ne s-avem parte şi noi de-al tău chin. Foame, sete mare, chin mistuitor, Pentru cele sfinte dă-ne tuturor. Împietrirea noastră, Doamne, s-o înmoi, Revărsând pe Duhul tău cel Sfânt în noi. Potoleşte focul patimii fierbinţi Şi alungă bezna răului din minţi. Te slăvim, Cristoase, şi-n acelaşi cânt Îl slăvim pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt. Dumnezeu Treimic, nouă tuturor Dă-ne fără preget sprijin şi-ajutor. Amin. Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moartea păcătosului, ci să se convertească şi să fie viu. Ora a noua La această oră, gândul iar ne duce La Cristos ce moare răstignit pe cruce. Se consumă astfel dureroasa dramă Sub privirea celei care-i este Mamă. De la tine, Doamne, toţi iertare-aşteaptă; Ştim că şi tâlharul cel din partea dreaptă S-a căit pe cruce de păcate-n fine Şi-a putut să intre-n Paradis cu tine. Când tu mori pe cruce, însăşi moartea moare Şi-şi ascunde faţa strălucitul soare. Din această moarte viaţă să ne vină Şi din întuneric să primim lumină. Te slăvim, Cristoase, şi-n acelaşi cânt Îl slăvim pe Tatăl şi pe Duhul Sfânt. Dumnezeu Treimic, nouă tuturor Dă-ne fără preget sprijin şi-ajutor. Amin. Ant. Cu armele dreptăţii puterii lui Dumnezeu, să rămânem neclintiţi în răbdare. PSALMODIA Psalmul 118 (119),169-176 XXII (Tau) 169 Să ajungă strigarea mea, Doamne, înaintea feţei tale, * dă-mi înţelegere, potrivit cuvântului tău! 170 Să vină rugăciunea mea în faţa ta, * după făgăduinţa ta eliberează-mă! 171 Buzele mele să vestească lauda ta, * căci tu mă înveţi îndreptările tale. 172 Să cânte limba mea cuvintele tale, * căci toate poruncile tale sunt drepte. 173 Mâna ta să-mi vină în ajutor, * căci am ales învăţăturile tale. 174 Suspin de dor, Doamne, după mântuirea ta, * şi legea ta este desfătarea mea. 175 Să trăiască sufletul meu şi să te laude, * judecăţile tale îmi vor veni în ajutor. 176 Am rătăcit ca o oaie care s-a pierdut, * caută-l pe slujitorul tău, căci nu am uitat poruncile tale. Psalmul 44 (45) Nunta regelui Iată, vine Mirele: ieşiţi în întâmpinarea lui! (Mt 25,6). I 2 Din inima mea se revarsă cuvinte frumoase, † eu vreau să-i prezint regelui opera mea. * Limba mea să fie ca pana unui scriitor iscusit. 3 Tu eşti cel mai fermecător dintre fiii oamenilor; † har a fost revărsat pe buzele tale * şi, de aceea, te-a binecuvântat Dumnezeu în veac. 4 Încinge-ţi sabia peste coapsa ta, viteazule, * ea este strălucirea şi măreţia ta. 5 Înaintează cu maiestate, suie în carul de luptă, † pentru adevăr, blândeţe şi dreptate, * şi te va învăţa lucruri minunate dreapta ta. 6 Săgeţile tale sunt ascuţite,† pătrund în inima duşmanilor regelui; * popoarele cad la picioarele tale. 7 Tronul tău, Dumnezeule, este veşnic; * sceptrul dreptăţii este sceptrul domniei tale. 8 Ai iubit dreptatea şi ai urât fărădelegea; † de aceea te-a uns Dumnezeu, Dumnezeul tău, cu untdelemnul bucuriei, * ca pe nimeni altul dintre semenii tăi. 9 Mir, aloe şi casia înmiresmează toate hainele tale; * din palate de fildeş, coarde de harpă te înveselesc. 10 Fiice de regi sunt în preajma ta, * regina stă la dreapta ta, împodobită cu aur de Ofir. II 11 Ascultă, fiică, priveşte şi pleacă-ţi urechea, * uită de poporul tău şi de casa tatălui tău. 12 Regele râvneşte frumuseţea ta; * el îţi este stăpânul, pleacă-te în faţa lui. 13 Fiicele Tirului aduc daruri * şi bogaţii poporului caută faţa ta. 14 Fiica regelui este strălucitoare * când îşi face intrarea îmbrăcată în haine brodate cu aur. 15 În haine strălucitoare e adusă la rege; † fecioare formează alaiul ei, * prietenele ei sunt aduse la tine. 16 Sunt aduse în bucurie şi veselie, * sunt conduse în palatul regelui. 17 În locul părinţilor tăi vor fi copiii tăi, * şi îi vei pune stăpânitori peste tot pământul. 18 Îmi voi aduce aminte de numele tău din neam în neam; * de aceea te vor lăuda popoarele în veci şi în vecii vecilor. Ora a treia Ant. Au venit pentru noi zilele de pocăinţă spre iertarea păcatelor, spre mântuirea sufletelor. LECTURA SCURTĂ (Ap 3,19-20) Pe cei pe care îi iubesc eu îi mustru şi îi îndrept. Fii deci plin de zel şi converteşte-te! Iată, eu stau la uşă şi bat. Dacă cineva ascultă glasul meu şi-mi deschide uşa, voi intra la el şi voi sta la masă cu el şi el cu mine. V. Creează în mine o inimă curată, Dumnezeule. R. Şi un duh statornic înnoieşte înlăuntrul meu. Ora a şasea Ant. Viu sunt eu, spune Domnul; nu vreau moartea păcătosului, ci să se convertească şi să fie viu. LECTURA SCURTĂ (Is 44,21-22) Adu-ţi aminte că tu eşti slujitorul meu; eu te-am format, tu eşti servitorul meu, Israele, tu nu mă vei înşela. Eu îţi şterg fărădelegile ca un nor şi păcatele ca ceaţa: întoarce-te la mine, căci eu te-am răscumpărat. V. Întoarce-ţi faţa de la păcatele mele. R. Şi şterge toate nelegiuirile mele. Ora a noua Ant. Cu armele dreptăţii puterii lui Dumnezeu, să rămânem neclintiţi în răbdare. LECTURA SCURTĂ (Gal 6,7b-8) Dumnezeu nu permite să fie luat în râs. Ceea ce seamănă omul, aceea va şi culege. Cine seamănă în trup va culege din trup putrezire; dar cine seamănă în duh va culege din duh viaţa veşnică. V. Jertfa plăcută lui Dumnezeu este duhul smerit. R. Inima căită şi smerită, Dumnezeule, tu n-o dispreţuieşti. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic şi veşnic, priveşte cu îndurare la slăbiciunea noastră şi ocroteşte-ne întinzând peste noi braţul puterii tale. Prin Domnul. sus

Duminica I din Post - Vesperele I IMNUL Pleacă-ţi urechea, bunule Tată, Spre ruga noastră înlăcrimată. Îţi cerem milă şi îndurare În timpul sfânt al Postului Mare. Să se ascundă nimeni nu poate, Faptele noastre tu le ştii toate. Noi ne întoarcem iar către tine, Tu ne arată calea spre bine. Ne recunoaştem faptele rele; Mila ta, Doamne, să ni le spele Şi spre-ndreptare să ne îndrume, Ca să se-nalţe sfântul tău nume. Prin pocăinţă, post şi-nfrânare, Vrem să apară voinţa tare De-a nu ne-ntoarce nicicând, Părinte, La viaţa tristă de mai-nainte. Mâna-ţi deschide, darnică, plină. Dă-ne putere, dă-ne lumină. Postul ce-l facem, roade să poarte Acum, în viaţă, şi după moarte. Amin. PSALMODIA Ant. 1 În duhul smereniei şi cu sufletul căit să fim primiţi de tine, Doamne; iar jertfa noastră aşa să se împlinească astăzi înaintea ta, încât să-ţi placă ţie, Doamne Dumnezeule. Psalmul 140 (141),1-9 Rugăciune în timp de primejdii Şi din mâna îngerului, fumul de tămâie al rugăciunii sfinţilor s-a înălţat înaintea lui Dumnezeu (Ap 8,4). 1 Strig către tine, Doamne, vino degrabă în ajutorul meu, * pleacă-ţi urechea la glasul meu când te chem. 2 Rugăciunea mea să se înalţe spre tine ca fumul de tămâie, * ridicarea mâinilor mele să fie în faţa ta ca jertfa de seară. 3 Pune, Doamne, strajă gurii mele * şi păzeşte uşa buzelor mele. 4 Să nu mi se plece inima spre vreun lucru rău, † spre uneltiri nelegiuite împreună cu făcătorii de rele; * să nu mă înfrupt din bunătăţile lor! 5 Să mă lovească cel drept şi cel credincios să-mi facă reproşuri, † nu-mi voi mai turna niciodată pe cap untdelemnul înmiresmat al păcătoşilor, * şi rugăciunea mea va fi continuă împotriva răutăţilor lor. 6 Judecătorii lor să fie aruncaţi de pe stânci, * atunci vor auzi cuvintele mele, că sunt plăcute. 7 Cum se brăzdează şi se spintecă pământul, * aşa ne-au risipit oasele în gura locuinţei morţilor. 8 Doamne Dumnezeule, către tine sunt îndreptaţi ochii mei, * la tine caut adăpost; fii apărătorul sufletului meu. 9 Păzeşte-mă de laţul pe care mi l-au întins * şi de cursa făcătorilor de rele! Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. În duhul smereniei şi cu sufletul căit să fim primiţi de tine, Doamne; iar jertfa noastră aşa să se împlinească astăzi înaintea ta, încât să-ţi placă ţie, Doamne Dumnezeule. Ant. 2 Atunci îl vei chema pe Domnul şi el te va asculta; îl vei striga şi el îţi va spune: „Iată-mă”. Psalmul 141 (142) Tu, Doamne, eşti scăparea mea Toate acestea s-au împlinit în Domnul în timpul pătimirii sale (sf. Ilariu). 2 Cu glasul meu strig către Domnul, * cu glasul meu mă rog către Domnul meu, 3 înaintea lui îmi vărs necazul, * înaintea lui îmi prezint strâmtorarea. 4 Şi când slăbeşte în mine duhul meu, * tu cunoşti cărările mele. Pe calea pe care umblam * mi-au întins cursă. 5 Priveşte la dreapta mea şi vezi, * nu este nimeni care să mă cunoască. Orice loc de scăpare s-a ascuns de mine * şi nu este nimeni să se îngrijească de sufletul meu. 6 Am strigat către tine, Doamne, † am zis: „Tu eşti scăparea mea, * tu eşti partea mea pe pământul celor vii. 7 Ia aminte la strigarea mea, * căci sunt atât de slab. Eliberează-mă de cei care mă urmăresc, * pentru că sunt mai tari decât mine! 8 Eliberează sufletul meu din închisoare, * ca să laud numele tău; drepţii se vor strânge în jurul meu * atunci când mă vei răsplăti”. Ant. Atunci îl vei chema pe Domnul şi el te va asculta; îl vei striga şi el îţi va spune: „Iată-mă”. Ant. 3 Cristos a murit pentru păcatele noastre, el, cel drept, pentru cei nedrepţi, ca să ne ofere lui Dumnezeu; murind cu trupul, a fost înviat în Duhul Sfânt. Cântarea Fil 2,6-11 Cristos, slujitorul lui Dumnezeu 6 Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a ţinut cu orice preţ să apară egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † şi devenind asemenea oamenilor. * După înfăţişare era considerat ca om. 8 S-a umilit, făcându-se ascultător până la moarte, * şi încă moartea pe cruce. 9 De aceea, şi Dumnezeu l-a înălţat † şi i-a dăruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus să se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pământ şi al celor din adâncuri, 11 şi orice limbă să proclame, spre mărirea lui Dumnezeu Tatăl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. Cristos a murit pentru păcatele noastre, el, cel drept, pentru cei nedrepţi, ca să ne ofere lui Dumnezeu; murind cu trupul, a fost înviat în Duhul Sfânt. LECTURA SCURTĂ (2Cor 6,1-4a) Vă îndemnăm să nu primiţi harul lui Dumnezeu în zadar, căci el spune: „La momentul potrivit te-am ascultat şi în ziua mântuirii te-am ajutat”. Iată, acum este momentul potrivit, iată, acum este ziua mântuirii. Noi nu dăm nimănui nici o ocazie de poticnire, ca să nu fie defăimată slujirea noastră. Dar în toate, noi ne prezentăm ca nişte slujitori ai lui Dumnezeu. RESPONSORIUL SCURT R. Arată-ţi, Doamne, milostivirea, * pentru că ţi-am greşit ţie! Arată-ţi. V. Cristoase, ascultă rugăciunea noastră. * Pentru că ţi-am greşit ţie! Slavă Tatălui. Arată-ţi. Ant. la Magnificat Anul A Isus a fost dus de Duh în pustiu ca să fie ispitit de diavol. Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă i s-a făcut foame. Anul B Isus a rămas în pustiu patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. Şi stătea cu fiarele, iar îngerii îi slujeau. Anul C Isus, plin de Sfântul Duh, a plecat de la Iordan şi a fost dus de Duh în pustiu patruzeci de zile şi era ispitit de diavol. Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era la început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. la Magnificat Anul A Isus a fost dus de Duh în pustiu ca să fie ispitit de diavol. Şi după ce a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, la urmă i s-a făcut foame. Anul B Isus a rămas în pustiu patruzeci de zile, fiind ispitit de diavol. Şi stătea cu fiarele, iar îngerii îi slujeau. Anul C Isus, plin de Sfântul Duh, a plecat de la Iordan şi a fost dus de Duh în pustiu patruzeci de zile şi era ispitit de diavol. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să-l preamărim pe Cristos Domnul, care s-a făcut învăţătorul, modelul şi fratele nostru. Să-l implorăm spunându-i: Doamne, dă viaţă poporului tău! Cristoase, care te-ai făcut asemenea nouă întru toate, afară de păcat, învaţă-ne să ne bucurăm cu cei care se bucură şi să plângem cu cei care plâng, – pentru ca iubirea noastră să crească din zi în zi! Dă-ne harul să te slujim pe tine – în fraţii noştri flămânzi şi însetaţi! Tu, care l-ai ridicat pe Lazăr din somnul morţii, – readu-i la viaţă, prin credinţă şi pocăinţă, pe cei morţi sufleteşte prin păcat! Sporeşte numărul celor care te urmează mai îndeaproape şi mai desăvârşit, – după exemplul fericitei Fecioare Maria şi al sfinţilor! Fă ca cei răposaţi să învie în slava ta – şi să se bucure de iubirea ta în veci! Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, dă-ne, te rugăm, harul ca, prin celebrarea anuală a acestui sfânt post, să înaintăm în înţelegerea misterului lui Cristos şi să dobândim roadele sale printr-o adevărată viaţă de credinţă. Prin Domnul.