Liturgia Orelor - 2 iunie 2010

[altmariustotal ortodox]

Miercuri din săptămâna I - Laudele

IMNUL Mândrul soare ce apare, cu săgeţi de foc despică Fără milă bezna nopţii, tăinuind tristeţi şi frică; Amintind cu raza-i lină de Cristos ce stă să vină, El îmbucură pământul, îmbrăcându-l în lumină. Dar apare un alt soare; întuneric, noapte, ceaţă, Să dispară când se-arată cu figura sa măreaţă! E Cristos ce vine-n lume. Domnul vine să ne-mbrace În veşmânt de bucurie, de lumină şi de pace. Să-l primim cu suflet mare, să-i deschidem poarta largă, Ca s-alunge bezna minţii, gheaţa inimii s-o spargă. El fiinţa noastră toată de lumină s-o inunde, Ca să fim luminii crainici pretutindeni şi oriunde. Frumuseţe şi splendoare, ce apari din tot înaltul, Noi pe tine te alegem, nu dorim pe nimeni altul. Ca un semn al dăruirii şi-al supunerii totale, Ne plecăm smeriţi genunchii înaintea feţei tale. Mila ta cea fără margini ruga noastră s-o asculte. Ştim că noi suntem nevrednici, că păcatele-s mai multe Ca nisipul de pe ţărmuri, că ne-au pus în lanţuri grele; Dar tu iartă-ne, Stăpâne, grabnic scoate-ne din ele. O, Cristoase, îţi aducem jertfa buzelor curate; Rugăciunea de-nchinare tu primeşte-o, împărate. Tată veşnic, de asemeni, îţi aducem fiecare Ca şi ţie, Duh Preasfinte, sfânt prinos de închinare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dumnezeule, în lumina ta vom vedea lumina. Psalmul 35 (36) Răutatea păcătosului şi bunătatea lui Dumnezeu Cel ce mă urmează nu umblă în întuneric, ci va avea lumina vieţii (In 8,12). 2 În adâncul inimii celui nelegiuit şuşoteşte păcatul, * înaintea ochilor săi nu este frică de Dumnezeu. 3 Atât de mult se măguleşte pe sine * încât nu-şi descoperă fărădelegea ca s-o urască. 4 Cuvintele gurii sale sunt răutate şi înşelăciune, * el refuză să înţeleagă şi să facă binele. 5 La fărădelege se gândeşte în aşternutul său, † merge pe calea care nu este bună * şi nu urăşte răul. 6 Bunătatea ta, Doamne, este până la ceruri * şi fidelitatea ta până la nori. 7 Dreptatea ta este ca munţii lui Dumnezeu † şi judecăţile tale sunt ca abisul cel mare. * Tu, Doamne, ajuţi oameni şi animale. 8 Cât de minunată este bunătatea ta, Dumnezeule! * Fiii oamenilor îşi găsesc adăpost la umbra aripilor tale. 9 Se satură din belşugul casei tale, * tu îi adăpi din şuvoaiele desfătărilor tale. 10 Căci la tine este izvorul vieţii * şi în lumina ta vom vedea lumina. 11 Păstrează îndurarea ta peste cei care te cunosc * şi dreptatea ta peste cei curaţi cu inima. 12 Să nu vină asupra mea piciorul celor mândri * şi mâna celor răi să nu mă izgonească. 13 Iată, au căzut făcătorii de rele, * s-au prăbuşit şi nu se vor putea ridica. Ant. Dumnezeule, în lumina ta vom vedea lumina. Ant. 2 Tu, Doamne, eşti mare şi minunat în puterea ta. Cântarea Idt 16,1-2.13-15 Domnul, creatorul lumii, va ocroti poporul său Ei cântă o cântare nouă (Ap 5,9). 1 Intonaţi cântare Dumnezeului meu în sunet de tobe, * cântaţi Domnului meu în chimvale, înălţaţi-i cântarea unui psalm nou, * preaînălţaţi şi invocaţi numele lui! 2 Căci tu eşti Dumnezeul care stingi războaiele, † care-ţi aşezi tabăra în mijlocul poporului tău, * ca să mă smulgi din mâna prigonitorilor mei. 13 Voi cânta Dumnezeului meu o cântare nouă. † Doamne, mare eşti şi preamărit, * minunat în putere şi de neînvins! 14 Ţie să-ţi slujească întreaga făptură, * căci tu ai zis şi s-au făcut; ai trimis duhul tău şi s-au zidit * şi nimeni nu se poate împotrivi cuvântului tău. 15 Munţii şi mările se zbuciumă din temelii * şi stâncile se topesc ca ceara înaintea feţei tale, dar celor care se tem de tine * le arăţi îndurarea ta. Ant. Tu, Doamne, eşti mare şi minunat în puterea ta. Ant. 3 Aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie. Psalmul 46 (47) Domnul, regele universului Şade de-a dreapta Tatălui şi împărăţia lui nu va avea sfârşit. 2 Toate popoarele, bateţi din palme, * aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie! 3 Căci preaînălţat şi înfricoşător este Domnul, * mare rege peste tot pământul. 4 El a supus popoarele sub stăpânirea noastră * şi naţiunile sub picioarele noastre. 5 A ales pentru noi moştenire * mândria lui Iacob, pe care îl iubeşte. 6 Dumnezeu se înalţă în strigăte de bucurie, * Domnul se înalţă în sunete de trâmbiţă. 7 Cântaţi-i lui Dumnezeu, cântaţi-i! * Cântaţi-i regelui nostru, cântaţi-i! 8 Căci Dumnezeu este rege peste tot pământul, * cântaţi-i cu măiestrie. 9 Dumnezeu stăpâneşte peste popoare, * Dumnezeu stă pe tronul său cel sfânt. 10 Stăpânitorii popoarelor se adună * împreună cu poporul Dumnezeului lui Abraham. Căci ai lui Dumnezeu sunt puternicii pământului, * el se înalţă cu măreţie. Ant. Aclamaţi-l pe Dumnezeu cu strigăte de bucurie. LECTURA SCURTĂ (Tob 4,14-15a.16ab.19) Fii cu luare-aminte, fiule, în toate faptele tale şi fii înţelept în toate cuvintele tale şi ceea ce ţi-e urât ţie să nu faci nimănui. Din pâinea ta dă-i celui flămând şi din veşmintele tale, celor goi; tot ce-ţi prisoseşte dă de pomană. În orice împrejurare, binecuvântează-l pe Domnul şi cere de la el să îndrepte căile tale şi toate cărările şi hotărârile tale să ajungă la bun sfârşit. RESPONSORIUL SCURT R. Pleacă inima mea, Dumnezeule * spre mărturiile tale! Pleacă. V. Pe calea ta dă-mi viaţă, * spre mărturiile tale. Slavă Tatălui. Pleacă. Ant. la Benedictus Arată-ne îndurarea ta, Doamne, şi adu-ţi aminte de legământul tău sfânt. Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Arată-ne îndurarea ta, Doamne, şi adu-ţi aminte de legământul tău sfânt. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Să-i aducem mulţumiri lui Cristos şi să-l lăudăm pururi pentru că nu se sfieşte să-i numească fraţi pe aceia pe care îi sfinţeşte; de aceea, să-l implorăm: Sfinţeşte-i, Doamne, pe fraţii tăi! Dă-ne harul să-ţi consacrăm cu inimă curată începutul acestei zile în cinstea învierii tale – şi să-ţi fim plăcuţi ziua întreagă prin fapte de sfinţenie. Tu, care ne-ai dăruit o nouă zi spre mântuire şi bucurie, ca semn al iubirii tale, – reînnoieşte-ne zilnic spre mărirea ta. Învaţă-ne astăzi să te recunoaştem prezent în toţi oamenii – şi să te găsim mai cu seamă în cei întristaţi şi săraci. Fă-ne să trăim astăzi în pace cu toţi oamenii – şi să nu răsplătim nimănui răul cu rău. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Ascultă-ne, Dumnezeule, mântuitorul nostru, şi fă-ne să urmăm lumina şi să înfăptuim adevărul. Ne-am născut din tine fii ai luminii: fă să-ţi putem fi martori în faţa oamenilor. Prin Domnul.

sus

Miercuri din săptămâna I - Ora Medie IMNUL Ora a treia O, Duh Preasfânt, tu ce din veci Eşti Dumnezeu; stăruitori În rugă-ţi cerem să cobori În sufletele noastre reci. Păstrează dragostea arzând Mereu în cuget şi în grai, Şi dorul păcii să ni-l dai, Să fim o inimă şi-un gând. Pe Tatăl fă-ni-l cunoscut, Ca să-l iubim neîncetat, Ca şi pe Fiul ce-a luat Smeritul nostru chip de lut. Amin. Ora a şasea O, Dumnezeule preasfânt, Lumină tu ne dai în zori, Iar la amiază ne cobori, De sus, căldură pe pământ. Al patimii năvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toţi; Din inimi ura să o scoţi Şi dragoste să pui în loc. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. Ora a noua O, Doamne, veşnic neschimbat, Acuma soarele de sus Coboară iarăşi spre apus Şi ziua este pe-nserat. Noi te rugăm stăruitori Să fie-al vieţii înserat De-a ta splendoare luminat; Apusul să-l prefaci în zori. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Binecuvântat eşti, Doamne; învaţă-mă îndreptările tale. Psalmul 118 (119),9-16 II (Bet) 9 Cum va putea un tânăr să rămână curat pe cale? * Numai păzind cuvintele tale. 10 Te caut din toată inima; * nu lăsa să mă abat de la hotărârile tale. 11 Păstrez în inimă cuvintele tale * ca să nu păcătuiesc împotriva ta. 12 Binecuvântat eşti, Doamne, * învaţă-mă orânduirile tale. 13 Vestesc cu buzele mele * toate judecăţile tale. 14 Mă bucur pe calea învăţăturilor tale, * mai mult decât de orice bogăţie. 15 Meditez la poruncile tale * şi am sub ochi cărările tale. 16 Orânduirile tale sunt desfătarea mea * şi nu voi uita cuvântul tău. Ant. Binecuvântat eşti, Doamne; învaţă-mă îndreptările tale. Ant. 2 Păstrează paşii mei statornici pe căile tale, Doamne. Psalmul 16 (17) De cei nelegiuiţi izbăveşte-mă, Doamne! În zilele vieţii sale pământeşti..., Cristos a înălţat rugăciuni... şi a fost ascultat (Evr 5,7). I 1 Ascultă, Doamne, dreptatea mea, * ia aminte la strigarea mea; pleacă-ţi urechea la rugăciunea mea, * de pe buze care nu au înşelăciune. 2 Judecata mea să vină de la tine, * ochii tăi să vadă dreptatea. 3 Pune la încercare inima mea, cerceteaz-o noaptea, încearcă-mă în foc, * dar nu vei găsi în mine nedreptate. 4 Gura mea nu a păcătuit, fiind părtaşă la faptele oamenilor; * pentru cuvintele buzelor tale m-am păzit de căile făcătorilor de rele. 5 Tu îmi păstrezi paşii siguri pe căile tale, * ca să nu se clatine picioarele mele. 6 Strig către tine, Dumnezeule, căci tu mă asculţi, * pleacă-ţi urechea spre mine şi ascultă cuvintele mele. 7 Arată-ţi bunătatea ta cea mare, † tu, care cu dreapta ta îi scapi de duşmani * pe cei care se încred în tine. 8 Păzeşte-mă ca pe lumina ochilor; † adăposteşte-mă la umbra aripilor tale * 9 de faţa celor răi care mă prigonesc. Ant. Păstrează paşii mei statornici pe căile tale, Doamne. Ant. 3 Ridică-te, Doamne, scapă sufletul meu. II Duşmanii sufletului meu mă împresoară cu furie, † 10 ei şi-au închis inima, * gura lor vorbeşte cu aroganţă. 11 Acum vin asupra mea, mă înconjoară, * ochii lor mă aţintesc ca să mă doboare la pământ, 12 cu înfăţişare ca de leu gata de pradă * şi ca un pui de leu ce stă la pândă în ascunzişuri. 13 Ridică-te, Doamne! Ieşi în calea lor şi împiedică-i! * Cu sabia ta scapă sufletul meu de cel nelegiuit. 14 Mântuieşte-mă, Doamne, cu mâna ta de aceşti morţi, * de muritorii ce şi-au luat partea în viaţa aceasta. Din rezervele tale tu umpli stomacul lor, * se vor sătura fiii lor şi va rămâne destul şi pentru copiii lor. 15 Dar eu, în dreptate, voi vedea faţa ta, * când mă voi scula mă voi sătura de chipul tău. Ant. 3 Ridică-te, Doamne, scapă sufletul meu. Ora a treia LECTURA SCURTĂ (1Pt 1,13-14) Fiţi cu mintea clară, sobri în toate; puneţi-vă toată speranţa în harul care vă va fi dat când se va arăta Isus Cristos. Ca nişte copii ascultători, nu vă lăsaţi duşi de poftele de mai înainte, când eraţi în ignoranţă. V. Arată-mi, Doamne, căile tale. R. Şi învaţă-mă cărările tale. Rugăciunea de încheiere Doamne, Părinte Sfânt, Dumnezeu credincios, care l-ai trimis pe Duhul Sfânt, cel făgăduit de Fiul tău, ca să-i aduni pe oamenii risipiţi prin păcat, dă-ne harul să răspândim în lume pacea şi unitatea ce vin de la tine. Prin Cristos. Ora a şasea LECTURA SCURTĂ (1Pt 1,15-16) Aşa cum este sfânt cel care v-a chemat, deveniţi şi voi sfinţi în toată purtarea voastră, pentru că este scris: Fiţi sfinţi, pentru că eu sunt sfânt. V. Preoţii tăi, Doamne, să se înveşmânteze în dreptate. R. Şi sfinţii tăi să tresalte de bucurie. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic şi îndurător, care ne îngădui acest răgaz la amiază, priveşte cu bunătate la lucrarea pe care am început-o, îndreaptă în ea ce am greşit şi fă-ne să o sfârşim cu bine în aşa fel încât să-ţi fie plăcută ţie. Prin Cristos. Ora a noua LECTURA SCURTĂ (Iac 4,7-8a.10) Supuneţi-vă lui Dumnezeu; împotriviţi-vă diavolului şi el va fugi de la voi; apropiaţi-vă de Dumnezeu şi el se va apropia de voi. Umiliţi-vă în faţa Domnului şi el vă va înălţa! V. Ochii Domnului sunt peste cei ce se tem de el. R. Peste cei ce nădăjduiesc în îndurarea lui. Rugăciunea de încheiere Doamne, Isuse Cristoase, care pentru a-i mântui pe oameni ţi-ai întins braţele pe cruce, dă-ne harul să-ţi fim bineplăcuţi în fapte şi viaţa noastră întreagă să vestească în lume lucrarea răscumpărării tale. Tu, care vieţuieşti. sus

Trupul şi Sângele Domnului - Vesperele I IMNUL Să cinstim cu-nflăcărare Taina tainelor cea mare: Trupul dat de o fecioară, Pentru noi sortit să moară, Sfântul sânge ce-l aduce Jertfă Domnul mort pe cruce. Când de noi se-ndură Tatăl, Fiul vine-n lume, iată-l. După ce, cu tot avântul, A vestit din plin cuvântul, Răspândind în jur lumină, Cursul vieţii şi-l termină. Cu o zi-nainte ca să Moară, Domnul stă la masă Cu apostolii. La cină, Urmând ordinea divină, El pe sine-n mila-i mare Se oferă ca mâncare. Pâinea trupul i-l cuprinde Pentru suflete merinde; La cuvintele-i divine, Vinul sângele-i conţine; Lucruri ce-s cu neputinţă Pentru cel fără credinţă. S-adorăm cu fruntea-n tină Taina mare şi divină. Nu mai vrem străvechea mană, Căci avem o nouă hrană. Doar credinţa ne arată Ce-i în taina minunată. Imn de dragoste fierbinte Ţie, veşnice Părinte! Fiule, ce din vecie Eşti născut, mărire ţie! Slavă ţie, totodată, Duh, iubirea lor curată! Amin. PSALMODIA Ant. 1 Dumnezeu cel îndurător a dat hrană celor ce se tem de el în amintirea faptelor sale minunate. Psalmul 110 (111) 1 Voi preamări pe Domnul din toată inima, * în adunarea celor drepţi, în mijlocul comunităţii. 2 Mari sunt lucrările Domnului, * vrednice de luat în seamă de către toţi cei care le iubesc. 3 Lucrarea lui este plină de splendoare şi măreţie, * dreptatea lui dăinuie întotdeauna. 4 El a lăsat o amintire a minunilor sale: * Domnul este milostiv şi plin de îndurare, 5 dă hrană celor ce se tem de el; * îşi aduce aminte în veci de legământul său. 6 El a arătat poporului său puterea faptelor sale, * dându-le lor moştenirea naţiunilor. 7 Lucrările mâinilor lui sunt adevăr şi dreptate, † toate orânduirile lui sunt neschimbătoare, * 8 statornicite pentru veci de veci, făcute în adevăr şi dreptate. 9 El trimite poporului său mântuirea, * stabileşte pe veci legământul său. Sfânt şi înfricoşător este numele lui. † 10 Frica de Domnul este începutul înţelepciunii: ea dă pricepere tuturor acelora care o trăiesc. * Slava lui rămâne pentru totdeauna. Ant. Dumnezeu cel îndurător a dat hrană celor ce se tem de el, în amintirea faptelor sale minunate. Ant. 2 Domnul aşază pacea în hotarele Bisericii, Domnul ne satură cu lamura grâului. Psalmul 147 (147 B) 12 Laudă, Ierusalime, pe Domnul, * preamăreşte, Sionule, pe Dumnezeul tău. 13 Căci el întăreşte zăvoarele porţilor tale, * el binecuvântează pe fiii tăi în mijlocul tău. 14 El dă pace ţinutului tău * şi te satură cu cel mai bun grâu. 15 El îşi trimite cuvântul pe pământ, * cuvântul lui aleargă cu iuţeală mare. 16 El face să cadă zăpada ca lâna * şi presară chiciura ca cenuşa. 17 Azvârle grindina ca firimiturile, * şi gerul lui cine-l poate răbda? 18 Trimite cuvântul său şi le topeşte, * stârneşte vântul şi vor curge apele. 19 El vesteşte lui Iacob cuvântul său, * lui Israel, legile şi poruncile sale. 20 El n-a făcut aşa cu nici un alt popor, * şi nu le-a făcut cunoscute judecăţile sale. Ant. Domnul aşază pacea în hotarele Bisericii, Domnul ne satură cu lamura grâului. Ant. 3 Adevăr, adevăr zic vouă: Nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl meu vă dă adevărata pâine din cer, aleluia. Cântarea Ap 11,17-18; 12,10b-12a 11,17 Îţi mulţumim ţie, * Doamne, Dumnezeule atotputernic, cel care eşti şi care erai, * căci ai luat în mână puterea ta cea mare şi ai început să domneşti. 18 Şi s-au mâniat neamurile, * dar a venit mânia ta şi timpul să-i judeci pe cei morţi şi să dai răsplata slujitorilor tăi, profeţilor şi sfinţilor, * şi celor ce se tem de numele tău, mici şi mari. 12,10b A venit acum mântuirea şi puterea şi împărăţia Dumnezeului nostru * şi puterea Unsului său, căci a fost alungat acuzatorul fraţilor noştri, * care îi acuza în faţa Dumnezeului nostru zi şi noapte. 11 Iar ei l-au învins prin sângele Mielului * şi prin cuvântul mărturiei lor; şi nu şi-au iubit viaţa * până la moarte. 12a De aceea, bucuraţi-vă, cerurilor, * şi voi, cei care locuiţi în ele! Ant. Adevăr, adevăr zic vouă: Nu Moise v-a dat pâinea din cer, ci Tatăl meu vă dă adevărata pâine din cer, aleluia. LECTURA SCURTĂ (1Cor 10,16-17) Potirul binecuvântării pe care îl binecuvântăm nu este oare împărtăşire cu sângele lui Cristos? Pâinea pe care o frângem nu este oare împărtăşire cu trupul lui Cristos? Pentru că este o singură pâine, noi, cei mulţi, suntem un singur trup, căci toţi ne împărtăşim din aceeaşi unică pâine. RESPONSORIUL SCURT R. Pâine din cer le-a dat lor, * aleluia, aleluia. Pâine. V. Omul mănâncă pâinea îngerilor. * Aleluia, aleluia. Slavă Tatălui. Pâine. Ant. la Magnificat Cât de bun şi binevoitor este Duhul tău, Doamne: ca să-ţi arăţi duioşia iubirii faţă de fiii tăi, le-ai dat pâinea cerească; pe cei flămânzi îi copleşeşti cu bunuri, iar pe bogaţii cei nerecunoscători îi laşi cu mâinile goale! Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era la început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Cât de bun şi binevoitor este Duhul tău, Doamne: ca să-ţi arăţi duioşia iubirii faţă de fiii tăi, le-ai dat pâinea cerească; pe cei flămânzi îi copleşeşti cu bunuri, iar pe bogaţii cei nerecunoscători îi laşi cu mâinile goale! RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ La ospăţul la care-i cheamă pe toţi, Cristos îşi dă trupul şi sângele său pentru viaţa lumii. Să-l rugăm: Cristoase, pâine cerească, dă-ne viaţa veşnică! Cristoase, Fiul Dumnezeului celui viu, tu ne-ai poruncit să celebrăm Cina euharistică în amintirea ta: – îmbogăţeşte în har Biserica ta prin celebrarea plină de credinţă a tainelor sfinte. Cristoase, preot unic al Celui Preaînalt, tu ai încredinţat preoţilor misiunea de a celebra sacramentele tale: – dă-le harul să împlinească în viaţa lor ceea ce săvârşesc prin semnele sacre. Cristoase, mana din ceruri, tu îi aduni într-un singur trup pe aceia care se împărtăşesc din unica pâine: – întăreşte pacea şi buna înţelegere între aceia care cred în tine. Cristoase, medic ceresc, care prin pâinea ta ne eliberezi din moarte şi ne dai chezăşia nemuririi, – redă celor bolnavi sănătatea şi celor sănătoşi speranţa vie. Cristoase, regele împărăţiei viitoare, tu ne-ai poruncit să celebrăm sfintele taine spre a vesti moartea ta până când vei veni în slavă: – fă-i părtaşi de învierea ta pe toţi aceia care au murit în tine. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule, care ne-ai lăsat în acest sacrament minunat amintirea pătimirilor tale, fă-ne, te rugăm, să cinstim astfel sfântul mister al trupului şi sângelui tău, încât să simţim necontenit în noi roadele răscumpărării tale. Tu, care, fiind Dumnezeu.