Liturgia Orelor - 12 iunie 2010

[altmariustotal ortodox]

Inima Neprihănită a Mariei - Laudele

IMNUL Stăpână slăvită, fecioară suavă, A vrut Creatorul venit dintru slavă În braţele tale ca prunc să se culce Şi lapte să ceară la sânul tău dulce. Prin Fiul de tine născut dispăre-va Năpasta adusă în lume de Eva, Iar celor aflaţi în tristeţe şi jale La toţi le-ai deschis către ceruri o cale. Eşti poartă de aur; prin tine, Fecioară, Cristos împăratul în lume coboară. Popoare salvate, daţi glas bucuriei, Cântând, preamăriţi-l pe Fiul Mariei! Slăvită să fie Treimea înaltă Pe care toţi sfinţii în cer o exaltă, Ea care te-mbracă cu mantie fină De har şi lumină, mărită Regină. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Vestim de dimineaţă îndurarea ta, Doamne, şi noaptea, fidelitatea ta. Psalmul 91 (92) Lauda Creatorului Cântăm laude pentru faptele minunate ale Fiului unul-născut (sf. Atanasiu). 2 Cât de frumos este să-l lăudăm pe Domnul, * să cântăm numele tău, Preaînalte, 3 să vestim de dimineaţă îndurarea ta * şi noaptea, fidelitatea ta, 4 cu lira cu zece coarde şi cu harpa, * cu cântare de alăută. 5 Pentru că mă faci să mă bucur, Doamne, pentru faptele tale, * voi tresălta de bucurie pentru lucrarea mâinilor tale. 6 Cât de mari sunt lucrările tale, Doamne, * şi cât de adânci sunt gândurile tale! 7 Omul nepriceput nu va cunoaşte, * şi cel fără de minte nu va înţelege aceasta. 8 Chiar dacă păcătoşii vor creşte ca iarba * şi făcătorii de rele înfloresc, ei vor fi nimiciţi pentru totdeauna, * 9 iar tu, Doamne, eşti preaînalt în veşnicie! 10 Căci, iată, duşmanii tăi, Doamne, † iată, duşmanii tăi vor pieri * şi se vor risipi toţi făcătorii de rele. 11 Dar tu înalţi fruntea mea ca pe aceea a unui zimbru, * torni asupra mea untdelemn proaspăt; 12 ochiul meu priveşte de sus la duşmanii mei † şi urechile mele aud lucruri teribile * despre cei ce se ridică împotriva mea. 13 Cel drept va înflori ca un palmier, * va creşte ca un cedru din Liban. 14 Cei plantaţi în casa Domnului * vor înflori în curţile Dumnezeului nostru. 15 Ei aduc roade şi la bătrâneţe, * îşi păstrează seva şi prospeţimea, 16 ca să vestească: * „Domnul, stânca mea, este drept, în el nu este nedreptate”. Ant. Vestim de dimineaţă îndurarea ta, Doamne, şi noaptea, fidelitatea ta. Ant. 2 Preamăriţi-l pe Dumnezeul nostru. Cântarea Dt 32,1-12 Binefacerile lui Dumnezeu faţă de popor De câte ori am vrut să adun pe fiii tăi aşa cum îşi adună găina puii sub aripi! (Mt 23,37). 1 Ascultaţi, cerurilor, şi voi vorbi! * Ascultă, pământule, cuvintele gurii mele! 2 Ca ploaia să picure învăţătura mea, * ca roua să curgă cuvintele mele, ca burniţa peste iarbă * şi ca ropotul de ploaie peste grâne. 3 Căci voi invoca numele Domnului: * preamăriţi-l pe Dumnezeul nostru! 4 El este stânca: lucrările lui sunt desăvârşite, * toate căile lui sunt dreptate. Domnul este credincios şi în el nu este nedreptate; * el este drept şi nepărtinitor. 5 Ei au păcătuit împotriva lui; † ei nu-i mai sunt fii prin purtarea lor, * ci neam îndărătnic şi ticălos. 6 Aşa răsplătiţi voi Domnului, * popor nechibzuit şi fără minte? Oare nu este el părintele tău, * cel care te-a creat, te-a plăsmuit şi te-a întemeiat? 7 Aminteşte-ţi de zilele de odinioară, * socoteşte anii, generaţie după generaţie, întreabă-l pe tatăl tău şi-ţi va spune, * întreabă-i pe bătrâni şi-ţi vor povesti. 8 Când Cel Preaînalt a separat popoarele, * când i-a împrăştiat pe fiii lui Adam, el a stabilit hotarele popoarelor * după numărul fiilor lui Israel; 9 căci partea Domnului este poporul său, * Iacob este partea lui de moştenire. 10 L-a găsit în pământ pustiu, * într-un loc înfricoşător plin de urlete sălbatice; şi l-a apărat, l-a îngrijit şi l-a păzit * ca pe lumina ochilor. 11 Precum vulturul care-şi învaţă puii să zboare, * zburând deasupra lor îşi întinde aripile, şi-a întins aripile şi l-a ridicat, * l-a purtat pe aripile sale. 12 Numai Domnul singur a fost conducătorul lui: * nici un dumnezeu străin nu i-a fost alături. Ant. Preamăriţi-l pe Dumnezeul nostru. Ant. 3 Cât de minunat este numele tău, Doamne, pe tot pământul. Psalmul 8 Maiestatea lui Dumnezeu şi demnitatea omului Pe toate le-a pus sub picioarele lui iar pe el l-a rânduit cap peste Biserica întreagă (Ef 1,22). 2 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tău pe tot pământul! Slava ta se înalţă * mai presus de ceruri. 3 Din gura copiilor şi a pruncilor † ţi-ai pregătit laudă împotriva vrăjmaşilor tăi, * ca să-i nimiceşti pe cel răzvrătit şi pe duşman. 4 Când privesc cerurile, lucrările mâinilor tale, * luna şi stelele pe care le-ai făcut, 5 mă întreb: Ce este omul că te gândeşti la el, * sau fiul omului că-l iei în seamă? 6 L-ai făcut cu puţin mai mic decât pe îngeri, † l-ai încununat cu cinste şi măreţie. * 7 I-ai dat în stăpânire lucrările mâinilor tale, toate le-ai pus la picioarele lui: † 8 oile şi boii laolaltă, * precum şi fiarele câmpului, 9 păsările cerului şi peştii mării, * tot ce străbate căile apelor. 10 Doamne, Dumnezeul nostru, * cât de minunat este numele tău pe tot pământul! Ant. Cât de minunat este numele tău, Doamne, pe tot pământul. LECTURA SCURTĂ (Cf. Is 61,10) Mă voi bucura din toată inima în Domnul şi va tresălta de veselie sufletul meu în Dumnezeul meu, căci m-a îmbrăcat cu haina mântuirii şi cu mantia dreptăţii m-a învăluit, ca pe o mireasă împodobită cu giuvaierele sale. RESPONSORIUL SCURT R. Domnul a ales-o * şi a iubit-o mai mult decât pe toate făpturile. Domnul a ales-o. V. În cortul său a adus-o să locuiască * şi a iubit-o mai mult decât pe toate făpturile. Slavă Tatălui. Domnul a ales-o. Ant. la Benedictus Inima mea şi trupul meu vor tresălta de bucurie în Dumnezeul cel viu. Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Inima mea şi trupul meu vor tresălta de bucurie în Dumnezeul cel viu. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Sărbătorindu-l pe Mântuitorul nostru, care a binevoit să se nască din Fecioara Maria, să-l implorăm spunându-i: Maica ta, Doamne, să mijlocească pentru noi! Soare al dreptăţii, înaintea ta a strălucit aurora mântuirii, Fecioara neprihănită, – dă-ne harul să umblăm pururi în lumina prezenţei tale. Cuvânt întrupat, care ai ales-o pe Maria, chivot neîntinat al locuirii tale, – eliberează-ne de întinarea păcatului. Mântuitorul nostru, care ai avut-o lângă cruce pe Maica ta, – fă ca, prin mijlocirea ei, să ne bucurăm că suntem părtaşi de pătimirile tale. Isuse preabune, care, fiind răstignit pe cruce, i-ai dat-o pe Maria ca mamă lui Ioan, – dăruieşte-ne harul ca astfel să trăim încât să fim recunoscuţi ca adevăraţi fii ai ei. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule, în inima fericitei Fecioare Maria, tu ai pregătit lăcaş vrednic Duhului Sfânt; te rugăm să ne dai cu bunătate harul ca, prin mijlocirea ei, să ne învrednicim a fi şi noi temple ale măririi tale. Prin Domnul.

sus

Sâmbătă din săptămâna a II-a - Ora Medie IMNUL Ora a treia O Duh Preasfânt, tu ce din veci Eşti Dumnezeu; stăruitori În rugă-ţi cerem să cobori În sufletele noastre reci. Păstrează dragostea arzând Mereu în cuget şi în grai, Şi dorul păcii să ni-l dai, Să fim o inimă şi-un gând. Pe Tatăl fă-ni-l cunoscut Ca să-l iubim neîncetat, Ca şi pe Fiul ce-a luat Smeritul nostru chip de lut. Amin. Ora a şasea O Dumnezeule Preasfânt, Lumină tu ne dai în zori, Iar la amiază ne cobori De sus căldură pe pământ. Al patimii năvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toţi; Din inimi ura să o scoţi Şi dragoste să pui în loc. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. Ora a noua O Doamne, veşnic neschimbat, Acuma soarele de sus Coboară iarăşi spre apus Şi ziua este pe-nserat. Noi te rugăm stăruitori Să fie-al vieţii înserat De-a ta splendoare luminat; Apusul să-l prefaci în zori. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece, spune Domnul. Psalmul 118 (119),81-88 XI (Kaf) 81 Sufletul meu tânjeşte după mântuirea ta, * în cuvântul tău mi-am pus toată speranţa. 82 Mi-au slăbit ochii în aşteptarea promisiunii tale * şi spun: „Când mă vei mângâia?” 83 Am ajuns ca un burduf aşezat la fum, * dar nu am uitat de îndreptările tale. 84 Câte sunt zilele slujitorului tău? * Când vei judeca oare pe cei ce mă asupresc? 85 Cei mândri au săpat groapă înaintea mea; * ei nu sunt după legea ta. 86 Toate poruncile tale sunt adevăr; † pe nedrept m-au prigonit: * vino în ajutorul meu! 87 Puţin a lipsit de nu m-au şters de pe pământ, * dar nu am părăsit învăţăturile tale. 88 După îndurarea ta dă-mi viaţă * şi voi păzi poruncile gurii tale. Ant. Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele mele nu vor trece, spune Domnul. Ant. 2 Tu, Doamne, eşti speranţa mea, turn puternic în faţa duşmanului. Psalmul 60 (61) Rugăciunea unui exilat Rugăciunea dreptului care nădăjduieşte cele veşnice (sf. Ilariu). 2 Ascultă, Dumnezeule, strigarea mea, * ia aminte la rugăciunea mea. 3 De la marginile pământului pe tine te chem † când inima mi-e cuprinsă de nelinişte, * călăuzeşte-mă la stânca la care nu pot ajunge! 4 Căci tu eşti un refugiu pentru mine, * turn puternic în faţa duşmanului. 5 Voi locui în cortul tău pentru totdeauna, * mă voi adăposti la umbra aripilor tale, 6 căci, tu, Dumnezeul meu, mi-ai ascultat promisiunile, * mi-ai dat moştenirea celor care se tem de numele tău. 7 Vei adăuga la zilele regelui alte zile, * anii lui vor fi ca generaţie după generaţie. 8 Va domni în veşnicie înaintea lui Dumnezeu, * îndurarea şi adevărul îl vor ocroti. 9 Atunci voi cânta imnuri numelui tău în vecii vecilor, * ca să-mi îndeplinesc promisiunile zi de zi. Ant. Tu, Doamne, eşti speranţa mea, turn puternic în faţa duşmanului. Ant. 3 De teama duşmanului, păzeşte, Doamne, viaţa mea. Psalmul 63 (64) Rugăciune împotriva duşmanilor În acest psalm este vorba mai ales despre pătimirea Domnului (sf. Augustin). 2 Ascultă, Dumnezeule, glasul plângerii mele, * păzeşte sufletul meu de teama duşmanului. 3 Fereşte-mă de adunarea celor răi, * de mulţimea celor ce săvârşesc fărădelegea. 4 Ca sabia îşi ascut limbile lor, † precum săgeata, aruncă cuvinte amare, * 5 pentru a-l lovi, în ascuns, pe cel neprihănit, trag pe neaşteptate şi nu se tem. * 6 Se încurajează în răutatea lor, se pun de acord ca să întindă curse. * Ei spun: „Cine va vedea?” 7 Au pus la cale nelegiuiri, † au împlinit cele uneltite: * ca o prăpastie este omul şi inima lui e un abis. 8 Dumnezeu îi loveşte pe ei cu săgeţile sale: * pe neaşteptate ei au fost răniţi, 9 şi însăşi limba lor îi va face să cadă; * oricine, văzându-i, va clătina din cap. 10 Atunci toţi vor fi cuprinşi de teamă, † vor vesti lucrările Domnului* şi vor înţelege faptele lui. 11 Cel drept se va bucura în Domnul şi va nădăjdui în el, * şi vor fi lăudaţi toţi cei drepţi cu inima. Ant. De teama duşmanului, păzeşte, Doamne, viaţa mea. Ora a treia LECTURA SCURTĂ (Dt 8,5b-6) După cum omul îşi învaţă fiul, aşa te învaţă pe tine Domnul Dumnezeul tău. Păzeşte, aşadar, poruncile Domnului, Dumnezeului tău, umblând pe căile lui şi temându-te de el. V. Frica de Domnul e curată, dăinuie în veci. R. Judecăţile Domnului sunt adevărate, toate sunt drepte. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule, Părinte atotputernic, noi ne închinăm maiestăţii tale şi te rugăm să reverşi lumina Duhului Sfânt asupra noastră, pentru ca, apăraţi de orice duşman, să ne bucurăm pururi întru lauda ta. Prin Cristos. Ora a şasea LECTURA SCURTĂ (1Rg 2,2b-3) Fii curajos; fii bărbat! Împlineşte-ţi datoria faţă de Domnul, Dumnezeul tău, mergi pe căile lui şi păzeşte-i toate legile, poruncile, hotărârile şi dispoziţiile. Astfel, vei avea succes în tot ce vei face şi în tot ce vei întreprinde. V. Călăuzeşte-mă, Doamne, pe calea poruncilor tale. R. Căci am iubit legea ta. Rugăciunea de încheiere Doamne, lumină şi flacără a iubirii veşnice, dă-ne harul să ardem pururi de dragostea ta, ca să te iubim pe tine mai presus de toate şi pe fraţii noştri, pentru tine, într-o unică iubire. Prin Cristos. Ora a noua LECTURA SCURTĂ (Ier 6,16) Opriţi-vă pe drum şi priviţi şi întrebaţi despre căile de odinioară: care este calea cea bună? Urmaţi-o şi veţi afla odihnă pentru sufletele voastre. V. Moştenirea mea sunt mărturiile tale în veci. R. Căci ele sunt desfătarea inimii mele. Rugăciunea de încheiere Ascultă-ne, Doamne, şi dăruieşte-ne pacea statornică pe care o cerem de la tine, ca să te putem sluji cu bucurie în toate zilele vieţii noastre şi, prin mijlocirea preafericitei Fecioare Maria, să ne învrednicim a ajunge în împărăţia ta. Prin Cristos. sus

Duminica a XI-a de peste an - Vesperele I IMNUL O, Doamne, tu eşti Creatorul a toate, De-aceea, doar mâna-ţi puternică poate Ca ziua-n veşmânt de lumină s-o-mbrace, Iar noaptea-n veşmânt de tăcere şi pace. Aduce-nserarea şi gânduri pioase Şi dulce odihnă truditelor oase, Iar minţii repaus îşi dă fiecare Când toată tristeţea din inimi dispare. Când umbrele serii văzduhul îşi cerne, Din nou către Domnul măririi eterne Cu drag ni se-nalţă şi ruga, şi gândul, Iertare cerându-i, smeriţi adorându-l. Pe cel care viaţa cu har ne-o inundă Voim să-l slăvim cu iubire profundă; Şi mintea, şi glasul elogii să-i ţese, Prinos să-i aducem de imnuri alese. Se termină ziua şi noaptea-i aproape, Stă noaptea în beznă acum să ne-ngroape; Credinţa aprinsă în suflet ne fie În beznă lumină, în noapte făclie. A noastră cântare văzduhul străbată-l, Prin Fiul şi-n Duhul s-ajungă la Tatăl. Pământul şi cerul în veci să adoare Treimea domnind în cerească splendoare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 De la răsăritul şi până la apusul soarelui, fie numele Domnului lăudat. Psalmul 112 (113) Lăudaţi numele Domnului I-a dat jos de pe tron pe cei puternici şi i-a înălţat pe cei smeriţi (Lc 1,52). 1 Lăudaţi, slujitori ai Domnului, * lăudaţi numele Domnului! 2 Fie numele Domnului binecuvântat, * de acum şi până în veac. 3 De la răsăritul şi până la apusul soarelui, * fie numele Domnului lăudat! 4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naţiunile, * slava lui este mai presus de ceruri. 5 Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru care locuieşte atât de sus, * 6 care îşi pleacă privirea să vadă ce se petrece în cer şi pe pământ? 7 El ridică pe cel slab din ţărână, * înalţă din mizerie pe cel sărac, 8 pentru ca să-l aşeze alături de conducători, * de conducătorii poporului său. 9 El o aşază pe cea sterilă în casă * ca pe o mamă ce se bucură de copii. Ant. De la răsăritul şi până la apusul soarelui, fie numele Domnului lăudat. Ant. 2 Voi lua potirul mântuirii şi voi invoca numele Domnului. Psalmul 115 (116 B) Aducere de mulţumire în templu Prin Cristos să aducem pururi jertfă de laudă lui Dumnezeu (cf. Evr 13,15). 10 Eu mi-am păstrat credinţa chiar şi atunci când spuneam: * „Sunt foarte nefericit”. 11 Am spus în tulburarea mea: * „Tot omul este mincinos”. 12 Ce-i voi da în schimb Domnului * pentru tot binele pe care mi l-a făcut? 13 Voi lua potirul mântuirii * şi voi invoca numele Domnului. 14 Voi împlini făgăduinţele făcute Domnului * de faţă cu tot poporul său. 15 Lucru de preţ este în faţa Domnului * moartea credincioşilor săi. 16 Ascultă-mă, Doamne, căci sunt slujitorul tău, * eu, slujitorul tău, şi fiul slujitoarei tale; tu ai sfărâmat lanţurile mele. † 17 Îţi voi aduce jertfă de laudă * şi voi invoca numele Domnului. 18 Voi împlini făgăduinţele făcute Domnului * de faţă cu tot poporul său, 19 în curţile casei Domnului, * în mijlocul tău, Ierusalime! Ant. Voi lua potirul mântuirii şi voi invoca numele Domnului. Ant. 3 Domnul Isus s-a umilit pe sine; de aceea şi Dumnezeu l-a înălţat în veac. Cântarea Fil 2,6-11 Cristos, slujitorul lui Dumnezeu 6 Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a ţinut cu orice preţ să apară egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † şi devenind asemenea oamenilor. * După înfăţişare era considerat ca om. 8 S-a umilit, făcându-se ascultător până la moarte, * şi încă moartea pe cruce. 9 De aceea, şi Dumnezeu l-a înălţat † şi i-a dăruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus să se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pământ şi al celor din adâncuri, 11 şi orice limbă să proclame, spre mărirea lui Dumnezeu Tatăl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. Domnul Isus s-a umilit pe sine; de aceea şi Dumnezeu l-a înălţat în veac. LECTURA SCURTĂ (Evr 13,20-21) Dumnezeul păcii care, prin sângele alianţei veşnice, l-a readus din morţi pe Domnul nostru Isus, păstorul cel mare al oilor, să vă întărească pentru orice lucrare bună, ca să împliniţi voinţa lui, făcând în noi ceea ce este plăcut înaintea lui prin Isus Cristos, căruia să-i fie mărire în vecii vecilor. Amin. RESPONSORIUL SCURT R. Cât sunt de minunate * lucrările tale, Doamne. Cât sunt. V. Toate cu înţelepciune le-ai făcut; * lucrările tale, Doamne. Slavă Tatălui. Cât sunt. Ant. la Magnificat Anul A Văzând Isus mulţimile, i s-a făcut milă de ele, căci erau necăjite şi descumpănite, ca nişte oi fără păstor. Anul B Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când un om aruncă sămânţa în pământ, iar sămânţa încolţeşte şi creşte fără ca el să ştie. Anul C O femeie păcătoasă din cetate a adus un vas de alabastru plin cu mir şi, plângând, a început să spele cu lacrimi picioarele lui Isus, să le sărute şi să le ungă cu mir. Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era la început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. la Magnificat Anul A Văzând Isus mulţimile, i s-a făcut milă de ele, căci erau necăjite şi descumpănite, ca nişte oi fără păstor. Anul B Împărăţia lui Dumnezeu este ca atunci când un om aruncă sămânţa în pământ, iar sămânţa încolţeşte şi creşte fără ca el să ştie. Anul C O femeie păcătoasă din cetate a adus un vas de alabastru plin cu mir şi, plângând, a început să spele cu lacrimi picioarele lui Isus, să le sărute şi să le ungă cu mir. RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Cristos s-a milostivit de poporul flămând şi a săvârşit pentru el minunile iubirii sale. Amintindu-ne de ele, să-l rugăm cu evlavie: Arată-ne, Doamne, iubirea ta! Mărturisim, Doamne, că toate cele bune le-am primit astăzi de la bunătatea ta: – să nu se întoarcă la tine deşarte, ci să aducă rod în inimă bună. Lumină şi mântuire a tuturor neamurilor, ocroteşte-i pe martorii pe care i-ai trimis în lumea întreagă – şi aprinde în ei focul Duhului Sfânt. Fă ca toţi oamenii să făurească o lume tot mai conformă cu demnitatea ei rânduită de tine, – răspunzând cu generozitate, sub călăuzirea ta, la cele mai urgente necesităţi ale timpului nostru. Vindecătorule al sufletelor şi al trupurilor, alină-i pe cei bolnavi, fii alături de cei care mor – şi, în îndurarea ta, vizitează-ne şi ne înviorează. Binevoieşte a-i număra pe cei răposaţi printre fericiţii din ceruri, – ale căror nume sunt scrise în cartea vieţii. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule, tăria celor ce nădăjduiesc în tine, ascultă cu bunătate rugăciunile noastre: noi suntem slabi şi nu putem face nimic fără tine: dăruieşte-ne pururi ajutorul harului tău, pentru ca, împlinindu-ţi poruncile, să-ţi fim plăcuţi în gânduri şi în fapte. Prin Domnul.