Liturgia Orelor - 11 iunie 2010

[altmariustotal ortodox]

Preasfânta Inimă a lui Isus - Laudele

IMNUL Isuse, tu eşti bucurie deplină, Balsam care orice durere alină, Speranţă în cel ce speranţă nu are, Fântână de har şi noian de-ndurare. Iertare primeşte cel care ţi-o cere, Pătruns de căinţă, pătruns de durere, Şi cel ce te vede în tot ce există Nu poate să spună că viaţa e tristă. Iubirea ta, Doamne, nimic n-o cuprinde; Flămândului este cerească merinde, În arşiţa vieţii e sfântă licoare, De bea însetatul dintr-însa, nu moare. Cu lacrimi, Isuse, te caut pe tine, Spre tine se-ndreaptă-ale mele suspine, Fiinţa mea toată şi-n somnul de noapte Te cheamă pe tine cu tainice şoapte. În ziua aceasta asupră-mi rămână Şi sprijin să-mi fie puternica-ţi mână; Când umbrele serii vor fi să coboare, Să-mi fii tu, Cristoase, lumină şi soare. Tăria ce vine din inima-ţi blândă Mi-aducă în luptele vieţii izbândă. Iubirea ce totul e-n stare să-nfrunte Să-mi fie spre ceruri o trainică punte. Isuse, tu, floare adusă pe lume De mama-fecioară, slăvitul tău nume Cinstească-l tot omul ce mişcă sub soare Şi oastea de îngeri în cer să-l adoare. Amin. PSALMODIA Ant. 1 Isus stătea în templu şi striga: „Dacă îi este sete cuiva, să vină la mine şi să bea!” Psalmul 62 (63),2-9 Sufletul însetat de Dumnezeu Cel care părăseşte lucrările întunericului veghează pentru Dumnezeu. 2 Dumnezeule, tu eşti Dumnezeul meu, * pe tine te caut dis-de-dimineaţă. Sufletul meu e însetat de tine, † pe tine te doreşte trupul meu, * ca un pământ pustiu, uscat şi fără apă. 3 Astfel te-am căutat în sanctuarul tău, * ca să contemplu puterea şi măreţia ta. 4 Îndurarea ta preţuieşte mai mult decât viaţa, * de aceea buzele mele te laudă. 5 Te voi binecuvânta toată viaţa mea * şi voi ridica mâinile mele invocând numele tău. 6 Ca şi cum m-aş sătura cu măduvă şi grăsime, * aşa se desfată buzele mele când gura mea te laudă, 7 când îmi amintesc de tine în aşternutul meu * şi mă gândesc la tine în ceasurile de veghe, noaptea. 8 Pentru că ai fost ajutorul meu, * la umbra aripilor tale tresalt de bucurie. 9 Mă ataşez de tine cu tot sufletul * şi dreapta ta mă ocroteşte. Ant. Isus stătea în templu şi striga: „Dacă îi este sete cuiva, să vină la mine şi să bea!” Ant. 2 Veniţi la mine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi eu vă voi înviora! Cântarea Dan 3,57-88.56 Toată creatura să-l laude pe Domnul Aduceţi laudă Dumnezeului nostru, voi, toţi slujitorii lui! (Ap 19,5). 57 Binecuvântaţi-l, toate lucrările Domnului, pe Domnul, * lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci! 58 Binecuvântaţi-l, ceruri, pe Domnul, * 59 binecuvântaţi-l, îngeri ai Domnului, pe Domnul! 60 Binecuvântaţi-l, toate apele care sunteţi deasupra cerului, pe Domnul, * 61 să-l binecuvânteze orice putere pe Domnul! 62 Binecuvântaţi-l, soare şi lună, pe Domnul, * 63 binecuvântaţi-l, stele ale cerului, pe Domnul! 64 Binecuvântaţi-l, ploi şi rouă, pe Domnul, * 65 binecuvântaţi-l, toate vânturile, pe Domnul! 66 Binecuvântaţi-l, foc şi căldură, pe Domnul, * 67 binecuvântaţi-l, frig şi arşiţă, pe Domnul! 68 Binecuvântaţi-l, rouă şi chiciură, pe Domnul, * 69 binecuvântaţi-l, ger şi îngheţ, pe Domnul! 70 Binecuvântaţi-l, gheţuri şi zăpezi, pe Domnul, * 71 binecuvântaţi-l, nopţi şi zile, pe Domnul! 72 Binecuvântaţi-l, lumină şi întuneric, pe Domnul, * 73 binecuvântaţi-l, fulgere şi nori, pe Domnul! 74 Să-l binecuvânteze pământul pe Domnul, * să-l laude şi să-l preamărească în veci! 75 Binecuvântaţi-l, munţi şi dealuri, pe Domnul, * 76 binecuvântaţi-l, tot ce răsare pe pământ, pe Domnul! 77 Binecuvântaţi-l, mări şi râuri, pe Domnul, * 78 binecuvântaţi-l, izvoare, pe Domnul! 79 Binecuvântaţi-l, balene şi tot ce mişcă în ape, pe Domnul, * 80 binecuvântaţi-l, toate păsările cerului, pe Domnul! 81 Binecuvântaţi-l, fiare şi dobitoace, pe Domnul, * 82 binecuvântaţi-l, voi, fii ai oamenilor, pe Domnul! 83 Binecuvântează-l, Israele, pe Domnul, * lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci! 84 Binecuvântaţi-l, preoţi ai Domnului, pe Domnul, * 85 binecuvântaţi-l, slujitori ai Domnului, pe Domnul! 86 Binecuvântaţi-l, duhuri şi suflete ale drepţilor, pe Domnul, * 87 binecuvântaţi-l, sfinţi şi smeriţi cu inima, pe Domnul! 88 Binecuvântaţi-l, voi, Anania, Azaria şi Misael, pe Domnul, * lăudaţi-l şi preamăriţi-l în veci! Să binecuvântăm pe Tatăl şi pe Fiul şi pe Duhul Sfânt, * să-l lăudăm şi să-l preamărim în veci! 56 Binecuvântat eşti în tăria cerului, * vrednic de laudă şi preamărit în veci! La sfârşitul acestei cântări nu se spune Slavă Tatălui. Ant. Veniţi la mine, toţi cei osteniţi şi împovăraţi, şi eu vă voi înviora! Ant. 3 Fiule, dă-mi inima ta, iar ochii tăi să păzească pururea căile mele! Psalmul 149 Noua cântare a sfinţilor Fiii Bisericii, fiii noului popor, vor tresălta de bucurie pentru regele lor: pentru Cristos (Hesychius). 1 Cântaţi Domnului un cântec nou, * lauda lui în adunarea credincioşilor săi. 2 Să se bucure Israel de creatorul său, * să tresalte de bucurie fiii Sionului pentru regele lor. 3 Să laude numele lui în dansuri, * să-i cânte psalmi cu harpa şi cu cetera. 4 Căci Domnul îl iubeşte pe poporul său * şi-i încoronează pe cei smeriţi cu mântuire. 5 Să tresalte de bucurie în mărire, credincioşii lui, * să scoată strigăte de bucurie în aşternutul lor. 6 Gura să le fie plină de laudele Domnului; * şi săbii cu două tăişuri să fie în mâinile lor, 7 ca să arunce răzbunare asupra neamurilor * şi pedeapsă asupra popoarelor; 8 ca să-i lege pe regii lor în lanţuri * şi pe mai-marii lor în cătuşe de fier, 9 ca să facă cu ei judecata care a fost scrisă; * aceasta este o cinste pentru toţi credincioşii lui. Ant. Fiule, dă-mi inima ta, iar ochii tăi să păzească pururea căile mele! LECTURA SCURTĂ (Ier 31,33) Iată legământul pe care îl voi încheia cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: „Voi pune legea mea înlăuntrul lor, o voi scrie în inima lor; eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul meu”. RESPONSORIUL SCURT R. Luaţi jugul meu asupra voastră * şi învăţaţi de la mine. Luaţi. V. Că sunt blând şi smerit cu inima. * Şi învăţaţi de la mine. Slavă Tatălui. Luaţi. Ant. la Benedictus Dumnezeu, prin iubirea sa îndurătoare, ne-a vizitat şi a răscumpărat poporul său, aleluia! Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79 Despre Mesia şi Înaintemergătorul său 68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, * pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său, 69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire * în casa lui David, slujitorul său, 70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi * care au fost în vechime. 71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri * şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc. 72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri * şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt. 73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, * că ne va dărui harul 74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, * să-i slujim fără teamă, 75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, * în toate zilele vieţii noastre. 76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, * căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale, 77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii * întru iertarea păcatelor, 78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, * cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime 79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii * şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii. Slavă Tatălui, şi Fiului, * şi Sfântului Duh. Precum era la început, şi acum, şi pururea, * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Dumnezeu, prin iubirea sa îndurătoare, ne-a vizitat şi a răscumpărat poporul său, aleluia! RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Fraţilor, să ne rugăm lui Isus, care este blând şi smerit cu inima, şi să-l implorăm: Rege iubitor de oameni, îndură-te de noi! Isuse, în tine locuieşte plinătatea dumnezeirii: – fă-ne părtaşi ai firii tale dumnezeieşti. Isuse, în tine sunt toate comorile înţelepciunii şi ale ştiinţei: – dezvăluie-ne, prin Biserică, înţelepciunea lui Dumnezeu cea de multe feluri. Isuse, în tine Tatăl îşi află desfătarea: – fă-ne ascultători statornici ai învăţăturii tale. Isuse, din plinătatea ta am luat noi toţi: – dăruieşte-ne din belşug harul şi adevărul Tatălui. Isuse, izvorul vieţii şi al sfinţeniei, – fă-ne sfinţi şi neprihăniţi în iubire. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi cinstim inima Fiului tău preaiubit şi preamărim faptele măreţe ale iubirii sale; ajută-ne, te rugăm, ca din acest izvor al îndurării dumnezeieşti să sorbim bogăţia harului şi vieţii tale. Prin Domnul.

sus

Preasfânta Inimă a lui Isus - Ora Medie Ora a treia IMNUL O Duh Preasfânt, tu ce din veci Eşti Dumnezeu; stăruitori În rugă-ţi cerem să cobori În sufletele noastre reci. Păstrează dragostea arzând Mereu în cuget şi în grai, Şi dorul păcii să ni-l dai, Să fim o inimă şi-un gând. Pe Tatăl fă-ni-l cunoscut Ca să-l iubim neîncetat, Ca şi pe Fiul ce-a luat Smeritul nostru chip de lut. Amin. PSALMODIA Ant. Poporul meu, spune-mi ce rău ţi-am făcut, sau cu ce te-am întristat, răspunde-mi! Psalmul 119 (120) Dorinţa de pace Statornici în încercare, stăruiţi în rugăciune (Rom 12,12). 1 În strâmtorarea mea, am strigat către Domnul * şi el m-a ascultat. 2 Doamne, scapă sufletul meu de buze mincinoase, * de limbă vicleană! 3 Ce ţi se va da şi ce câştig vei avea, * limbă vicleană? 4 Săgeată ascuţită de războinic * şi cărbuni aprinşi de ienupăr. 5 Vai mie, că sunt străin în Meşek, * că locuiesc printre corturile din Kedar! 6 Sufletul meu a locuit prea mult * printre cei care urăsc pacea. 7 Eu sunt un om al păcii, * dar, de îndată ce o spun, ei caută războiul. Psalmul 120 (121) Dumnezeu, ocrotitorul poporului Nu le va mai fi foame şi nici sete, nu-i va mai arde soarele şi nici arşiţa (Ap 7,16). 1 Îmi ridic ochii spre munţi şi mă întreb: * De unde-mi va veni ajutorul?” 2 Ajutorul meu vine de la Domnul, * care a făcut cerul şi pământul. 3 Nu va lăsa să ţi se clatine piciorul * şi nu va aţipi cel care te păzeşte. 4 Iată, nu aţipeşte, nu doarme * cel care-l păzeşte pe Israel. 5 Domnul este păzitorul tău, * Domnul este umbra ocrotitoare la dreapta ta. 6 Ziua, soarele nu-ţi va dăuna, * nici luna în timpul nopţii. 7 Domnul te va păzi de orice rău, * Domnul îţi va apăra sufletul. 8 Domnul te va păzi la plecare şi la venire, * de acum şi până în veac. Psalmul 121 (122) Ierusalimul – cetatea sfântă V-aţi apropiat de muntele Sion, de cetatea Dumnezeului celui viu, de Ierusalimul ceresc (Evr 12,22). 1 M-am bucurat când mi s-a spus: † „Să mergem la casa Domnului”. * 2 Iată, picioarele noastre au ajuns la porţile tale, Ierusalime! 3 Ierusalimul este zidit * ca o cetate bine întărită. 4 Acolo urcă seminţiile, seminţiile Domnului, † după legea lui Israel, * ca să laude numele Domnului. 5 Căci acolo sunt scaunele de judecată, * tronurile casei lui David. 6 Rugaţi-vă pentru pacea Ierusalimului: * „Să fie în siguranţă cei care te iubesc! 7 Pacea să locuiască între zidurile tale * şi liniştea în palatele tale”. 8 De dragul fraţilor şi prietenilor mei, * eu spun: „Pace ţie!” 9 De dragul casei Domnului Dumnezeului nostru, * mă rog pentru fericirea ta! Ant. Poporul meu, spune-mi ce rău ţi-am făcut, sau cu ce te-am întristat, răspunde-mi! LECTURA SCURTĂ (Ier 31,2-4a) Aşa vorbeşte Domnul: Poporul celor ce-au scăpat de sabie a aflat milă în pustiu: Israel merge spre locul lui de odihnă. Domnul mi se arată de departe: Te iubesc cu o iubire veşnică; de aceea, te-am atras la mine în milostivirea mea. Te voi zidi din nou şi vei fi edificat. V. Veţi scoate apă cu bucurie. R. Din izvoarele Mântuitorului. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi cinstim inima Fiului tău preaiubit şi preamărim faptele măreţe ale iubirii sale; ajută-ne, te rugăm, ca din acest izvor al îndurării dumnezeieşti să sorbim bogăţia harului şi vieţii tale. Prin Domnul. Ora a şasea IMNUL O Dumnezeule Preasfânt, Lumină tu ne dai în zori, Iar la amiază ne cobori De sus căldură pe pământ. Al patimii năvalnic foc Tu stinge-l, Doamne, în noi toţi; Din inimi ura să o scoţi Şi dragoste să pui în loc. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Inima s-a întristat în mine şi toate oasele mele s-au cutremurat. Psalmul 122 (123) Încrederea poporului în Dumnezeu Doi orbi... au strigat: „Doamne, Fiul lui David, ai milă de noi!” (Mt 20,30). 1 Către tine îmi ridic ochii, * către tine, care locuieşti în ceruri. 2 Iată, ca ochii slujitorilor spre mâna stăpânilor, * ca ochii slujitoarei spre mâna stăpânei sale, aşa sunt ochii noştri îndreptaţi spre Domnul, Dumnezeul nostru, * până când ne va arăta îndurarea sa. 3 Ai milă de noi, Doamne, ai milă de noi, * căci suntem prea sătui de ocară. 4 Prea sătul ne este sufletul † de batjocurile celor care ne urăsc, * de dispreţul celor îngâmfaţi. Psalmul 123 (124) Ajutorul nostru este în numele Domnului Domnul i-a zis lui Paul: „Nu-ţi fie teamă... căci eu sunt cu tine!” (Fap 18,9-10). 1 De n-ar fi fost Domnul de partea noastră – s-o spună Israel –, † 2 de n-ar fi fost Domnul de partea noastră, * când oameni s-au ridicat împotriva noastră, 3 atunci ne-ar fi înghiţit de vii * în focul mâniei lor; 4 atunci ne-ar fi înecat apele, † ar fi trecut râurile peste sufletul nostru, * 5 atunci ar fi trecut peste noi valuri năprasnice. 6 Binecuvântat să fie Domnul, * care nu ne-a lăsat pradă dinţilor lor! 7 Sufletul nostru a scăpat † ca o pasăre din laţul vânătorului: * laţul s-a rupt şi noi am scăpat. 8 Ajutorul nostru este în numele Domnului, * care a făcut cerul şi pământul. Psalmul 124 (125) Domnul este ocrotitorul poporului său Pacea lui Dumnezeu asupra lui Israel! (Gal 6,16). 1 Cei care se încred în Domnul sunt ca Muntele Sionului: * el nu se clatină, ci rămâne în veac. 2 Munţii înconjoară Ierusalimul, † şi Domnul stă împrejurul poporului său * de acum şi până-n veac. 3 Sceptrul celui nelegiuit nu va rămâne peste moştenirea celor drepţi, * ca nu cumva cei drepţi să-şi întindă mâinile spre nelegiuire. 4 Fă bine, Doamne, celor buni * şi celor drepţi cu inima, 5 iar pe cei ce se abat pe cărări strâmbe † Domnul îi va aduna cu cei care săvârşesc fărădelegea. * Pace peste Israel! Ant. Inima s-a întristat în mine şi toate oasele mele s-au cutremurat. LECTURA SCURTĂ (Ier 32,40) Voi încheia cu ei un legământ veşnic şi nu voi înceta să le fac bine şi voi pune frica mea în inimile lor, ca să nu se îndepărteze de la mine. V. Am aşteptat pe cineva să se întristeze împreună cu mine, şi n-a fost nimeni. R. Pe cineva care să mă mângâie, şi n-am găsit. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi cinstim inima Fiului tău preaiubit şi preamărim faptele măreţe ale iubirii sale; ajută-ne, te rugăm, ca din acest izvor al îndurării dumnezeieşti să sorbim bogăţia harului şi vieţii tale. Prin Domnul. Ora a noua IMNUL O Doamne, veşnic neschimbat, Acuma soarele de sus Coboară iarăşi spre apus Şi ziua este pe-nserat. Noi te rugăm stăruitori Să fie-al vieţii înserat De-a ta splendoare luminat; Apusul să-l prefaci în zori. Să fie Tatăl lăudat, Şi Fiul cel născut din el, Şi Duhul dragostei, la fel, Primească cinste ne-ncetat. Amin. PSALMODIA Ant. Unul dintre soldaţi a deschis cu lancea coasta lui Isus şi îndată a ieşit sânge şi apă. Psalmul 125 (126) Bucuria şi speranţa în Domnul Aşa cum sunteţi părtaşi ai suferinţelor, la fel veţi fi părtaşi ai mângâierii (2Cor 1,7). 1 Când Domnul i-a întors pe locuitorii Sionului din robie, * ni se părea că visăm. 2 Atunci gura ni s-a umplut de strigăte de bucurie * şi limba de cântări de veselie. Atunci se spunea printre neamuri: * „Lucruri mari a făcut Domnul pentru ei”. 3 Lucruri mari a făcut Domnul pentru noi, * şi suntem plini de bucurie. 4 Întoarce, Doamne, robii noştri, * ca pâraiele în Negheb. 5 Cei care seamănă cu lacrimi * vor secera cu bucurie. 6 Plecând, mergeau şi plângeau, aruncând în pământ sămânţa; * venind, se întorceau cu veselie, adunându-şi snopii. Psalmul 126 (127) Zadarnică e truda fără Domnul Voi sunteţi zidirea lui Dumnezeu (1Cor 3,9). 1 Dacă Domnul n-ar zidi casa, * în zadar ar trudi cei care o zidesc. Dacă Domul n-ar păzi cetatea, * în zadar ar veghea cel care o păzeşte. 2 În zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă şi vă culcaţi târziu, † mâncându-vă pâinea în oboseală, * pe când Domnul o dă preaiubiţilor săi în timpul somnului. 3 Iată, moştenire de la Domnul sunt fiii, * rodul sânului este răsplată de la el. 4 Ca săgeţile în mâna celui viteaz, * aşa sunt fiii tinereţilor. 5 Fericit bărbatul care-şi umple tolba cu ei; * nu se va face de ruşine când va vorbi cu duşmanii săi la poartă. Psalmul 127 (128) Pacea casei în Domnul „Să te binecuvânteze Domnul din Sion”, adică din Biserica sa (Arnobius). 1 Fericiţi toţi cei care se tem de Domnul * şi umblă pe căile sale. 2 Atunci te vei hrăni din munca mâinilor tale; * vei fi fericit şi toate îţi vor merge bine. 3 Soţia ta va fi ca o viţă roditoare * înăuntrul casei tale; copiii tăi vor fi ca vlăstarele măslinului * împrejurul mesei tale. 4 Iată, aşa va fi binecuvântat omul * care se teme de Domnul! 5 Să te binecuvânteze Domnul din Sion, * ca să vezi fericirea Ierusalimului în toate zilele vieţii tale 6 şi să vezi pe fiii fiilor tăi! * Pace peste Israel! Ant. Unul dintre soldaţi a deschis cu lancea coasta lui Isus şi îndată a ieşit sânge şi apă. LECTURA SCURTĂ (Rom 5,8-9) Dumnezeu şi-a arătat iubirea faţă de noi prin faptul că, încă pe când eram păcătoşi, Cristos a murit pentru noi. Aşadar, cu atât mai mult acum, când suntem justificaţi prin sângele lui, vom fi mântuiţi prin el de mânie. V. El a fost zdrobit pentru fărădelegile noastre. R. Şi prin rănile lui am fost vindecaţi. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi cinstim inima Fiului tău preaiubit şi preamărim faptele măreţe ale iubirii sale; ajută-ne, te rugăm, ca din acest izvor al îndurării dumnezeieşti să sorbim bogăţia harului şi vieţii tale. Prin Domnul. sus

Preasfânta Inimă a lui Isus - Vesperele II IMNUL Isuse, ce mare-i în tine misterul! Tu, care-ai zidit şi pământul, şi cerul, Tu, fire divină din fire divină, Lumină desprinsă din pură Lumină, Iubirea cea mare de noi te constrânge Să-mbraci trupul nostru de carne şi sânge, Ca jugul impus de Adam la-nceputuri, Luându-ţi-l, tu de pe gât să ni-l scuturi. Te-mpinge aceeaşi iubire ce face Să scoţi din neant şi din veşnica pace Întreg universul cu ploaia de stele, Să smulgi omenirii păcatele grele. Iubirea ta, Doamne, mereu să rămână Nestinsă, să fie izvor şi fântână Din care iertare şi milă să soarbă Oricine-i strivit de vreo patimă oarbă. Să curgă izvorul de apă şi sânge Din rana deschisă. Oricine îşi plânge Păcatele vieţii să poată să-şi spele Murdarele pete-ale faptelor rele. O ploaie de haruri tu faci să ne cadă Din inima-ţi sfântă străpunsă de spadă; De aceea, îţi spunem: slăvit fii, Isuse, Cu Tatăl şi Duhul iubirii nespuse! Amin. PSALMODIA Ant. 1 Cu jugul tău dulce stăpâneşte, Doamne, în mijlocul duşmanilor tăi! Psalmul 109 (110), 1-5.7 1 Aşa vorbeşte Domnul către Domnul meu: „Şezi la dreapta mea * până voi pune pe duşmanii tăi aşternut picioarelor tale”. 2 Domnul va întinde din Sion sceptrul puterii tale: * „Domneşte în mijlocul duşmanilor tăi!” 3 În ziua puterii tale, † tu domneşti strălucind de sfinţenie; * din sânul aurorei, ca roua, te-am născut. 4 Domnul s-a jurat şi nu-i va părea rău: * „Tu eşti preot în veci după rânduiala lui Melchisedec!” 5 Domnul este la dreapta ta, * el va zdrobi regi în ziua mâniei sale. 7 Va bea din pârâu pe cale * şi, de aceea, îşi va înălţa capul. Ant. Cu jugul tău dulce stăpâneşte, Doamne, în mijlocul duşmanilor tăi! Ant. 2 Îndurător şi milostiv este Domnul; le-a dat hrană celor ce se tem de el. Psalmul 110 (111) 1 Voi preamări pe Domnul din toată inima, * în adunarea celor drepţi, în mijlocul comunităţii. 2 Mari sunt lucrările Domnului, * vrednice de luat în seamă de către toţi cei care le iubesc. 3 Lucrarea lui este plină de splendoare şi măreţie, * dreptatea lui dăinuie întotdeauna. 4 El a lăsat o amintire a minunilor sale: * Domnul este milostiv şi plin de îndurare, 5 dă hrană celor ce se tem de el; * îşi aduce aminte în veci de legământul său. 6 El a arătat poporului său puterea faptelor sale, * dându-le lor moştenirea naţiunilor. 7 Lucrările mâinilor lui sunt adevăr şi dreptate, † toate orânduirile lui sunt neschimbătoare, * 8 statornicite pentru veci de veci, făcute în adevăr şi dreptate. 9 El trimite poporului său mântuirea, * stabileşte pe veci legământul său. Sfânt şi înfricoşător este numele lui. † 10 Frica de Domnul este începutul înţelepciunii: ea dă pricepere tuturor acelora care o trăiesc. * Slava lui rămâne pentru totdeauna. Ant. Îndurător şi milostiv este Domnul; le-a dat hrană celor ce se tem de el. Ant. 3 Iată Mielul lui Dumnezeu, iată-l pe acela care ia asupra sa păcatele lumii! Cântarea Fil 2,6-11 6 Cristos Isus, fiind din fire Dumnezeu, * nu a ţinut cu orice preţ să apară egal cu Dumnezeu, 7 dar s-a nimicit pe sine luând firea de sclav † şi devenind asemenea oamenilor. * După înfăţişare era considerat ca om. 8 S-a umilit, făcându-se ascultător până la moarte, * şi încă moartea pe cruce. 9 De aceea, şi Dumnezeu l-a înălţat † şi i-a dăruit un nume * care este mai presus de orice alt nume, 10 pentru ca în numele lui Isus să se plece tot genunchiul: * al celor din cer, al celor de pe pământ şi al celor din adâncuri, 11 şi orice limbă să proclame, spre mărirea lui Dumnezeu Tatăl: * „Isus Cristos este Domnul!” Ant. Iată Mielul lui Dumnezeu, iată-l pe acela care ia asupra sa păcatele lumii! LECTURA SCURTĂ (Ef 2,4-7) Dumnezeu, fiind bogat în îndurare, pentru marea sa iubire cu care ne-a iubit, pe când noi eram morţi din cauza greşelilor noastre, ne-a readus la viaţă împreună cu Cristos, ne-a înviat şi ne-a aşezat în ceruri în Cristos Isus, ca să arate în veacurile viitoare măreţia bogăţiei harului său prin bunătatea faţă de noi în Cristos Isus. RESPONSORIUL SCURT R. Cristos ne-a iubit * şi ne-a spălat în sângele său. Cristos. V. Şi ne-a făcut împărăţie şi preoţi pentru Dumnezeu Tatăl * şi ne-a spălat în sângele său. Slavă Tatălui. Cristos. Ant. la Magnificat Domnul ne-a primit în braţele sale şi în inima sa, aducându-şi aminte de îndurarea sa, aleluia! Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55 Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul 46 Sufletul meu * îl preamăreşte pe Domnul 47 şi duhul meu tresaltă de bucurie * în Dumnezeu, mântuitorul meu, 48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. * Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită, 49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, * şi numele lui e sfânt. 50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam * peste cei ce se tem de el. 51 A arătat puterea braţului său, * i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor, 52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici * şi i-a înălţat pe cei smeriţi; 53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, * iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale. 54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, * amintindu-şi de îndurarea sa, 55 după cum a promis părinţilor noştri, * lui Abraham şi urmaşilor lui în veci. Slavă Tatălui şi Fiului * şi Sfântului Duh. Precum era la început şi acum şi pururea * şi în vecii vecilor. Amin. Ant. Domnul ne-a primit în braţele sale şi în inima sa, aducându-şi aminte de îndurarea sa, aleluia! RUGĂCIUNEA UNIVERSALĂ Fraţilor, să ne rugăm lui Isus, odihna sufletelor, şi să-i cerem: Rege iubitor de oameni, îndură-te de noi! Isuse, din inima ta străpunsă de suliţă a izvorât sânge şi apă pentru a se naşte Mireasa ta, Biserica: – fă-o sfântă şi neprihănită. Isuse, templu sfânt al lui Dumnezeu, care a fost nimicit de oameni şi înălţat din nou de Tatăl, – fă din Biserica ta chivotul Celui Preaînalt. Isuse, regele şi centrul tuturor inimilor, tu ne iubeşti cu iubire veşnică şi, plin de milă, ne atragi la tine: – reînnoieşte cu toţi oamenii legământul cel nou. Isuse, pacea şi împăcarea noastră, care îi aduni pe toţi într-un singur om nou, în pacea ta, şi prin cruce nimiceşti duşmăniile, – deschide-ne calea către Tatăl. Isuse, viaţa şi învierea noastră, întărirea celor împovăraţi şi odihna sufletelor, – atrage-i pe păcătoşi la tine. Isuse, ascultător până la moartea pe cruce din iubire nemărginită, – învie-i pe toţi cei care dorm în pacea ta. Tatăl nostru. Rugăciunea de încheiere Dumnezeule atotputernic, noi cinstim inima Fiului tău preaiubit şi preamărim faptele măreţe ale iubirii sale; ajută-ne, te rugăm, ca din acest izvor al îndurării dumnezeieşti să sorbim bogăţia harului şi vieţii tale. Prin Domnul.