Liturghierul roman - 26 noiembrie 2009

[altmariustotal ortodox]

Ant. la intrare (Cf. Ps 84,9)
Domnul vesteşte pacea poporului său, şi celor sfinţi ai săi, şi celor care se întorc la el din toată inima.

RUGĂCIUNEA ZILEI
Trezeşte, Doamne, voinţa credincioşilor tăi, în aşa fel încât, colaborând cu angajare la opera ta de mântuire, să obţină din ce în ce mai mult darurile mântuirii tale. Prin Domnul nostru Isus Cristos.

LECTURA I

Dumnezeu a trimis pe îngerul său care a închis gura leilor.

Citire din cartea profetului Daniel (6,11-28)

În zilele acelea, Daniel a trezit invidia curtenilor pentru că se bucura de favoarea regelui Darius. Într-o zi, pe când se afla în camera lui, invocându-l şi rugându-se Dumnezeului său, aceşti oameni au dat buzna peste el şi l-au surprins în rugăciune. Apoi au mers la rege şi i-au spus: „Maiestate, n-ai semnat tu această interdicţie: orice om, care în timpul următoarelor treizeci de zile va adresa o rugăciune unui alt zeu sau unui alt om decât regele, să fie aruncat în groapa leilor?”. Regele le-a răspuns: „Da, aceasta e hotărârea mea şi, după legea mezilor şi a perşilor, ea este irevocabilă!”. Atunci i-au spus regelui: „Daniel, unul dintre deportaţii din Iuda, nu ţine cont de tine, nici de interdicţia ta, rege; de trei ori pe zi îşi face rugăciunea!”. Regele s-a întristat foarte mult la auzul acestor cuvinte şi se gândea cum să-l salveze pe Daniel. Până la asfinţitul soarelui a căutat o modalitate de a-l scăpa de la moarte. Dar oamenii aceia au insistat asupra obligaţiei pe care o are regele: „Să ştii, maiestate, că, după legea mezilor şi a perşilor, nici o interdicţie, nici o poruncă dată de rege nu se poate schimba!”. Atunci regele a poruncit să fie adus Daniel, ca să fie aruncat în groapa leilor. Regele i-a zis lui Daniel: „Dumnezeul tău, pe care îl slujeşti cu toată fidelitatea, te va elibera”. Au adus o piatră mare şi au pus-o pe deschizătura gropii. Regele a pecetluit-o cu sigiliul inelului său şi cu cel al demnitarilor săi, pentru ca să nu intervină nici o schimbare în condamnarea lui Daniel. Apoi regele s-a întors în palatul său, a petrecut noaptea fără să mănânce şi fără să bea, nu i s-a adus nici o concubină şi nici nu a putut dormi. În ziua următoare, regele s-a sculat dis-de-dimineaţă şi s-a dus în grabă la groapa leilor. Ajuns la groapă, l-a strigat pe Daniel cu o voce plină de îngrijorare: „Daniel, slujitorul lui Dumnezeu cel viu, Dumnezeul, căruia tu îi slujeşti cu atâta fidelitate, te-a putut scăpa de lei?”. Daniel i-a răspuns: „Veşnic să trăieşti, rege! Dumnezeul meu l-a trimis pe îngerul său care a închis gura leilor; ei nu mi-au făcut nici un rău, căci eram nevinovat înaintea lui! Nici înaintea ta, rege, n-am făcut nici un rău!”. Regele a simţit o mare bucurie şi a poruncit să-l scoată pe Daniel din groapă. Aşadar, l-au scos, iar el nu avea nici o rană, pentru că se încrezuse în Dumnezeul său. Regele a dat poruncă să fie aduşi acuzatorii lui Daniel şi să fie aruncaţi în groapa leilor, împreună cu soţiile şi copiii lor. Or, înainte de a ajunge la fundul gropii, leii i-au înhăţat şi le-au sfărâmat oasele. Atunci regele Darius a scris tuturor popoarelor şi limbilor, care locuiau pe tot pământul: „Pace şi bunăstare tuturor! Din porunca mea, se promulgă această hotărâre: «Pe toată întinderea împărăţiei mele oamenii să se teamă de Dumnezeul lui Daniel şi să-l cinstească. Căci el este Dumnezeul cel viu, care rămâne veşnic; împărăţia lui nu va fi distrusă şi domnia lui nu va avea sfârşit. El eliberează şi mântuieşte; el face fapte mari şi minuni în cer şi pe pământ. El l-a salvat pe Daniel din ghearele leilor!»”.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Dan 3,68.69.70.71.72.73.74

R.: Lăudaţi-l şi preamăriţi-l în vecii vecilor.

Voi, rouă şi burniţă, binecuvântaţi-l pe Domnul. R.

Voi, ger şi frig, binecuvântaţi-l pe Domnul. R.

Voi, gheaţă şi zăpadă, binecuvântaţi-l pe Domnul. R.

Voi, nopţi şi zile, binecuvântaţi-l pe Domnul. R.

Voi, lumină şi întuneric, binecuvântaţi-l pe Domnul. R.

Voi, nori şi fulgere, binecuvântaţi-l pe Domnul. R.

Tu, pământule, binecuvântează-l pe Domnul. R.

VERSETUL LA EVANGHELIE (Lc 21,28)
(Aleluia) Ridicaţi-vă privirea spre ceruri, căci se apropie mântuirea voastră. (Aleluia)

EVANGHELIA

Ierusalimul va fi călcat în picioare de către păgâni, până se va sfârşi timpul păgânilor.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Luca (21,20-28)

În timpul acela, Isus a spus ucenicilor săi: „Când veţi vedea Ierusalimul încercuit de armate să ştiţi că devastarea lui este foarte aproape. Atunci cei care vor fi în Iudeea să fugă în munţi, cei care vor fi în cetate să plece din ea, cei care vor fi la câmp să nu se întoarcă în cetate, căci acestea vor fi zilele în care Dumnezeu va face dreptate, ca să se împlinească toate cuvintele Scripturii. Vai de femeile însărcinate şi de cele care vor alăpta în zilele acelea, căci va fi o mare strâmtorare în ţară, o mare mânie împotriva acestui popor. Vor cădea de ascuţişul sabiei, vor fi târâţi în captivitate la toate popoarele păgâne, Ierusalimul va fi călcat în picioare de către păgâni, până se va sfârşi timpul domniei lor. Vor fi semne în soare, în lună şi în stele, iar pe pământ popoarele se vor înspăimânta din pricina vuietului mării şi al valurilor. Oamenii vor muri de groază în aşteptarea celor ce vor veni peste lume, căci puterile cerului se vor clătina. Atunci îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe nori cu putere şi cu slavă mare. Când vor începe să se întâmple acestea, ridicaţi-vă capetele şi priviţi în sus, pentru că mântuirea voastră se apropie!”.

Cuvântul Domnului

RUGĂCIUNEA CREDINCIOŞILOR
Creaţia geme în durerile naşterii, în aşteptarea ca Dumnezeu să creeze ceruri noi şi un pământ nou şi să o elibereze de orice sclavie. În rugăciunea noastră, să ne adresăm Domnului, spunând:
R.: Eliberează-ne, Doamne!
– De orice diviziune ideologică, politică şi religioasă care alimentează antagonismul, prejudecăţile şi violenţa între popoare, R.
– De orice teamă pe care o are Biserica de a fi reînnoită şi purificată pentru a trăi în simplitatea evangheliei, R.
– De îndârjirea inimii care se închide în faţa necesităţilor fraţilor noştri şi a semnelor lui Dumnezeu în viaţa noastră, R.
– De tristeţea care ne împiedică să privim cu mirare şi mulţumire la lucrările creaţiei şi, prin ele, să-l adorăm pe Dumnezeu Creatorul, R.
– De tot ceea ce răneşte comunitatea noastră, împiedicând-o să trăiască senin prietenia cu Dumnezeu şi blocând dialogul şi încrederea dintre persoane, R.
– De egoismul care împiedică venirea pe lume a unei vieţi noi, R.
– De nepăsarea în faţa durerii altuia, R.
Dumnezeule, începutul şi sfârşitul a toate, ajută-ne să înţelegem planul tău de mântuire şi să colaborăm cu el în docilitate şi generozitate, pentru ca întreaga omenire să vină în întâmpinarea lui Cristos cel binecuvântat, care vieţuieşte şi domneşte în toţi vecii vecilor. Amin.

ASUPRA DARURILOR
Primeşte, Doamne, darurile sfinte, pe care ne-ai poruncit să le închinăm numelui tău, şi, pentru ca, prin ele, să fim bineplăcuţi înaintea îndurării tale, fă-ne să-ţi împlinim întotdeauna poruncile. Prin Cristos, Domnul nostru.

Ant. la Împărtăşanie (Ps 116,1-2)
Lăudaţi-l pe Domnul, toate neamurile, căci mare este îndurarea lui asupra noastră!

DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE
Te rugăm, Dumnezeule atotputernic, să nu îngădui să se despartă vreodată de tine aceia cărora le dai bucuria de a fi părtaşi la tainele dumnezeieşti. Prin Cristos, Domnul nostru