Liturghierul roman - 2 august 2010

[altmariustotal ortodox]

Luni din săptămâna a XVIII-a de peste an

Ant. la intrare (Ps 69,2.6) Dumnezeule, vino în ajutorul meu; Doamne, grăbeşte-te să mă ajuţi! Tu eşti ajutorul şi eliberatorul meu; Doamne, nu întârzia! RUGĂCIUNEA ZILEI Fii alături, Doamne, de slujitorii tăi şi arată-le celor care te imploră bunătatea ta nemărginită; ei sunt mândri să te recunoască drept Creator şi Cârmuitor: reînnoieşte şi păstrează în ei harul tău, ca să-ţi fie plăcuţi pururi. Prin Domnul. LECTURA I Anania, Domnul nu te-a trimis şi tu linişteşti poporul acesta printr-o minciună. Citire din cartea profetului Ieremia (28,1-17) În al patrulea an al domniei lui Sedecia, regele lui Iuda, în luna a cincea, profetul Anania, fiul lui Asur, originar din Gabaon, a vorbit astfel lui Ieremia în templul Domnului, în faţa preoţilor şi a întregului popor. Aşa vorbeşte Domnul universului, Dumnezeul lui Israel: „Voi rupe jugul regelui din Babilon! Peste doi ani de zile voi aduce înapoi în acest loc toate lucrurile de preţ pe care Nabucodonosor, regele Babilonului, le-a luat şi le-a dus în Babilon. Îl voi aduce înapoi, în acest loc, spune Domnul, şi pe Iehonia, fiul lui Ioachim, regele lui Iuda, împreună cu toţi prizonierii luaţi din Iuda şi duşi în Babilon, căci voi sfărâma jugul regelui din Babilon”. Profetul Ieremia a răspuns profetului Anania în prezenţa preoţilor şi a întregului popor care se afla în templul Domnului şi i-a zis: „Aşa să fie! Aşa să facă Domnul: să împlinească profeţia ta şi să aducă înapoi din Babilon toate lucrurile de preţ ale templului şi pe toţi prizonierii! Cu toate acestea, ascultă bine acest cuvânt pe care îl rostesc la urechile tale şi ale întregului popor: «Profeţii care au fost înaintea noastră, înaintea mea şi a ta din vremuri străvechi, au prezis război, nenorocire şi ciumă împotriva multor ţări şi împărăţii puternice. Dar profetul care vesteşte pacea nu este recunoscut ca profet trimis cu adevărat de Domnul, decât dacă se împlineşte cuvântul său»”. Atunci profetul Anania a luat jugul pe care profetul Ieremia şi-l pusese pe grumaz şi l-a sfărâmat. Şi Anania a declarat în faţa întregului popor: „Aşa vorbeşte Domnul: «Aşa voi lua peste doi ani de zile jugul lui Nabucodonosor, regele Babilonului, de pe grumazul tuturor popoarelor şi-l voi sfărâma!»”. Atunci profetul Ieremia a plecat de acolo. După ce profetul Anania a luat jugul de pe grumazul lui Ieremia şi l-a sfărâmat, cuvântul Domnului i-a fost adresat lui Ieremia: „Du-te şi spune-i lui Anania: «Aşa vorbeşte Domnul: Tu ai sfărâmat un jug de lemn, dar eu îl voi înlocui cu un jug de fier. Căci aşa vorbeşte Domnul universului, Dumnezeul lui Israel: Un jug de fier voi pune pe grumazul tuturor popoarelor, ca să le supun lui Nabucodonosor, regele Babilonului. Ele îi vor sluji, iar eu îi voi da în stăpânire şi fiarele câmpului!»”. Profetul Ieremia i-a spus atunci profetului Anania: „Ascultă, Anania, Domnul nu te-a trimis şi tu linişteşti poporul acesta printr-o minciună. De aceea aşa vorbeşte Domnul: «Te voi alunga de pe faţa pământului; chiar în anul acesta vei muri, căci ceea ce ai predicat tu este răzvrătire împotriva Domnului!»”. Şi în acelaşi an, în luna a şaptea, profetul Anania a murit. Cuvântul Domnului PSALMUL RESPONSORIAL Ps 118,29.43.79.80.95.102 (R.: 68b) R.: Învaţă-mă, Doamne, poruncile tale! Ţine-mă, Doamne, departe de calea minciunii şi ajută-mă să merg pe calea ta. Fă ca din gura mea să nu dispară niciodată adevărul, căci mă încred în hotărârile tale. R. Să se întoarcă spre mine cei care se tem de tine şi cei care cunosc legile tale. Inima mea să fie curată prin păzirea poruncilor tale, ca să nu rămân de ruşine. R. Cei nelegiuiţi stau gata să mă sugrume, dar eu mă gândesc mereu la învăţăturile tale. Nu mă abat de la hotărârile tale, pentru că tu însuţi mă înveţi. R. VERSETUL LA EVANGHELIE (Mt 4,4b) (Aleluia) Nu numai cu pâine trăieşte omul, dar şi cu tot cuvântul care vine din gura lui Dumnezeu. (Aleluia) EVANGHELIA Toţi au mîncat pe saturate. Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Matei (14,13-21) În timpul acela, când Isus a auzit de moartea lui Ioan Botezătorul, a plecat cu luntrea spre un ţinut nelocuit, ca să fie singur. Mulţimile au aflat şi, ieşind din cetăţile lor, l-au urmat mergând pe jos. Coborând din luntre, a văzut o mare mulţime de oameni şi a fost cuprins de milă faţă de ei, şi i-a vindecat pe cei bolnavi. Spre seară au venit ucenicii şi i-au spus: „Ţinutul este nelocuit şi se face târziu; dă drumul deci mulţimii ca să meargă prin cetăţi ca să-şi cumpere de mâncare”. Dar Isus le-a zis: „Nu-i nevoie să meargă; daţi-le voi să mănânce!”. Ei i-au zis: „Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti”. Isus le-a zis: „Aduceţi-le aici!”. După ce a poruncit mulţimii să se aşeze pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi doi peşti şi, ridicându-şi ochii spre cer, a rostit binecuvântarea, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ucenicii le-au dat mulţimii. Toţi au mâncat şi s-au săturat, iar din firimiturile care au rămas s-au strâns douăsprezece coşuri pline. Cei care mâncaseră erau vreo cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi copii. Cuvântul Domnului RUGĂCIUNEA CREDINCIOŞILOR Domnul ne adună la masa sa. Hrana noastră este Cristos, pâinea vieţii veşnice. Sprijiniţi de această hrană spirituală, să înălţăm rugăciunea noastră încrezătoare: R.: Doamne, hrăneşte credinţa noastră! – Pentru ca Biserica, celebrând misterul morţii şi învierii lui Isus, să creadă cu tărie în prezenţa Domnului în mijlocul ei până la sfârşitul veacurilor, să ne rugăm: R. – Pentru ca preoţii, asemenea ucenicilor, să dăruiască trupul şi sângele lui Cristos, precum şi mărturia unei vieţi fidele faţă de vocaţia primită, să ne rugăm: R. – Pentru ca tuturor oamenilor să le fie recunoscut dreptul proprietăţii asupra bunurilor şi bogăţiilor pământului, să ne rugăm: R. – Pentru ca toţi cei apăsaţi de suferinţă să o ofere Tatălui în unire cu pătimirile lui Cristos, pentru mântuirea lumii, să ne rugăm: R. – Pentru ca eforturile oamenilor de ştiinţă să fie îndreptate spre îmbunătăţirea calităţii vieţii oamenilor, să ne rugăm: R. – Pentru ca noi, cei de faţă, să învăţăm de la Cristos să ne dăm seama de nevoile şi suferinţele fraţilor noştri şi să fim gata de a le oferi ajutorul, să ne rugăm: R. Doamne, care ne-ai dat o hrană pentru viaţa prezentă şi o pâine pentru viaţa veşnică, dă-ne ca împărtăşirea din aceste daruri ale tale să ne unească într-un singur trup şi într-un singur duh, spre slava numelui tău. Prin Cristos, Domnul nostru. Amin. ASUPRA DARURILOR În bunătatea ta, Doamne, sfinţeşte aceste daruri şi, primind jertfa adusă în Duhul Sfânt, fă din noi ofrandă veşnică închinată ţie. Prin Cristos. Ant. la Împărtăşanie (Înţ 16,20) Tu ne-ai dat, Doamne, pâine din ceruri, care are în sine orice desfătare, bineplăcută tuturor. DUPĂ ÎMPĂRTĂŞANIE Însoţeşte-i necontenit, Doamne, cu ocrotirea ta pe aceia pe care i-ai înnoit cu pâinea cerească; hrănindu-i neîncetat în această viaţă, învredniceşte-i, te rugăm, de mântuirea veşnică. Prin Cristos.