Liturghia Orelor - 7 decembrie 2009

[altmariustotal ortodox]

Sfântul Ambroziu - Laudele
Imnul

Să-l slăvim pe sfântul care
Pe pământ, fără-nfricare,
A ştiut mereu să-nfrunte
Şi furtuni, şi lupte crunte.

Celui laş de sceptre pese-i;
El rezistă-mpărătesei.
Când monarhul varsă sânge,
La pedeapsă îl constrânge.

Erudit în cele sfinte,
Dă înalte-nvăţămite.
Când vorbeşte din Scriptură,
Vorbe dulci îi ies din gură.

Imnuri Domnului compune
Ca martir al vieţii bune,
Prin credinţă recunoaşte
În pământ ascunse moaşte.

Tu, păstor iubit de turmă,
Fă să mergem pe-a ta urmă.
Fă de sus mereu să vină
Peste noi curaj, lumină.

Slavă-n veci Treimii fie-i,
În lăcaşul veşniciei,
Unde ştim că-n mila-i mare
Vom avea şi noi intrare. Amin.

Psalmodia

Ant. 1 Când voi veni şi mă voi arăta în faţa Domnului?

Psalmul 41 (42)
Dorul după Dumnezeu şi după templul său
Cel căruia îi este sete, să vină; cel care vrea, să primească apa vieţii (Ap 22,17)

2 Cum doreşte cerbul izvoarele de apă, *
aşa te doreşte sufletul meu pe tine, Dumnezeule.
3 Sufletul meu e însetat de Dumnezeu, de Dumnezeul cel viu; *
când voi veni şi mă voi arăta în faţa lui Dumnezeu?
4 Lacrimile îmi sunt pâine ziua şi noaptea *
când mi se zice în fiecare zi: „Unde este Dumnezeul tău?”
5 Îmi aduc aminte de aceasta – şi sufletul se topeşte în mine – †
cum înaintam prin mulţime până la casa lui Dumnezeu *
în strigătele de bucurie şi de mulţumire ale unei mulţimi în sărbătoare.

6 Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, *
şi pentru ce gemi înlăuntrul meu?
Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda *
pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.
7 E mâhnit în mine sufletul, †
de aceea mă gândesc la tine *
din ţara Iordanului şi din Hermon, de pe muntele Misar.
8 Un abis cheamă un alt abis la vuietul cascadelor tale; *
toate talazurile şi valurile tale trec peste mine!
9 Ziua îmi trimite Domnul îndurarea sa †
şi noaptea cântarea lui mă însoţeşte *
ca o rugăciune către Dumnezeul vieţii mele.

10 Îi spun lui Dumnezeu, stânca mea: †
„De ce m-ai uitat? *
De ce umblu trist, oprimat de duşmanii mei?”
11 Mi se sfărâmă oasele când mă batjocoresc asupritorii mei †
şi mă întreabă toată ziua: *
„Unde este Dumnezeul tău?”
12 Pentru ce eşti mâhnit, suflete al meu, *
şi pentru ce gemi înlăuntrul meu?
Încrede-te în Dumnezeu, căci iarăşi îl voi lăuda, *
pe el, care este mântuirea mea şi Dumnezeul meu.

Ant. Când voi veni şi mă voi arăta în faţa lui Dumnezeu?

Ant. 2 Arată-ne, Doamne, lumina îndurărilor tale.

Cântarea Sir 36,1-7.13-16
Rugăciune pentru Ierusalim, cetatea sfântă
Aceasta este viaţa veşnică: să te cunoască pe tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe acela pe care l-ai trimis, pe Isus Cristos (In 17,3).

1 Îndură-te de noi, Doamne, Dumnezeul tuturor, †
îndreaptă-ţi privirea asupra noastră *
şi arată-ne lumina îndurărilor tale,
2 revarsă frica ta asupra neamurilor, *
care nu te-au căutat pe tine,
ca să priceapă că nu este alt Dumnezeu afară de tine *
şi să povestească faptele tale minunate.

3 Ridică mâna ta asupra neamurilor străine, *
ca să vadă puterea ta.
4 După cum te-ai arătat sfânt în noi înaintea lor, *
tot astfel, să fii preamărit în ei înaintea noastră,
5 ca să te recunoască după cum şi noi te-am recunoscut, *
că nu este un alt Dumnezeu în afară de tine, Doamne!
6 Reînnoieşte semnele tale şi repetă faptele tale minunate, *
7 preamăreşte mâna ta şi întăreşte braţul tău cel drept.


13 Adună toate seminţiile lui Iacob *
şi le vei avea ca moştenire aşa ca la început.
14 Îndură-te, Doamne, de poporul tău *
asupra căruia este invocat numele tău,
şi de Israel, pe care ţi l-ai ales *
ca pe întâiul tău născut.
15 Îndură-te de cetatea sfinţeniei tale, *
de Ierusalim, locul odihnei tale!
16 Umple Sionul de strălucirea ta *
şi templul tău de gloria ta!

Ant. Arată-ne, Doamne, lumina îndurărilor tale.

Ant. 3 Binecuvântat eşti, Doamne, în tăria cerului.

Psalmul 18 A (19 A)
Laudă lui Dumnezeu, creatorul a toate
Ne-a cercetat Cel care Răsare din înălţime... ca să îndrepte paşii noştri pe calea păcii (Lc 1,78.79).

2 Cerurile vorbesc despre slava lui Dumnezeu *
şi firmamentul vesteşte lucrarea mâinilor sale.
3 Ziua încredinţează zilei mesajul, *
iar noaptea transmite nopţii înţelegerea.
4 Nu e vorbire, nu sunt cuvinte *
ale căror glasuri să se poată auzi,
5 şi totuşi, vocea lor străbate tot pământul, *
vestea lor ajunge la marginile lumii.
6 În ele, acolo a fixat un cort pentru soare, †
şi el, ca un mire, iese din camera sa nupţială, *
se bucură ca un viteaz ce porneşte la drum în grabă.
7 Răsare la un capăt al cerurilor †
şi-l străbate până la celălalt capăt, *
şi nimic nu se poate ascunde de căldura lui.

Ant. Binecuvântat eşti, Doamne, în tăria cerului.

Lectura scurtă (Evr 13,7-9a)
Amintiţi-vă de conducătorii voştri care v-au învăţat cuvântul lui Dumnezeu şi, meditând împlinirea vieţii lor, imitaţi credinţa lor. Isus Cristos cel de ieri şi de astăzi este acelaşi în vecii vecilor. Nu vă lăsaţi seduşi de învăţături diferite şi străine.

Responsoriul scurt
R. Ierusalime, eu ţi-am rânduit străjeri, * ei vor vesti numele Domnului. Ierusalime.
V. Zi şi noapte nu vor tăcea, * ei vor vesti numele Domnului. Slavă Tatălui. Ierusalime.

Ant. la Benedictus Nu voi sunteţi aceia care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru vorbeşte în voi.

Cântarea din Evanghelie – Benedictus Lc 1,68-79
Despre Mesia şi Înaintemergătorul său

68 Binecuvântat este Domnul, Dumnezeul lui Israel, *
pentru că a vizitat şi a răscumpărat poporul său,
69 şi ne-a înălţat o putere de mântuire *
în casa lui David, slujitorul său,
70 precum a promis prin gura sfinţilor săi profeţi *
care au fost în vechime.
71 Să ne mântuiască de vrăjmaşii noştri *
şi de mâna tuturor acelora care ne urăsc.

72 Astfel îşi arată îndurarea faţă de părinţii noştri *
şi îşi aduce aminte de legământul său cel sfânt.
73 De jurământul pe care l-a făcut lui Abraham, părintele nostru, *
că ne va dărui harul
74 ca, eliberaţi din mâna duşmanilor noştri, *
să-i slujim fără teamă,
75 în sfinţenie şi dreptate, sub privirea lui, *
în toate zilele vieţii noastre.

76 Iar tu, copile, profet al Celui Preaînalt te vei chema, *
căci vei merge înaintea Domnului să pregăteşti căile sale,
77 pentru a da poporului său cunoştinţa mântuirii *
întru iertarea păcatelor,
78 prin iubirea îndurătoare a Dumnezeului nostru, *
cu care ne va vizita, Cel care Răsare din înălţime
79 ca să lumineze pe cei care se află în întuneric şi în umbra morţii *
şi să îndrepte paşii noştri pe calea păcii.

Slavă Tatălui, şi Fiului, *
şi Sfântului Duh.
Precum era la început, şi acum, şi pururea, *
şi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Nu voi sunteţi aceia care vorbiţi, ci Duhul Tatălui vostru vorbeşte în voi.

Rugăciunea universală
Să-i aducem laude şi mulţumiri lui Cristos, bunul păstor, care şi-a dat viaţa pentru oile sale, şi să-l implorăm spunând:
Doamne, fii tu păstorul poporului tău!
Cristoase, care prin sfinţii păstori ai voit să-ţi arăţi iubirea şi îndurarea,
– nu înceta niciodată să ne călăuzeşti cu milă, prin ei.
Tu, care prin vicarii tăi îţi exerciţi necontenit misiunea de învăţător şi păstor sufletesc,
– fii tu mereu acela care ne conduci prin mai-marii noştri.
Tu, care, prin sfinţii tăi puşi în fruntea poporului, te-ai arătat medic al sufletelor şi al trupurilor,
– nu înceta să ne vindeci şi să ne sfinţeşti prin ei.
Tu, care ţi-ai povăţuit turma prin înţelepciunea şi iubirea sfinţilor,
– edifică-ne pururi în sfinţenie prin păstorii noştri.
Tatăl nostru.

Rugăciunea de încheiere
Dumnezeule, care l-ai făcut pe sfântul episcop Ambroziu învăţător al credinţei catolice şi exemplu al tăriei apostolice, te rugăm, trezeşte în Biserică păstori după inima ta, care să conducă poporul tău cu tărie şi cu înţelepciune. Prin Domnul.

sus

Sfântul Ambroziu - Ora Medie
IMNUL

Ora a treia

O Duh Preasfânt, tu ce din veci
Eşti Dumnezeu; stăruitori
În rugă-ţi cerem să cobori
În sufletele noastre reci.

Păstrează dragostea arzând
Mereu în cuget şi în grai,
Şi dorul păcii să ni-l dai,
Să fim o inimă şi-un gând.

Pe Tatăl fă-ni-l cunoscut
Ca să-l iubim neîncetat,
Ca şi pe Fiul ce-a luat
Smeritul nostru chip de lut. Amin.

Ant. Profeţii au vestit că se va naşte Mântuitorul din Fecioara Maria.

Ora a şasea

O Dumnezeule Preasfânt,
Lumină tu ne dai în zori,
Iar la amiază ne cobori
De sus căldură pe pământ.

Al patimii năvalnic foc
Tu stinge-l, Doamne, în noi toţi;
Din inimi ura să o scoţi
Şi dragoste să pui în loc.

Să fie Tatăl lăudat,
Şi Fiul cel născut din el,
Şi Duhul dragostei, la fel,
Primească cinste ne-ncetat. Amin.

Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei.

Ora a noua

O Doamne, veşnic neschimbat,
Acuma soarele de sus
Coboară iarăşi spre apus
Şi ziua este pe-nserat.

Noi te rugăm stăruitori
Să fie-al vieţii înserat
De-a ta splendoare luminat;
Apusul să-l prefaci în zori.

Să fie Tatăl lăudat,
Şi Fiul cel născut din el,
Şi Duhul dragostei, la fel,
Primească cinste ne-ncetat. Amin.

Ant. Maria a spus: Ce fel de salutare este aceasta? Căci sufletul meu s-a tulburat, pentru că îl voi naşte pe regele veacurilor rămânând pururea fecioară.

PSALMODIA

Psalmul 118 (119),41-48
VI (Waw)

41 Să coboare asupra mea bunăvoinţa ta, Doamne, *
şi mântuirea ta aşa cum ne-ai promis;
42 atunci voi răspunde celor care mă defăimează, *
căci mi-am pus încrederea în cuvântul tău.
43 Tu să nu iei niciodată din gura mea cuvântul adevărului, *
căci mă încred în judecăţile tale.
44 Voi păzi de-a pururi legea ta, *
întotdeauna şi pe vecie.
45 Voi umbla fără grijă, *
deoarece caut învăţăturile tale.
46 Voi vorbi despre învăţăturile tale în faţa regilor *
şi nu mă voi ruşina.
47 Bucuria mea sunt poruncile tale, *
pe care le iubesc.
48 Voi ridica mâinile mele către hotărârile tale, pe care le iubesc, *
şi voi cugeta la îndreptările tale.

Psalmul 39 (40),2-14.17-18
Aducere de mulţumire şi cerere de ajutor
Tu n-ai voit nici jertfă nici ofrandă, ci mi-ai alcătuit un trup (Evr 10,5).

I

2 Cu dor l-am aşteptat pe Domnul †
iar el s-a plecat spre mine *
3 şi mi-a ascultat strigătul.
M-a scos din prăpastia nenorocirii, *
din noroi şi mocirlă, mi-a pus picioarele pe stâncă, *
mi-a întărit paşii. 4 El a pus în gura mea un cântec nou, *
un imn de laudă pentru Dumnezeul nostru.
Mulţi vor vedea şi vor fi cuprinşi de teamă *
şi îşi vor pune încrederea în Domnul.
5 Fericit bărbatul care şi-a pus încrederea în Domnul †
şi nu-şi întoarce faţa către cei îngâmfaţi, *
nici către cei rătăciţi în minciună.

6 Multe sunt minunile pe care le-ai făcut †
şi planurile tale pentru noi, Doamne, Dumnezeul meu! *
Nimeni nu este asemenea ţie!
Aş vrea să le povestesc şi să vorbesc despre ele, *
dar ele se înmulţesc fără număr.
7 Jertfă şi ofrandă tu nu doreşti, †
tu mi-ai deschis urechile; *
nu ceri nici arderi de tot, nici jertfă de ispăşire.
8 Atunci am zis: „Iată, vin †
– în sulul cărţii este scris despre mine – *
9 ca să fac voinţa ta.
Dumnezeul meu, aceasta o doresc. *
Legea ta este în adâncul inimii mele”.

II

10 Vestesc dreptatea ta în adunarea cea mare; *
nu-mi închid buzele, tu ştii lucrul acesta, Doamne!
11 Nu am tăinuit dreptatea ta, *
ci vestesc fidelitatea şi mântuirea ta.
Nu am ascuns îndurarea şi adevărul tău *
în adunarea cea mare.
12 Iar tu, Doamne, nu-ţi îndepărta îndurarea de la mine, *
milostivirea şi adevărul tău să mă întărească pururi,
13 căci m-au împresurat rele fără număr, †
păcatele mele m-au înconjurat *
şi nu mai pot vedea.
S-au înmulţit mai mult decât perii capului meu *
şi mi-a pierit curajul.

14 Binevoieşte, Doamne, a mă elibera! *
Doamne, grăbeşte-te în ajutorul meu!
17 Să se bucure şi să se veselească în tine toţi cei care te caută; †
cei care iubesc mântuirea ta să zică fără încetare: *
„Preamărit fie Domnul”.
18 Eu sunt sărac şi nefericit, *
dar Dumnezeu are grijă de mine.
Tu, ajutorul şi eliberatorul meu, *
Dumnezeul meu, nu întârzia!

Ora a treia

Ant. Profeţii au vestit că se va naşte Mântuitorul din Fecioara Maria.

LECTURA SCURTĂ (1Tim 4,16)
Ai grijă de tine şi de învăţătură; stăruie în acestea, căci, făcând astfel, te vei mântui şi pe tine, şi pe aceia care te ascultă.

V. Domnul l-a ales pe slujitorul său.
R. Ca să-l păstorească pe Iacob, moştenirea sa.

Ora a şasea

Ant. Îngerul Gabriel i-a spus Mariei: Bucură-te, cea plină de har, Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei.

LECTURA SCURTĂ (1Tim 1,12)
Îi mulţumesc lui Cristos Isus, Domnul nostru, care m-a întărit pentru că m-a găsit vrednic de încredere, rânduindu-mă în slujirea sa.

V. Nu mă ruşinez de evanghelie.
R. Căci este puterea lui Dumnezeu spre mântuire.

Ora a noua

Ant. Maria a spus: Ce fel de salutare este aceasta? Căci sufletul meu s-a tulburat, pentru că îl voi naşte pe regele veacurilor rămânând pururea fecioară.

LECTURA SCURTĂ (1Tim 3,13)
Cei care slujesc bine dobândesc un loc de cinste şi mult curaj în credinţa care este în Cristos Isus.

V. Dacă Domnul n-ar zidi casa.
R. În zadar ar trudi cei care o zidesc.

Rugăciunea de încheiere
Dumnezeule, care l-ai făcut pe sfântul episcop Ambroziu învăţător al credinţei catolice şi exemplu al tăriei apostolice, te rugăm, trezeşte în Biserică păstori după inima ta, care să conducă poporul tău cu tărie şi cu înţelepciune. Prin Domnul.

sus

Neprihănita Zămislire - Vesperele I
Imnul

Între fecioare, gingaşă floare,
Eşti tu Fecioară şi Născătoare.
Poartă de aur, numai prin tine,
Toată speranţa nouă ne vine.

Crin ce-ntre spinii lumii apare,
Albă columbă-n limpede zare,
Mladă menită bun rod să poarte,
Leac pentru rana noastră de moarte.

Ocrotitoare preamilostivă,
Stea pentru cei ce umblă-n derivă,
Îndepărtează de noi duşmanul,
La toţi ne-arată unde-i limanul.

Ne ameninţă moartea flămândă,
Răul ne-atrage înspre osândă;
Tu ne deschide sigură cale
Şi ne primeşte-n braţele tale.

Doar tu rămas-ai imaculată
De orice vină, de orice pată.
Să nu îngădui, Mamă preabună,
Nicicând Vicleanul să ne răpună.

Tatăl şi Fiul, una la fire,
Duhul primească pururi mărire.
Slavă şi ţie, Maică preasfântă,
În care vina fost-a înfrântă. Amin.

Ant. 1 Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între seminţia ta şi seminţia ei.

Psalmul 112 (113)

1 Lăudaţi, slujitori ai Domnului, *
lăudaţi numele Domnului!
2 Fie numele Domnului binecuvântat, *
de acum şi până în veac.
3 De la răsăritul şi până la apusul soarelui, *
fie numele Domnului lăudat!
4 Domnul este preaînalt, mai presus de toate naţiunile, *
slava lui este mai presus de ceruri.
5 Cine este ca Domnul Dumnezeul nostru care locuieşte atât de sus, *
6 care îşi pleacă privirea să vadă ce se petrece în cer şi pe pământ?
7 El ridică pe cel slab din ţărână, *
înalţă din mizerie pe cel sărac,
8 pentru ca să-l aşeze alături de conducători, *
de conducătorii poporului său.
9 El o aşază pe cea sterilă în casă *
ca pe o mamă ce se bucură de copii.

Ant. Duşmănie voi pune între tine şi femeie, între seminţia ta şi seminţia ei.

Ant. 2 Domnul m-a îmbrăcat cu veşmintele mântuirii şi m-a învăluit cu mantia dreptăţii.

Psalmul 147 (147 B)

12 Laudă, Ierusalime, pe Domnul, *
preamăreşte, Sionule, pe Dumnezeul tău.
13 Căci el întăreşte zăvoarele porţilor tale, *
el binecuvântează pe fiii tăi în mijlocul tău.
14 El dă pace ţinutului tău *
şi te satură cu cel mai bun grâu.
15 El îşi trimite cuvântul pe pământ, *
cuvântul lui aleargă cu iuţeală mare.
16 El face să cadă zăpada ca lâna *
şi presară chiciura ca cenuşa.
17 Azvârle grindina ca firimiturile, *
şi gerul lui cine-l poate răbda?
18 Trimite cuvântul său şi le topeşte, *
stârneşte vântul şi vor curge apele.
19 El vesteşte lui Iacob cuvântul său, *
lui Israel, legile şi poruncile sale.
20 El n-a făcut aşa cu nici un alt popor, *
şi nu le-a făcut cunoscute judecăţile sale.

Ant. Domnul m-a îmbrăcat cu veşmintele mântuirii şi m-a învăluit cu mantia dreptăţii.

Ant. 3 Bucură-te, Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine.

Cântarea Ef 1,3-10

3 Binecuvântat să fie Dumnezeu şi Tatăl Domnului nostru Isus Cristos, *
care ne-a copleşit cu binecuvântarea sa spirituală în ceruri, în Cristos.
4 În el, Dumnezeu ne-a ales înainte de întemeierea lumii, *
ca să fim sfinţi şi fără prihană în faţa lui, în dragoste.
5 El a orânduit de mai înainte †
să fim adoptaţi ca fii, prin Isus Cristos, în el, *
după bunul plac al voinţei sale,
6 spre lauda gloriei harului său, *
pe care ni l-a dăruit prin Fiul său preaiubit.
7 Prin sângele lui avem răscumpărarea, *
iertarea păcatelor; prin bogăţia harului său †
8 care a prisosit în noi, *
în toată înţelepciunea şi înţelegerea.
9 El ne-a descoperit misterul voinţei sale *
după bunăvoinţa sa,
pe care îl hotărâse de mai înainte în el, *
10 ca să-l înfăptuiască la împlinirea timpurilor,
recapitulând toate în Cristos, *
cele din cer şi cele de pe pământ.

Ant. Bucură-te, Marie, cea plină de har, Domnul este cu tine.

Lectura scurtă (Rom 8,29a.30a)
Căci Dumnezeu, pe cei pe care i-a cunoscut de mai înainte, de mai înainte i-a şi hotărât să fie asemenea chipului Fiului său; pe cei pe care de mai înainte i-a hotărât, i-a şi chemat; pe cei pe care i-a chemat, i-a şi justificat.

Responsoriul scurt
R. Te preamăresc, Doamne, * pentru că m-ai eliberat. Te preamăresc.
V. Şi nu ai lăsat pe duşmanii mei să râdă de mine, * pentru că. Slavă Tatălui. Te preamăresc.

Ant. la Magnificat Toate neamurile mă vor numi fericită, căci mi-a făcut lucruri mari Cel Puternic, aleluia.

Cântarea din Evanghelie – Magnificat Lc 1,46-55
Tresăltarea de bucurie a sufletului în Domnul

46 Sufletul meu *
îl preamăreşte pe Domnul
47 şi duhul meu tresaltă de bucurie *
în Dumnezeu, mântuitorul meu,
48 căci a privit la smerenia slujitoarei sale. *
Iată, de acum toate popoarele mă vor numi fericită,
49 căci mi-a făcut lucruri mari Cel Atotputernic, *
şi numele lui e sfânt.
50 Milostivirea lui dăinuie din neam în neam *
peste cei ce se tem de el.

51 A arătat puterea braţului său, *
i-a risipit pe cei mândri în cugetul inimii lor,
52 i-a dat jos de pe tron pe cei puternici *
şi i-a înălţat pe cei smeriţi;
53 pe cei flămânzi i-a copleşit cu bunuri, *
iar pe cei bogaţi i-a lăsat cu mâinile goale.

54 L-a sprijinit pe Israel, slujitorul său, *
amintindu-şi de îndurarea sa,
55 după cum a promis părinţilor noştri, *
lui Abraham şi urmaşilor lui în veci.

Slavă Tatălui şi Fiului *
şi Sfântului Duh.
Precum era la început şi acum şi pururea *
şi în vecii vecilor. Amin.

Ant. Toate neamurile mă vor numi fericită, căci mi-a făcut lucruri mari Cel Puternic, aleluia.

Rugăciunea universală
Să-l preamărim din toată inima cu cântări de laudă pe Dumnezeu, Tatăl atotputernicul, care a voit ca Maria, mama Fiului său, să fie cinstită de toate neamurile şi generaţiile, şi să-l rugăm cu umilinţă:
Să mijlocească pentru noi cea plină de har!
Dumnezeule, care înfăptuieşti lucruri minunate, care pe preacurata Fecioară Maria ai făcut-o părtaşă cu trupul şi cu sufletul de slava cerească a lui Cristos,
– călăuzeşte inimile fiilor tăi spre aceeaşi slavă.
Dumnezeule, care ne-ai dat-o pe Maria ca mamă, dăruieşte, prin mijlocirea ei, vindecare celor bolnavi, mângâiere celor întristaţi, iertare păcătoşilor,
– şi tuturor mântuire şi pace.
Dumnezeule, care ai rânduit-o pe Maria să fie mama Fiului tău şi soţia preacurată a sfântului Iosif,
– prin mijlocirea ei, dă-le tuturor mamelor harul de a promova în familiile lor iubirea şi sfinţenia.
Dumnezeule, care ai încoronat-o pe Maria ca regina cerului,
– primeşte-i pe cei răposaţi să se bucure în veci, împre- ună cu toţi sfinţii, în împărăţia ta.
Tatăl nostru.

Rugăciunea de încheiere
Dumnezeule, prin zămislirea neprihănită a Fecioarei Maria, tu i-ai pregătit lăcaş vrednic Fiului tău. Te rugăm ca, după cum ai ferit-o pe ea de orice prihană pentru meritele morţii lui Cristos, să ne dai şi nouă, prin mijlocirea ei, harul de a ajunge curaţi la tine. Prin Domnul.