Literatura Nobel la Jurnalul National: Jaroslav Seifert - Toate frumusetile lumii

[altmarius]

1 august 2012 ● Nobel, vol. 13 
Jaroslav Seifert ● Toate frumuseţile lumii
Jaroslav Seifert s-a născut la 23 septembrie 1901 la Žižkov, o periferie muncitorească din Praga, şi toată viaţa a rămas apropiat de oamenii simpli, nevoiţi să-şi câştige existenţa prin munca lor. Pentru ei scria în primul rând, deşi era apreciat şi în cercuri intelectuale. Începând cu primele volume de versuri, Město v slzách (Oraşul în lacrimi, 1921), Samá láska (Numai iubirea, 1923) şi Na vlnách TSF (Pe undele TSF, 1925), poezia lui îşi păstrează o capacitate rară de a fi pe înţelesul tuturor cititorilor, oricare ar fi iniţierea lor întru literatură. În poemele sale se oglindeşte lumea concretă în bogăţia şi variabilitatea ei, percepută atât cu simţurile, cât şi cu mintea omenească, nereducându-se niciodată la noţiuni abstracte sau construcţii ideologice. Tema principală a poeziei seifertiene, mai ales a celei din perioada interbelică, este reprezentată de bucuriile şi tristeţile vieţii şi năzuinţa permanentă a poetului de a descoperi "frumuseţile lumii”, uitându-se în jur cu un surâs uşor, uneori zglobiu şi molipsitor, alteori nostalgic sau plin de dor. Datorită originii sale din mediul proletar, poetul şi publicistul Seifert a rămas mereu atent la frământările sociale, ceea ce explică şi angajarea sa în presa de stânga, precum şi aderarea la Partidul Comunist Cehoslovac, pe lângă alţi numeroşi intelectuali tineri. Spre deosebire de unii dintre ei, şi-a păstrat însă luciditatea şi convingerile democratice, iar în 1929 a părăsit definitiv rândurile PCC, refuzând să urmeze cursul bolşevic impus de noua conducere a partidului în frunte cu Klement Gottwald (viitorul preşedinte comunist al Cehoslovaciei de după 1948).