La începutul anilor 90, imediat după declararea independenței R. Moldova, după zeci de ani de cenzură sovietică și interzicerea legăturilor cu România, în stânga Prutului nu existau cărți în limba română. Singurele volume în grafie latină se găseau la Biblioteca Națională și la cea a Academiei de Științe din Chișinău. Incluse la departamentul literatură străină, la puținele volume în limba română, (moștenite din ce s-a permis în perioada sovietică), aveau acces un număr limitat de persoane. Așa încât, imediat după independență, bibliotecile cu carte românească și primii autori români, interziși timp de decenii, au ajuns în R. Moldova sub formă de donație din partea unor biblioteci, asociații și persoane simple din România.
Un reportaj despre crearea, în anul 1992, a filialei ”Piatra Neamț” a Bibliotecii ”Alexandru Donici” din orașul Orhei.
În urmă cu aproape trei decenii Lucia Berehoi era elevă la liceu în orașul Orhei când au fost aduse cele peste 20 de mii de cărți românești, punându-se bazele unei filiale noi ale bibliotecii din oraș. Își amintește și acum despre cozile care se formau bibliotecă și fuga de la ultimele ore pentru a prinde, la sala de lectură, o anumită carte.
”Veneam zilnic, după ore la bibliotecă, un loc unde trăiam. Se făcea coadă. Fugeam de la ore ca să prindem cartea de care aveam nevoie. Fiind în exemplare unice, volumele nu se împrumutau acasă. Ca să mi-o dea acasă, peste noapte, trebuia să fiu foarte exemplară, adică să returnez cartea la timp, dimineața. Dacă o primeam acasă, se aduna la mine tot căminul. Și, la lumina lumânării, că pe atunci nici curent electric nu aveam, citeam împreună acea carte”după cum își amintește Lucia Berehoi, în prezent directorul filialei pentru copii din cadrul bibliotecii.
Stepanida Țugui, care astăzi conduce instituția de cultură din Orhei, a fost prima bibliotecară în cadrul filialei ”Piatra Neamț” creată la 24 ianuarie 1992, în urma unui protocol de înfrățire între bibliotecile de o parte și alta a Prutului. Era cea mai bogată bibliotecă cu carte românească din R. Moldova își amintește Stepanida Țugui.
”Cărțile erau o salvare, nu doar pentru orheieni, veneau utilizatori și din alte raioane. Era cea mai bogată bibliotecă din Moldova. Se făcea coadă, nu aveam timp nici de prânz. Cel mai lejer era când aveam 70-80 de utilizatori, cititori pe atunci. Îmi aduc aminte că cel mai mulți într-o zi am avut 150 de cititori. Acea zi a fost apogeul pentru mine, care deserveam singură la acea filială”își amintește Stepanida Țugui.
Inițiatorul proiectului de înfrățire între bibliotecile din Piatra Neamț și Orhei, și donației celor peste 20 de mii de volume de carte românească, este scriitorul Constantin Bostan, pe atunci directorul Bibliotecii ”G.T. Kirileanu” Neamț, care își amintește și acum primele impresii după trecerea frontierei cu R. Moldova.
”Prezența pe atunci, a unor ostași sovietici, care vorbeau mai mult în limba rusă, însoțiți fiind nu doar de armamentul din dotare dar și de câini lupi, ne-a creat sentimentul că intrăm într-un teritoriu care nu ne dorește și care este ostil. Ajungând însă la Orhei, am avut bucuria să ne revedem cu colegele bibliotecare, să vedem, apoi, prin vizitele pe care le-am mai făcut, că populația de acolo este dornică să se informeze în limba română, așteaptă cu mare interes cărți cu alfabet latin. Am fost, totodată, uimiți să constatăm că, de fapt, contactele cu civilizația, cultura românească erau oprite în anul raptului Basarabiei. Copiii, tinerii și adulții din Orhei, nu cunoșteau din istoria neamului și valorile literare românești decât ceea ce ajungea undeva în anul 1812 și bineînețeles ceva despre Creangă, care era folosit în scop propagandistic de regimul de atunci”
Scriitorul Constantin Bostan este cel care a făcut posibilă editarea în România a mai multor volume semnate de Spiridon Vangheli, cu care este și prieten de familie, urmând să-i apară, în scurt timp, volumul ”Convorbiri cu Spiridon Vangheli”- o retrospectivă a vieții și activității scriitorului basarabean.
Recent, în cadrul Zilelor Bibliotecii Județene ”G.T. Kirileanu” Neamț, legăturile între cele două instituții de cultură de pe ambele maluri ale Prutului au fost întărite prin semnarea unei Declarații de ReUnire.
În semn de prietenie între cele două orașe la Piatra Neamț o stradă poartă numele ”Orhei” iar la Orhei există o stradă cu numele ”Piatra Neamț”.
1. Radu Sorescu - Petre Tutea. Viata si opera 2. Zaharia Stancu - Jocul cu moartea
3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi
4. Ioan Slavici - Inchisorile mele
5. Gib Mihaescu - Donna Alba
6. Liviu Rebreanu - Ion
7. Cella Serghi - Pinza de paianjen
8. Zaharia Stancu - Descult
9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte
10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani
11. George Calinescu Cartea nuntii 12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…
Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !
Alătură-te reţelei altmarius