Lecturile zilei - 30 ianuarie 2012

[altmariustotal catolic]

LUNI DIN SĂPTĂMÂNA A IV-A DE PESTE AN

http://www.arcb.ro/index.php?option=com_eventlist&view=details&...

LECTURA I

Să fugim dinaintea lui Absalom. Lăsaţi-l pe Şimei să blesteme, dacă Domnul i-a poruncit.

Citire din cartea a doua a lui Samuel (15,13-14.30; 16,5-13a)

În zilele acelea, la David a venit un sol şi i-a spus: ”Inimile israeliţilor s-au îndreptat spre fiul tău Absalom”. Atunci David a spus tuturor oamenilor săi, care erau cu el la Ierusalim: „Pregătiţi-vă să fugim, altfel nimeni nu va scăpa din mâinile lui Absalom. Grăbiţi-vă, altfel ne va ajunge din urmă, va aduce asupra noastră nenorocirea şi cetatea noastră o va trece prin ascuţişul sabiei”. David urca plângând Muntele Măslinilor, cu faţa acoperită şi desculţ; tot poporul care îl însoţea avea faţa acoperită şi urca plângând. Când David a ajuns la Bahurim, i-a ieşit înainte un bărbat cu numele Şimei, fiul lui Ghera, din acelaşi trib cu familia lui Saul. El l-a întâmpinat pe David, blestemând, aruncând cu pietre în el şi în toţi slujitorii regelui, şi aceasta, în timp ce mulţimea şi războinicii mergeau la dreapta şi la stânga regelui. Şimei îl blestema pe rege, strigându-i: „Pleacă, pleacă, asasinule, nelegiuitule! Domnul a făcut să cadă asupra ta tot sângele casei lui Saul, pe care l-ai înlăturat, ca să-i iei regatul; pentru aceasta Domnul a dat regatul în mâinile fiului tău Absalom; iată-te lovit de nenorocirea pe care o meriţi, căci eşti un ucigaş!”. Abisai, fiul lui Ţeruia, i-a spus regelui: „Cât îl va mai blestema acest câine mort pe stăpânul meu, regele? Mă duc să-i tai capul!”. Dar regele i-a răspuns: „La ce bun, fiul lui Ţeruia? Dacă el blestemă, o face, poate, pentru că Domnul i-a poruncit să-l blesteme pe David şi atunci, cine i-ar putea-o reproşa?”. David a spus lui Abisai şi tuturor slujitorilor săi: „Iată, fiul meu, care este din sângele meu, caută să-mi ia viaţa, cu atât mai mult acest bărbat din tribul lui Beniamin! Lăsaţi-l să blesteme, dacă Domnul i-a poruncit să o facă. Poate că Domnul se va uita la mizeria mea şi-mi va reda fericirea în locul blestemului de astăzi”. Astfel David şi oamenii săi şi-au continuat drumul.

Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL 
Ps 3,2-3.4-5.6-7 (R.: 7b)

R.: Doamne, Dumnezeul meu, tu eşti salvarea mea. 

Doamne, cât de mulţi sunt vrăjmaşii mei! 
Mulţi se ridică împotriva mea! 
Mulţi spun despre mine: 
„Nu mai este scăpare pentru el la Dumnezeu!”. R. 

Tu însă, Doamne, eşti scutul meu, 
tu îmi înalţi capul, tu eşti salvarea mea. 
Cu glas puternic strig către Domnul 
şi el îmi răspunde din muntele său cel sfânt. R. 

Mă culc şi adorm şi mă trezesc iarăşi; 
Domnul este sprijinul meu. 
Nu mă tem de miile de oameni 
care mă împresoară din toate părţile. R.

VERSETUL LA EVANGHELIE (Lc 7,16)
(Aleluia) Un profet mare s-a ridicat între noi; Dumnezeu a vizitat poporul său. (Aleluia)

EVANGHELIA

Duh necurat, ieşi din omul acesta.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu (5,1-20)

În timpul acela, Isus şi ucenicii săi au sosit pe celălalt mal al lacului, în ţinutul gherasenilor. Îndată ce Isus a coborât din barcă, un om stăpânit de un duh necurat, ieşind dintr-un mormânt, i-a venit în întâmpinare. El locuia în morminte şi nimeni nu-l putea lega, nici chiar cu lanţul. Într-adevăr, de multe ori l-au pus în fiare, dar el a rupt lanţurile şi a sfărâmat cătuşele, încât nimeni nu-l putea stăpâni. Fără încetare, zi şi noapte, stătea printre morminte şi pe coline, striga necontenit şi se rănea cu pietre. Văzându-l pe Isus de departe, a alergat la el, s-a aruncat la pământ în faţa lui şi a strigat cât îl ţineau puterile: „Ce ai cu mine, Isuse, Fiul Dumnezeului Preaînalt? Te implor pe Dumnezeu, nu mă chinui!”. Căci Isus îi spusese: „Duh necurat, ieşi din omul acesta!”. Şi l-a întrebat: „Care ţi-e numele?”. I-a răspuns: „Numele meu este Legiune, căci suntem mulţi”. Şi-l ruga pe Isus cu insistenţă să nu-l alunge în afara acelui ţinut. Cum pe colina din apropiere păştea o mare turmă de porci, duhurile necurate l-au rugat pe Isus: „Trimite-ne la aceşti porci şi vom intra în ei”. Şi el le-a permis. Atunci ei au ieşit din omul acela şi au intrat în porci; apoi turma s-a aruncat în mare de pe ţărmul înalt; au fost aproximativ două mii de porci care s-au înecat în mare. Cei care îi păzeau au luat-o la fugă, au dat de ştire în cetate şi în sate şi oamenii au venit să vadă ce s-a întâmplat. S-au dus la Isus, l-au văzut pe cel stăpânit de diavol aşezat îmbrăcat şi cu mintea întreagă, el care avusese o legiune de diavoli, şi i-a cuprins frica. Martorii le-au povestit întâmplarea cu cel posedat şi cazul cu porcii. Atunci ei l-au rugat pe Isus să plece din ţinutul lor. Când Isus s-a urcat în barcă, cel care fusese posedat l-a rugat pe Isus să-i permită să rămână cu el. Isus nu i-a permis, ci i-a spus: „Du-te acasă la ai tăi şi spune-le tot ce a făcut Domnul pentru tine, în îndurarea sa”. Omul s-a dus şi a început să vestească în toată regiunea Decapole, tot ce a făcut Isus pentru el; şi toţi erau uimiţi.

Cuvântul Domnului