Lecturile zilei - 25 iunie 2016

[altmariustotal catolic]

LECTURA I
Strigă tare către Domnul, fiică a Sionului,
pentru sufletul pruncilor tăi!
Citire din cartea Lamentaţiunilor 2,2.10-14.18-19

2 Domnul a înghiţit
şi nu a cruţat toate locuinţele lui Iacob.
În furia lui a dărâmat fortăreţele fiicei lui Iuda,
a izbit la pământ şi a profanat domnia şi căpeteniile ei.
10 Zac la pământ şi tac bătrânii fiicei Sionului;
îşi presară ţărână pe capete şi se încing cu saci;
îşi pleacă la pământ capetele fecioarele Ierusalimului.
11 S-au sfârşit în lacrimi ochii mei,
măruntaiele fierb, mi se varsă la pământ ficatul
din cauza zdrobirii fiicei poporului meu,
când văd pruncii şi sugarii leşinând în pieţele cetăţii
12 şi zic mamelor lor:
„Unde este grâu şi vin?”,
atunci când leşină precum cei străpunşi în pieţele cetăţii,
dându-şi sufletul la pieptul mamelor lor.
13 Ce mărturie să dau,
cu cine să te asemăn, fiică a Ierusalimului?
Cu cine să te compar ca să te mângâi,
fecioară, fiică a Sionului?
Căci mare ca marea este zdrobirea ta: cine te va vindeca?
14 Profeţii tăi au avut pentru tine viziuni şi iluzii,
nu ţi-au descoperit nelegiuirea,
ca să facă să se întoarcă de la tine captivitatea ta,
au văzut pentru tine profeţii deşarte şi ademenitoare.
18 Inima lor strigă către Domnul.
Zid al fiicei Sionului,
fă să coboare ca un râu lacrimi ziua şi noaptea!
Să nu-ţi dai răgaz şi să nu te linişteşti, fiică a ochilor tăi!
19 Ridică-te, strigă noaptea, la începutul străjilor,
revarsă-ţi inima ca apa înaintea feţei Domnului!
Ridică-ţi palmele spre el pentru sufletul pruncilor tăi,
care leşină de foame la capătul tuturor străzilor!
Cuvântul Domnului

PSALMUL RESPONSORIAL
Ps 73(74),1-2.3-5a.5b-7.20-21 (R.: 19b)

R.: Viaţa săracilor tăi, Doamne,
să n-o dai uitării niciodată!

1 De ce, Dumnezeule, ne respingi pentru totdeauna?
Pentru ce s-a aprins mânia ta împotriva turmei păşunii tale?
2 Adu-ţi aminte de adunarea ta,
pe care ai câştigat-o odinioară,
de tribul pe care l-ai răscumpărat ca moştenire a ta,
de Muntele Sionului, pe care ţi-ai stabilit locuinţa! R.

3 Îndreaptă-ţi paşii spre aceste ruine fără sfârşit,
duşmanul a devastat totul în sanctuarul tău!
4 Asupritorii tăi au scos răgete în mijlocul templului tău.
În locul semnelor noastre, şi le-au pus pe ale lor. R.

5 Ca unii ce ridică securea într-un desiş de codru,
6 aşa au sfărâmat cu lovituri de securi şi de ciocane porţile sale.
7 Au pus foc sanctuarului;
au pângărit şi au dărâmat
locuinţa numelui tău până la pământ. R.

20 Priveşte la alianţa ta,
căci toate colţurile ascunse ale ţării
sunt cuiburi ale violenţei.
21 Cel asuprit să nu plece umilit de la tine,
cel sărac şi cel sărman să laude al tău nume! R.

ALELUIA Mt 8,17bc
(Aleluia) Isus a luat asupra lui slăbiciunile noastre
şi a purtat bolile noastre. (Aleluia)

EVANGHELIA
Vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus
şi vor sta la masă în împărăţia cerurilor
împreună cu Abraham, Isaac şi Iacob.
Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos
după sfântul Matei 8,5-17

5 În acel timp,
intrând Isus în Cafarnaum,
a venit la el un centurion, rugându-l:
6 „Doamne, servitorul meu zace în casă paralizat,
suferind groaznic”.
7 El i-a spus: „Voi veni eu însumi şi-l voi vindeca”.
8 Dar centurionul, răspunzând, i-a zis:
„Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu,
dar spune numai un cuvânt şi va fi vindecat servitorul meu.
9 Căci şi eu sunt un om supus autorităţii;
având soldaţi în subordine,
spun unuia: «Du-te!», iar el se duce,
şi altuia: «Vino!», iar el vine,
şi servitorului meu: «Fă aceasta!», iar el face”.
10 Auzind, Isus a rămas uimit
şi a spus celor care îl urmau:
„Adevăr vă spun că la nimeni în Israel nu am găsit
o astfel de credinţă.
11 De aceea vă spun că vor veni mulţi de la răsărit şi de la apus
şi vor sta la masă în împărăţia cerurilor
împreună cu Abraham, Isaac şi Iacob,
12 iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul din afară.
Acolo va fi plânset şi scrâşnirea dinţilor”.
13 Apoi Isus i-a spus centurionului:
„Mergi, să ţi se facă după cum ai crezut!”
Şi în ceasul acela a fost vindecat servitorul lui.
14 Venind Isus în casa lui Petru,
a văzut-o pe soacra acestuia zăcând cuprinsă de febră.
15 I-a atins mâna şi febra a lăsat-o.
Şi s-a ridicat şi a început să-i slujească.
16 La lăsatul serii, i-au adus mulţi posedaţi de diavol,
iar el a alungat diavolii cu un cuvânt
şi i-a vindecat pe toţi cei bolnavi,
17 ca să se împlinească ceea ce a fost spus
prin profetul Isaia, care zice:
„El a luat asupra lui slăbiciunile noastre
şi a purtat bolile noastre”.
Cuvântul Domnului