Lecturile zilei - 25 februarie 2019

[altmariustotal catolic]

LECTURA I

Înainte de toate lucrurile a fost creată înţelepciunea.

Citire din cartea lui Ben Sirah 1,1-10

¹ Toată înţelepciunea vine de la Domnul şi rămâne la el pentru totdeauna. ² Nisipul mărilor, picăturile de ploaie şi zilele veşniciei, cine le-ar putea măsura? ³ Înălţimea cerului, întinderea pământului, adâncimea abisului şi înţelepciunea cine le-ar putea măsura? ⁴ Înainte de toate lucrurile a fost creată înţelepciunea; cunoaşterea adâncă a tuturor lucrurilor este din veşnicie. ⁵ Izvorul înţelepciunii este cuvântul lui Dumnezeu din înălţimi şi căile ei sunt porunci veşnice. ⁶ Cui i-a fost descoperită rădăcina înţelepciunii? Cine cunoaşte gândurile ei? ⁷ Unul singur este înţelept şi foarte de temut: cel care şade pe tronul său. ⁸ Domnul este cel care a creat înţelepciunea, a văzut-o şi a măsurat-o şi a răspândit-o în toate lucrările sale, ⁹ printre toţi cei vii, după dărnicia lui. Dar i-a copleşit cu ea pe cei care îl iubesc pe Dumnezeu. ¹⁰ Frica de Domnul este mărire şi laudă, veselie şi cunună de bucurie. Frica de Domnul desfată inima şi dă mulţumire, bucurie şi viaţă lungă.

Cuvântul Domnului

 

PSALMUL RESPONSORIAL Ps 92,1ab.1c-2.5 (R.: 1a)

R.: Domnul stăpâneşte îmbrăcat în maiestate.

^1ab Domnul stăpâneşte îmbrăcat în maiestate,

Domnul s-a îmbrăcat, s-a încins cu putere. R.

 

^1c A pus pământul pe temelii solide,

ca să nu se clatine.

² Din vremuri străvechi este aşezat scaunul tău de domnie:

tu eşti din veşnicie! R.

 

⁵ Mărturiile tale sunt cu totul adevărate,

sfinţenia este podoaba casei tale, Doamne,

în vecii vecilor. R.

ALELUIA 2Tim 1,10b

(Aleluia) Domnul nostru Isus Cristos a distrus moartea, iar prin evanghelia sa, a dat vieţii o nouă strălucire. (Aleluia)

 

EVANGHELIA

Eu cred, Doamne; ajută necredinţa mea.

Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 9,14-29

În acel timp, ¹⁴ Isus, coborând de pe munte şi venind la ceilalţi ucenici, a văzut o mare mulţime, care îi înconjura, şi cărturarii care discutau aprins cu ei. ¹⁵ Îndată ce l-au văzut pe Isus, toţi au început să se agite şi au alergat la Isus, ca să-l salute. ¹⁶ El i-a întrebat: „Despre ce discutaţi între voi?” ¹⁷ Unul din mulţime i-a răspuns: „Învăţătorule, l-am adus pe fiul meu la tine; el este stăpânit de un duh care îl face mut. ¹⁸ Oriunde îl apucă duhul, îl trânteşte la pământ, copilul face spume la gură, scrâşneşte din dinţi şi apoi se înţepeneşte. I-am rugat pe ucenicii tăi să scoată acest duh, dar ei n-au reuşit”. ¹⁹ Isus le-a răspuns: „Generaţie necredincioasă! Cât timp va mai trebui să stau cu voi? Cât timp va mai trebui să vă suport? Aduceţi-l la mine”. ²⁰ Şi i l-au adus. Numai cât l-a văzut pe Isus, duhul l-a scuturat pe băiat cu violenţă, acesta a căzut şi a început să se zvârcolească pe pământ, făcând spume la gură. ²¹ Isus l-a întrebat pe tatăl băiatului: „De cât timp i se întâmplă aceasta?” El i-a răspuns: „Din fragedă copilărie. ²² Adesea l-a aruncat chiar în foc sau în apă, ca să-l omoare. Dar dacă poţi face ceva, ajută-ne, fie-ţi milă de noi!” ²³ Isus i-a răspuns: „De ce spui: Dacă poţi...? Toate sunt cu putinţă pentru cel care crede”. ²⁴ Atunci tatăl băiatului a strigat: „Eu cred! Vino în ajutorul necredinţei mele!” ²⁵ Când a văzut mulţimea îmbulzindu-se, Isus l-a ameninţat pe duhul rău, spunându-i: „Duhule, care l-ai făcut pe acest băiat mut şi surd, ieşi dintr-însul şi să nu te mai întorci niciodată!” ²⁶ Duhul a scos nişte strigăte, l-a scuturat cu putere pe băiat şi a ieşit. Băiatul s-a făcut ca un cadavru, aşa că toată lumea spunea: „A murit!” ²⁷ Însă Isus, prinzându-l de mână, l-a tras şi băiatul s-a ridicat în picioare. ²⁸ Când s-a întors acasă, fiind numai el cu ucenicii săi, ei l-au întrebat: „Pentru ce noi nu l-am putut scoate?” ²⁹ Isus le-a răspuns: „Acest soi de diavoli nu poate fi scos cu nimic altceva decât cu rugăciune”.

Cuvântul Domnului