Lectionar roman - 18 ianuarie 2011

[altmariustotal catolic]

Lecţionar

Continuă conflictul lui Isus cu fariseii. Obsedaţi de lege, ei nu se mai gândesc nici la Dumnezeu, nici la oameni. Sunt nişte sclavi care vor să fie sclavi. Nu este deloc stranie ura lor faţă de acel om atât de liber. Pentru Isus sâmbăta era un dar al lui Dumnezeu; de aceea, ea era în slujba vieţii. Sâmbăta, şi împreună cu ea orice altă instituţie religioasă sau umană, trebuie să fie în slujba omului…

LECTURA I Speranţa noastră este sigură şi tare, ca o ancoră fixată. Citire din Scrisoarea către Evrei 6,10-20 Fraţilor, 10 Dumnezeu nu poate săvârşi nedreptatea de a uita faptele şi iubirea pe care i le-aţi arătat, prin aceea că aţi slujit credincioşilor şi încă mai slujiţi. 11 Noi dorim ca fiecare dintre voi să arate aceeaşi râvnă, pentru ca speranţa voastră să se realizeze din plin. 12 Nu lăsaţi să vă scadă zelul, imitaţi-i pe aceia care prin credinţă şi statornicie obţin moştenirea promisă de Dumnezeu. 13 Când Dumnezeu i-a făcut lui Abraham promisiunea, pentru că nu era nimeni mai mare, pe care să se poată jura, s-a jurat pe sine însuşi 14 şi a spus: „Eu te voi copleşi de binecuvântări şi voi face să crească la nesfârşit numărul urmaşilor tăi”. 15 Astfel, prin statornicia sa, Abraham a obţinut ceea ce i-a promis Dumnezeu. 16 Oamenii jură pe numele unuia mai mare decât ei; jurământul este pentru ei o garanţie care pune capăt oricărei discuţii. Voind să arate moştenitorilor promisiunii, într-un mod şi mai clar, că hotărârea lui era definitivă, s-a legat cu jurământ. 17 Dumnezeu s-a obligat astfel, 18 prin două lucruri care nu pot fi schimbate şi Dumnezeu nu poate nicidecum să mintă. Aceasta ne dă un mare curaj nouă, care am părăsit toate, ca să putem vedea împlinită speranţa care ne-a fost dată. 19 Pentru sufletul nostru, speranţa aceasta este sigură şi tare, ca o ancoră fixată dincolo de perdeaua templului, 20 chiar în sanctuarul în care Isus a intrat pentru noi, ca premergător, el care a devenit mare preot pentru totdeauna, asemenea lui Melchisedec. Cuvântul Domnului   PSALMUL RESPONSORIAL Ps 110,1-2.4-5.9 şi 10c (R.: cf. 5b) R.: Domnul nu uită niciodată de legământul său. sau Aleluia. 1 Voi lăuda pe Domnul din toată inima, în mijlocul comunităţii, în adunarea celor drepţi. 2 Mari sunt lucrările Domnului, vrednice de luat în seamă de către toţi cei care le iubesc. R.   4 El a lăsat o amintire a minunilor sale: Domnul este bunătate şi milă! 5 El le dă hrană celor ce se tem de el; îşi aduce aminte întotdeauna de legământul său. R.   9 El trimite poporului său mântuirea, aşază în veci legământul său: sfânt şi vrednic de închinare este numele lui! 10c Slava lui este veşnică! R.   ALELUIA cf. Ef 1,17-18 (Aleluia) Tatăl Domnului nostru Isus Cristos să pătrundă inimile noastre cu lumina sa, ca să putem înţelege speranţa pe care ne-o dă chemarea noastră. (Aleluia)   EVANGHELIA Sâmbăta a fost făcută pentru om şi nu omul pentru sâmbătă. Citire din Evanghelia Domnului nostru Isus Cristos după sfântul Marcu 2,23-28 23 Într-o zi de sâmbătă, Isus trecea printr-un lan de grâu. Şi, în mers, ucenicii săi au început să rupă spice. 24 Fariseii au spus: „Iată ce fac în zi de sâmbătă! Acest lucru nu e permis”. 25 Isus le-a răspuns: „N-aţi citit niciodată ce a făcut David când era strâmtorat şi flămând, el şi însoţitorii săi? 26 În timpul marelui preot Abiatar, el a intrat în casa lui Dumnezeu şi a mâncat pâinile pregătite pentru ofrandă, pe care numai preoţii aveau voie să le mănânce, şi a dat şi însoţitorilor săi”. 27 Şi Isus a continuat: „Sâmbăta a fost făcută pentru om şi nu omul pentru sâmbătă, 28 iar Fiul Omului este stăpân şi peste sâmbătă”. Cuvântul Domnului