altmarius

cultură şi spiritualitate

De la Doamna B. la Doamna T.:
Le pays du tendre 

de Ioana Pârvulescu

http://www.romlit.ro/le_pays_du_tendre
Meditatii la limba maternă 
La începutul secolului XIX, limbajul saloanelor se îmbogăteste cu două noutăti numite gripă si angină, cuvinte pe care numai cîtiva alesi le cunosc. Alături de acestea, lumea cultivată se delectează folosind si o metaforă atrăgătoare, desi mult mai putin enigmatică decît gripa: "le pays du tendre". Toti stiu că e vorba de dragoste. Dar a ti-o reprezenta geografic - ca o hartă, ca o tară unde unii se simt bine, iar altii inconfortabil, unii se simt îndrăzneti, iar altii sfiosi, unde unii se orientează destul de usor, iar altii se rătăcesc si mai usor, unde unii rămîn prizonieri, de bunăvoie, în centru, iar altii, de nevoie, la granită - e, pe la 1810, un semn sigur că esti în pas cu timpul. 
Saloanele cu pricina sînt cele descrise de Tolstoi în Război si pace, roman aproape bilingv, în care franceza îsi revendică teritoriul cînd abstract, cînd concret al dragostei. În toiul luptelor cu Napoleon, cînd nu mai e patriotic să vorbesti frantuzeste, iar printii rusi iau, în pripă, meditatii la limba maternă, doamnele sînt din cînd în cînd cuprinse de disperare: cum să spui, de pildă tomber amoureuse în limba rusă? În ciuda interdictiei "morale" de a vorbi în limba armatei dusmane, contesele, contii, printii si printesele Rusiei cad în greseală cel putin o dată la două replici. (În paranteză fie spus, Război si pace are, din punct de vedere lingvistic, o soartă ciudată: e limpede că, datorită permanentului joc cu franceza nu poate fi savurat decît de vorbitorii de franceză, cu exceptia francezilor însisi, pentru care, în traducere, bilingvismul se anulează, termenul de contrast nemaiexistînd ). 
Meditatii la limbi străine 
Nu de putine ori declaratia de dragoste ori discutiile pe temă se fac, în romanul modern, într-o limbă străină, ca pentru a confirma că dragostea e "altă tară". Toate mamele din Război si pace stiu că "Les mariages se font dans les cieux". Cînd părintii Helenei îi dau ghes (si brînci) lui Pierre Bezuhov să-i ceară fetei lor mîna si el rămîne singur cu viitoarea lui sotie nu stie ce să-i spună pînă cînd, în fine, îsi aminteste "ceea ce e neapărat necesar să fie spus în asemenea ocazii": "Je vous aime!". Cum însă Pierre nu atinsese, în cazul primei neveste, "le pays du tendre", "îi fu rusine de el însusi" (versiunea românească de Ion Frunzetti si N. Parocescu). Se simte intrus, nu chemat, pierdut, nu ales. Doamnele, care-si scriu în epocă adevărate romane epistolare, povestindu-si amorurile, o fac tot într-o impecabilă franceză, începînd de la numele interlocutoarei (Chere Julie) si sfîrsind cu numele propriu (Adieu chere et bonne amie..., Marie); de aici si neasteptata asemănare dintre numele eroinelor din Război si pace si cele ale personajelor din romanul frantuzesc. Desi, pînă tîrziu, pare o intrusă în "le pays du tendre", printesa Maria, trista soră a lui Andrei Bolkonski, născută la Chisinău cu o moasă moldoveancă, află în secret despre posibila ei căsătorie, tot în fraze frantuzesti, iar despre eventualul sot stie numai că: "on le dit tres beau et tres mauvais sujet". Cu un secol mai tîrziu, Hans Castorp din Muntele vrăjit îi vorbeste Clavdiei despre dragoste, la Carnavalul din sanatoriu, tot în franceză. Îi explică tinerei cu ochi oblici că pentru el a vorbi în franceză înseamnă "parler sans parler", ceea ce dă vietii o aparentă de vis, iar cuvintelor o îndrăzneală reală, greu de realizat în limba proprie. Cu toate acestea pentru că distantele pe harta sentimentului sînt altele decît cele de pe harta politetii reci, el refuză să i se adreseze cu pedantul, civilizatul plural al Occidentului (Jamais je ne te dirai "vous"). Odette de Crecy, contemporana lui Castorp, anglomană, îi spune lui Swann darling si-si arată interesul pentru interlocutor abia atunci cînd plasează cîte un cuvînt englezesc, cu pretentii, în replicile ei cotidiene fără pretentii. 
Dacă tinerii din generatia lui Kogălniceanu sau Alecsandri îsi declară în franceză dragostea, în ton atît cu vesticii cît si cu esticii, indiferent de blazonul familiei ori de talentul personal, cu o generatie înainte peisajul lingvistico-amoros si literar arată altfel la noi. Negruzzi "învată româneste". Damele române sînt asaltate cu temenele turcesti si termeni de alint din "elinică": kera mu, for mu, psihi mu. Lăutarii tocmiti de un înfocat calemgiu cîntă pe sub ferestrele Cherei Duduca o arie terminată "prin oftări din cele mai adînci": 
Piatră d'ai fi, te-ai desface 
Si la mine te-ai întoarce! 
Of, of, of, keramu, of! 

Actiunea romanului Ciocoii vechi si noi se deschide în anul 1814, acelasi în care actiunea romanului lui Tolstoi se încheie, ca basmele, cu două nunti. Chera Duduca este contemporana eroinelor din Război si pace, după cum si romanul Ciocoii vechi si noi e contemporan cu cel al lui Tolstoi: în acelasi deceniu în care Filimon publică "marele" nostru roman de temelie, Tolstoi publică, cîtiva ani la rînd (1866-1869) unul din romanele cele mai puternice ale secolului trecut. Distanta literară e, după cum se vede, mult mai mare decît cea între Petersburg sau Moscou si Bucuresti, (parcursă de altminteri usor de unul dintre eroii principali ai lui Tolstoi, tocmai pentru a atinge "le pays du tendre", în bratele unei valahe). 
Meditatii la alegere 
În 1933 Gib Mihăescu imaginează un bărbat care, la rîndul său imaginează o femeie ideală. De ce îsi alege locotenentul Ragaiac drept materie primă pentru femeia visurilor sale tocmai literatura rusă ? Un prim răspuns tine de legile romanului propriu: femeia pe care o asteaptă Ragaiac vine de peste Nistru, deci e firesc să se întrupeze din fărîme de roman rusesc. La fel de plauzibil însă e răspunsul care tine de legile istoriei literare. Asemenea drogurilor, literatura bună creează printre scriitori dependentă. Imitatia, influentele (ne)filtrate nu arată neapărat lipsă de imaginatie sau firave forte creatoare (ale unui autor sau ale unei natiuni), ci si dependenta de marile romane. Postmodernismul nu mai face un secret sau o rusine din drogul literar consumat înainte de scrierea unei cărti noi. Gib Mihăescu o recunoaste încă din 1933, prin eroul său, initial cartofor. În cazul său efectul drogului este întîrziat: el îsi caută favoritele în paginile secolului trecut. O preferă pe Natasa Rostova Emmei Bovary, tocmai pentru că, se stie, Madame Bovary este chiar el. Iar cu Maria sau Chera Duduca era cam greu să modeleze femeia ideală si s-o învie. În romanele lui Tolstoi, Dostoievski ori Turgheniev, citite cîndva de Ragaiac, ele n-ar face fată nici măcar ca figurante. Si cu toate că în Război si pace se află, practic, toată gama femininului de secol XIX, Ragaiac retine varianta cea mai putin rea din cele prezentate de Tolstoi, la care femeile nu sînt puse chiar în lumina cea mai bună cu putintă. N-o alege asadar pe frumoasa Helene, femeie rece, desfrînată, bănuită de cele mai cumplite lucruri (între altele incestul), cu talentul de a cuceri inimi de mari printi, cu îndrăzneala de a trece la catolicism pentru a obtine de la Papă dispensa necesară divortului, cu arta de a se face iubită de toti, bărbati si femei deopotrivă (inclusiv Natasa), cu stiinta de a spune numai lucruri care se cuvin. N-o alege, desigur, pe nefericita Maria, care din iubire si smerenie fată de tatăl ei se lasă terorizată, fiintă timidă, urîtă si stîngace pînă cînd îsi întîlneste iubitul si se metamorfozează brusc într-o sotie ideală. N-o alege nici pe Julie Karaghina, prietena Mariei, care se ofileste pe măsură ce se îmbogăteste. Dintre cele trei fete care cresc în casa Rostovilor n-o alege pe Vera, o Helene într-o variantă mai putin reusită, dar si mai putin periculoasă, si mai ales n-o alege pe fermecătoarea Sonia, femeia-pisică, cea care îi rămîne fidelă lui Nikolenka al ei si al cărei spirit de sacrificiu, destul de delicat totusi, ajunge să indispună pe toată lumea. Ca absolut toti cititorii (si toate cititoarele) o alege pe Natasa. Si ca toti cititorii si toate cititoarele n-o alege, desigur, pe "toată" Natasa, cu toate vîrstele, formele si trăirile ei, ci numai pe cea mai convenabilă si mai conventională dintre ele. Adică pe zburdalnica fetită-femeie, pe adolescenta care într-o noapte de vară stă la fereastră neputînd să doarmă si-i spune Soniei că ar vrea să-si ia zborul, pe fata de 16 ani "neobisnuit de zveltă" care la primul ei bal adevărat dansează nebuneste toată noaptea. Ragaiac o alege pe Natasa cea mai frumoasă. Dar pe tot parcursul romanului fata nu e frumoasă decît atunci cînd e însufletită ori emotionată, deci îndrăgostită. Pe care dintre însufletitele Natase ar putea s-o prefere Ragaiac: pe cea îndrăgostită copilăreste de Boris Drubetkoi, pe cea îndrăgostită timid si fraged de printul Andrei, pe cea care-si descoperă trupul datorită lui Anatol Kuraghin, seducătorul frumos dar tres mauvais sujet ? Cu sigurantă că atunci cînd o include pe Natasa, pe locul al treilea, în rîndul favoritelor sale, Ragaiac a uitat-o cu totul pe Natasa din finalul romanului, femeia căsătorită care face în 6 ani 4 copii, care "se lătise", si se arăta destul de neîntelegătoare cu surioara ei Sonia, teribil de geloasă cu Pierre si, abia trecută de 20 de ani, devenise absolut inexpresivă. 
Ragaiac din romanul lui Gib Mihăescu este mai mult decît orice tipul cititorului obisnuit. Personajul feminin se reduce pentru el la o etichetă. Sub această etichetă personajele călătoresc în alte romane (din Natasa se naste Olguta lui Ionel Teodoreanu, în varianta dulce-sentimentală si Otilia lui Călinescu în varianta rafinată) si se instalează în istoria literară. De ce ar avea personajele literare o soartă mai bună decît autorii lor 

Vizualizări: 41

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al altmarius !

Alătură-te reţelei altmarius

STATISTICI

Free counters!
Din 15 iunie 2009

201 state 

(ultimul: Mauritania)

Numar de steaguri: 263

Record vizitatori:    8,782 (3.04.2011)

Record clickuri:

 16,676 (3.04.2011)

Steaguri lipsa: 41

1 stat are peste 660,000 clickuri (Romania)

1 stat are peste 100.000 clickuri (USA)

1 stat are peste 40,000 clickuri (Moldova)

2 state au peste 20,000  clickuri (Italia,  Germania)

1 stat are peste 10.000 clickuri (Franta)

6 state au peste 5.000 clickuri (Olanda, Belgia, Marea Britanie, Canada, UngariaSpania )

10 state au peste 1,000 clickuri (Polonia, Rusia,  Australia, IrlandaIsraelGreciaElvetia ,  Brazilia, Suedia, Austria)

50 state au peste 100 clickuri

16 state au un click

Website seo score
Powered by WebStatsDomain

DE URMĂRIT

1.EDITURA HOFFMAN

https://www.editurahoffman.ro/

2. EDITURA ISTROS

https://www.muzeulbrailei.ro/editura-istros/

3.EDITURA UNIVERSITATII CUZA - IASI

https://www.editura.uaic.ro/produse/editura/ultimele-aparitii/1

4. PRINTRE CARTI

http://www.printrecarti.ro/

5. ANTICARIAT ALBERT

http://anticariatalbert.com/

6. ANTICARIAT ODIN 

http://anticariat-odin.ro/

7. TARGUL CARTII

http://www.targulcartii.ro/

8. MAGAZINUL DE CARTE

http://www.magazinul-de-carte.ro/

9. ANTICARIAT PLUS

http://www.anticariatplus.ro/

10. CARTEA DE CITIT

http://www.carteadecitit.ro 11. ANTICARIAT ON-LINE
http://www.carti-online.com/

12. ANTICARIATUL DE NOAPTE

 http://www.anticariatuldenoapte.ro/

13. ANTICARIATUL NOU

http://www.anticariatulnou.ro

14. ANTICARIAT NOU

https://anticariatnou.wordpress.com/

15. ANTICARIAT ALEPH

https://www.anticariataleph.ro/

16. ANTIKVARIUM.RO

http://antikvarium.ro

17.ANTIKVARIUS.RO

https://www.antikvarius.ro/

18. EDITURA ARGONAUT

https://www.editura-argonaut.ro/

19.EDITURA MEGA

https://edituramega.ro/

20. TIMBREE

www.timbree.ro

21. FILATELIE

 http://www.romaniastamps.com/

22 MAX

http://romanianstampnews.blogspot.com

23. STAMPWORLD

http://www.stampworld.com

24. LIBMAG

https://www.libmag.ro/oferta-carti-polirom/?utm_source=facebook-ads-7-99-polirom&utm_medium=banner-facebook&utm_campaign=7-99-polirom-facebook&utm_content=new-3

25. DAFFI'S BOOKS

https://www.daffisbooks.ro 26. MAGIA MUNTELUI

http://magiamuntelui.blogspot.com

27. RAZVAN CODRESCU
http://razvan-codrescu.blogspot.ro/

28.RADIO ARHIVE

https://www.facebook.com/RadioArhive/

29.NATIONAL GEOGRAPHIC ROMANIA

https://www.natgeo.ro/revista

30. SA NU UITAM

http://sanuuitam.blogspot.ro/

31. MIRON MANEGA
http://www.certitudinea.o

32. CERTITUDINEA

www.certitudinea.com

Anunturi

Licenţa Creative Commons Această retea este pusă la dispoziţie sub Licenţa Atribuire-Necomercial-FărăModificări 3.0 România Creativ

Note

Hoffman - Jurnalul cărților esențiale

1. Radu Sorescu -  Petre Tutea. Viata si opera

2. Zaharia Stancu  - Jocul cu moartea

3. Mihail Sebastian - Orasul cu salcimi

4. Ioan Slavici - Inchisorile mele

5. Gib Mihaescu -  Donna Alba

6. Liviu Rebreanu - Ion

7. Cella Serghi - Pinza de paianjen

8. Zaharia Stancu -  Descult

9. Henriette Yvonne Stahl - Intre zi si noapte

10.Mihail Sebastian - De doua mii de ani

11. George Calinescu Cartea nuntii

12. Cella Serghi Pe firul de paianjen…

Continuare

Creat de altmariusclassic Dec 23, 2020 at 11:45am. Actualizat ultima dată de altmariusclassic Ian 24.

© 2021   Created by altmarius.   Oferit de

Embleme  |  Raportare eroare  |  Termeni de utilizare a serviciilor