Lansare catalog-Ştefan Luchian, maestrul artei grafice românești

[altmariusart]

https://www.historia.ro/sectiune/timp-liber/articol/lansare-catalog...

Muzeul Naţional de Artă al României, Cabinetul de Desene şi Gravuri și Fundatia Principesa Margareta a Romaniei vă invită joi, 28 iunie, ora 13.00, la lansarea catalogului expoziţiei „Ştefan Luchian, maestrul artei grafice româneşti. 150 de ani de la naşterea artistului”.

Prezentarea catalogului va fi urmată de un recital susținut de Teodora Ionescu (flaut), bursieră a programului „Tinere Talente” al Fundației Principesa Margareta a României, partener în acest proiect.Tânăra flautistă are 16 ani și este elevă la Colegiul Național de muzică „George Enescu” din capitală, iar programul său ne prezintă următoarele lucrări: „La Folia" de Marin Marais variatiunile 1, 2 si 3, Piazzolla studiul Tango nr.3, La Folia variatiunile 6, 8, 9, Debussy-Syrinx, „La Folia” variatiunile 11 si 17, Donjon Le Chant du Vent și „La Folia” variatiunile 15 si 26. Finalul acestei întâlniri va fi marcat de Elena Olariu, autoarea catalogului şi a conceptului expoziţional, care va susţine un tur ghidat în expunere. 

Catalogul prezintă o sinteză a operei grafice aparţinând lui Ştefan Luchian și pune accent pe originalitatea tehnicilor experimentate de marele artist: pastelul pe pânză, acuarela pe pânză, zgârieturi, creion sau tuş aplicate pe hârtia Gillot. Treptat, tehnica pastelului îl va conduce pe Luchian spre forme esenţializate, peisajele sau naturile sale statice cu flori, devenind în final o sinteză de pete colorate, de o simplitate care-l va plasa într-o modernitate stilistică inedită pentru arta românescă din acea perioadă. 

Acuarela a fost o altă tehnică grafică în care Ştefan Luchian a excelat, conferindu-i o valoare fără precedent în plastica autohtonă. În anul 1903, când artistul a deschis la casa Assan o expoziţie, lucrarea Birt fără muşterii (aflată astăzi în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al României) a atras în mod special atenţia, stârnind interes pentru efectele de lumină obţinute de Luchian, unice în arta românescă de până atunci. 

Admirator al creaţiei pictorului Nicolae Grigorescu, pe care l-a cunoscut personal, preia de la acesta, mai ales la începutul carierei, diverse subiecte rurale. Însă, de la tema rurală, Luchian va trece destul de rapid la redarea tipurilor umane şi a peisajelor din periferia bucureşteană, care-i sunt mult mai familiare. Aceste portrete, prezentate şi în catalogul expoziţiei, oglindesc o lume populată cu vânzători ambulanţi, fete de la ţară, spălătorese, cobzari, florărese, Luchian desenând şi spaţii reprezentative pentru acest tip de zonă urbană: birturi, hanuri sau gherete situate pe străzi lăturalnice. 

Bogat ilustrat, volumul conţine 97 de imagini, care reproduc lucrări aparţinând Muzeului Naţional de Artă al României, respectiv, Cabinetului de Desene şi Gravuri şi Muzeului Colecţiilor de Artă. Patru pasteluri, care ilustrează textul introductiv al catalogului, provin din patrimoniul Muzeului Municipiului Bucureşti.